6,839 matches
-
și nefericirea. Astfel, „poet al uriașilor” este în același timp „grăjdarul” sau „soldatul fără raniță”, este Hercule, eroul și sacrificatul. Lirica erotică din Baia de nori (1973) pune accentul pe condiția însinguratului care își caută perechea. Începând cu Lavă (1974), confesiunea și reflecția se strâng în jurul poeziei, văzută ca „forță” ce „nu mai păstrează nimic din frumusețe”. Aceeași trudă umilă a creatorului face să se nască un „mit al spălătoresei”. În Paradisul (1975) și în Energia visului (1977) este invocată lumea
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
opune „trandafirul sălbatic” ce „neclintit rămâne” și „se apără cu spinii”. Ajuns aici, R. își alcătuiește prima retrospectivă lirică, Nordul obiectelor (1979). Pasul următor este Accente (1981), o culegere totuși eterogenă, în care autoportretul se estompează, tonul e mai blând, confesiunea răzvrătită devine notație aparent detașată, iar „energia visului” devine melancolie. Ciclul Antares din Trandafirul sălbatic anticipa o coordonată nouă, motiv pentru care este reluat în Magie (1982), carte în care reflecția și notația devin investigație lirică, spațiul poetic confruntându-se
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, La moartea lui Lucian Blaga. Gânditorul, Mihai Beniuc la avant-garda poliției politice, Alice Voinescu ș.a.), Mira Simian Baciu (Actualitatea lui Urmuz), D.C. Amzăr (C. Rădulescu-Motru și românismul, Ardealul la venirea ungurilor), Monica Lovinescu (Confesiunile lui N. Carandino, În centrul neojdanovismului din România), N.A. Gheorghiu, E.D. Tappe, Victor Buescu (La moartea lui Sadoveanu), George Ciorănescu, Eugen Drăguțescu (Iia românească în pictura lui Matisse), Eugen Lozovan ș.a. În paginile literar-culturale sunt publicate, de asemenea, versuri de
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
Bogza, „Atlas” de Ana Blandiana, „Cerșetorul de cafea” de Emil Brumaru, „Cronica pesimistei/ optimistei” de Ioana Pârvulescu). Nu mai puțin incitante sunt rubricile cu un caracter informativ și cultural mai larg, menite să reflecte fenomenul viu al literaturii („Proiecte literare”, „Confesiuni literare”, „Viața literară”, „Șantier”, „Atelier literar”, „Poșta redacției”, „Voci din public”), să releve probleme legate de evoluția limbii și de cultivarea ei („Cronica limbii”, „Limba noastră”, „Păcatele limbii”, la care iau parte excelenți specialiști ca D. Macrea, Al. Graur, Iorgu
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
și mister (Acvariul, Dispărând într-o bună zi, Ninge pe contrabas, Vară indiană, Dimineața unei nimfe, Întoarcerea lui Odiseu). Dimensiunea experimentală rămâne explicită în câteva tablete eseistice, transpuse în registru epic (Joc secund, Cuvintele), în filigranul cărora se pot citi confesiunea de atelier și crezul estetic al scriitorului. Latura autoreflexivă a prozei lui R. este constitutivă romanelor, mai elocvent în Febră vesperală. Condiția omului supus unor dramatice limitări existențiale și istorice este, simultan, temă de meditație despre destinul creatorului de literatură
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
sărac, dar câmpul îl așterneam în drum,/ Și putregai de stele împrăștiam pe ape...”. Filtrată „prin sitele muzicale ale simbolismului” (Dragoș Vrânceanu), peste decenii poezia de dragoste a lui S. - Ora târzie (1972), Poeme intime (1980) - se definește prin discreția confesiunii, ce va fi turnată în forme lapidare și armonioase, precum sonetul și elegia. Drumuri spre legendă (1947) pune un accent în plus pe rememorarea copilăriei dure, nu lipsită totuși de un farmec special, reînviat nostalgic: „Mă văd copil prin praful
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
melancolii” (Provincială), accentul pus pe starea autumnală: „E toamnă afară... și-i frig.../ Te caut... prin beznă te strig...” (Melodii de toamnă) trimit la motive bacoviene. Singurătatea revine în cartea de poeme în proză Omul din vis (1973), unde domină confesiunea îndurerată și invocarea ființelor apropiate trecute în neființă. „Parfumul sufletului sacru al mamei” dispărute se simte și în paginile memorialistice intitulate ...Din umbra umbrelor (1981). Adesea cu un exces de sentimentalitate, S. evocă pe rând copilăria, anii de liceu și
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
180-184; Ungureanu, Proza rom., I, 688-698; Teodor Tihan, Petre Sălcudeanu - pe noi „corăbii cu suflete”, ST, 1985, 3; Iorgulescu, Prezent, 202-205; Dimisianu, Subiecte, 121-129; Rotaru, O ist., III, 802-808; Traian Ungureanu, Înțelegerea istoriei, RL, 1988, 1; Gheorghe Glodeanu, Istorie și confesiune, TR, 1988, 5; Cosma, Romanul, I, 133-136; Mircea Iorgulescu, Umbrele părinților uitați, RL, 1989, 14; Gabriel Dimisianu, Sălcudeanu, RL, 1990, 36; Diana Adamek, Nuanțele destrămării, TR, 1991, 4; Adriana Iliescu, Jocul dragostei și al simulării, RL, 1991, 18; Aurel Martin
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
a forma și de a intra În sindicate pentru protejarea drepturilor lor”. „Toti au dreptul la o educație, la acces la educație vocațională și la educație În tot cursul vieții”. Dacă discriminarea bazată pe sex, rasă, culoare, origine etnică sau confesiune religioasă este interzisă, alte feluri de discriminare bazate pe trăsături genetice, limbă și opinii sunt de asemenea interzise. De asemenea, Uniunea va respecta „diversitatea culturală, religioasă și lingvistică”. Copiilor le sunt acordate drepturile convenționale „la protecția și Îngrijirea necesară pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
LUCEAFĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC, revistă apărută la Brăila, bilunar, apoi lunar, din septembrie 1929 până în martie 1931. Director este Ioan C. Sava, iar secretar de redacție - G. Buznea-Moldoveanu. În loc de articol-program se publică o confesiune (nesemnată), Cum se naște o revistă literară, un fel de scenetă cu câțiva tineri entuziaști. Publicația reușește să adune semnături din toată țara, dar numele nu au rezonanță deosebită: Aurel Marin, Al. Georgescu-Vâlcea, Stelian Cucu, Al. Tudor-Miu, Spiru Hasnaș
LUCEAFARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287865_a_289194]
-
este consacrat lui Gheorghe Lazăr, cu ocazia dezvelirii bustului său de la Avrig (semnează, printre alții, Nicolae Colan, episcop al Clujului, și e reprodusă o scrisoare a lui Lazăr adresată din Viena părinților săi). La capitolul traduceri se rețin fragmentele din Confesiunile lui J.-J. Rousseau, poezii de Uhland (Bisericuța de pe deal) și Jean Richepin. E.O.
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
abrupt, crispat, monocord, amintind unora de „nervii” și obsesiile bacoviene, încifrările discursului metaforic sunt menite să țină sub control fracturile de adâncime dintre ființa materială și aspirația comunicării cu transcendentul, acutizarea spaimei sau a culpabilității. Atunci când i se acordă spațiu, confesiunea ia aspecte oraculare sau magic-incantatorii, capătă inflexiuni elegiace sau se lasă transpusă în viziuni halucinante, coșmarești. Aceasta în special în Moralizând fără glorie (1970), carte în care profilul poetei apare deplin cristalizat. Viziunea personală îndrăzneață - alimentată, probabil, în parte și
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
9; Alexandra Indrieș, „Inițiere în poetică”, O, 1968, 11; Ov. S. Crohmălniceanu, „Inițiere în poetică”, RL, 1968, 12; Mircea Popa, „Figuri universitare”, TR, 1968, 20; Teodor Tihan, „Figuri universitare”, ST, 1968, 5; Ciopraga, Lit. rom., 442-444; Micu, Început, 484-486; Alexandrescu, Confesiuni, 209-221; Perpessicius, Lecturi, 242-248; Romeo Ghircoiașiu, „«Papillons» de Schumann”, ST, 1971, 5; Zaciu, Ordinea, 196-201; Al. Dima, Un pasionat al ideilor: Eugeniu Sperantia, CRC, 1972, 9; Gheorghe Iancovici, Stilul Sperantia, ST, 1972, 13; Eugeniu Sperantia. Memoriu, „Revista de filosofie”, 1972
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
ideilor: Eugeniu Sperantia, CRC, 1972, 9; Gheorghe Iancovici, Stilul Sperantia, ST, 1972, 13; Eugeniu Sperantia. Memoriu, „Revista de filosofie”, 1972, 3; Cioculescu, Itinerar, I, 278-280; George, Sfârșitul, I, 324-328; Gheorghe Iancovici, Eugeniu Sperantia, estetician, O, 1973, 10; Barbu Solacolu, Evocări. Confesiuni. Portrete, București, postfață Mihai Gafița, 1974, 309-315; Micu, Lecturi, 150-151; Lit.rom. cont., I, 72-74; Micu, Scriitori, 95-100; Aurel Rău, Flori din cuvinte, București, 1980, 94-97; Iliescu, Poezia, 53, 78-79, 129, 214, 274; Adrian Marino, [„Cartea despre carte”], TR, 1986
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
își va apăra lucrarea făcând publice, în 1935, un crez artistic contradictoriu, în care „idealismul” (orientarea spre exterior, către ceilalți, cărora opera trebuie să le aducă o fărâmă de dreptate ori numai o consolare, și aceea spre interior, concretizată în confesiune sau, dimpotrivă, în mascarea eului odios) stă alături de „materialism” (scrisul fiind socotit și un mijloc de existență, a cărui valoare o indică numărul de exemplare vândute), precum și o mare admirație (compromițătoare în ochii multora) pentru Cezar Petrescu și o atitudine
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
păstori, copile) și atitudini-clișeu (doinind, plângând, la râu, la horă), aerul de voie bună care învăluie tablourile țin de doctrina sămănătoristă. S. face cronica satului (La țară, În răsărit, Hora, Frumoasa satului) și merge pe urmele lui G. Coșbuc, evitând confesiunea odată cu trecerea ei în țesătura de basm sau de baladă pe motive folclorice. Pastelist, năzuia să evoce în tablou o stare de suflet. Astfel, pastelurile sale capătă o notă individuală, vorbind, prin delicatețea nuanțelor, de discreția sentimentului, de o tristețe
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
nivel moral (relația personajului cu „rolurile” pe care le încarnează în sfera unei umanități ce ține de o etică a „implicării detașate”) și la nivel estetic, adică în regimul perspectivei naratoriale, cu observația că relatarea la persoana întâi evoluează către confesiunea distanțată (sau disonantă). La toate aceste nivele S. evidențiază coeficientul de creație al lui Marin Preda, îl distinge ca autor al unei opere de certă continuitate, fiindcă răspunde unei logici generale (adică unei „norme” sau unui „model”), descrisă în spirit
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
București, 1997; Traversarea Cortinei, îngr. Virgil Nemoianu și Marius Ghica, pref. Virgil Nemoianu, Timișoara, 1994; Atlet al mizeriei. În loc de autobiografie, îngr. și postfață Dumitru Velea, Petroșani, 1994; Publicistica, I-III, îngr. și postfață Dumitru Velea, Petroșani, 1994-1996; Obligația morală. Din confesiunile unui dramaturg, Petroșani, 1994; Lupul și Catedrala, îngr. Maria Graciov, București, 1995; Caiet de critică și istorie literară, îngr. Mihaela Leonescu, Petroșani, 1996; Între Scylla și Carybda. Din însemnările unui secretar literar, îngr. și postfață Dumitru Velea, Petroșani, 1996; „Cu
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
care cele mici și obișnuite sunt iscate sus. Alegorii largi (ciclul Mater dulcissima și Tablou de gen) exprimă cu ardoare discretă evenimente ale maternității („după legea/ naturii”), investite cu o aură mitică. E o condiție asumată ca un elan luminos ( Confesiunile unei copile a secolului) al „stării de grație”, în care „rotundul” germinației se opune „colțurilor moarte” ale „așchiilor contemporane” ( În căutarea sferei de apă a lui Goethe). Fericirea, nu rareori cu sugestii platonice, este dată de „sincera sălbăticie”, iar rosturile
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
1978; Sfera de apă, București, 1981; Strigăt și șoaptă, București, 1984. Repere bibliografice: Al. Piru, „Ploaia de sâmburi”, LCF, 1976, 14; Nicolae Manolescu, Debuturi: „Ploaia de sâmburi”, RL, 1976, 18; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 12; Valeriu Cristea, Discreția confesiunii, RL, 1978, 18; Cornel Moraru, Lirica feminină, FLC, 1978, 20; Paul Dugneanu, „Vânătoare de timp”, CNT, 1978, 26; Mircea Doru Lesovici, „Vânătoare de timp”, CL, 1978, 9; Nicolae Ciobanu, „Strigăt și șoaptă”, „Viața militară”, 1984, 10; Costin Tuchilă, „Strigăt și
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
realizează și o tipologie a celor mai uzuale păcate întâlnite în textele veleitarilor, de la vanitatea auctorială la goana după originalitate cu orice preț, de la obscenitatea ostentativă la filosofarea vidă, de la festivism și orgolii localiste la ridicole pretenții teoretizante. Eseul final, Confesiunile unui fost cititor, în prezent critic literar, deplânge statutul ingrat al criticii de întâmpinare, pledând pentru lectura selectivă și pentru descurajarea autorilor de maculatură literară. Dintre toți comentatorii actualității literare, Alex. Ștefănescu este cel mai departe de didacticismul (oricât de
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
Cei pecetluiți sunt, între mulți alții, „băieți de bani gata”, „pezevenghi ai tuturor puterilor instituite”, „chibiți ai tuturor bordelurilor / din concernul Realpolitik”, „idealiști ai vitaminelor în pilule”, „humanitariști ai pilulelor anti-viață”, „încântători sexy-boys”, „burghezi din toate straturile sociale / de toate confesiunile de toate sexele și culorile” ș.a.m.d. Implicat e cabotinismul grafic și lingvistic. Apar fraze întrerupte, citate în alte limbi, sigle, interjecții, vorbe ciuntite („frunz...”, „frun...”, „fru...”) sau rupte în două, vorbe stâlcite (unele țigănește): „o tot logogim / o
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
muncă), ia cunoștință de sine prin exercițiul cathartic al investigării propriei genealogii, pe care o transformă în poveste, discurs, act creator. Totuși, nu este vorba despre un metaroman sau un roman în roman, ci de o formulă narativă specifică, amestecând confesiunea transpusă în stil indirect liber cu „povestirea indirectă” (Ioan Holban) sau cu documente de tip autenticist, precum scrisorile. Ion Varlam, protagonistul din Dimineața, își oblojește ființa fracturată prin rememorarea poveștii bunicului și a tatălui său, artiști din lumea satului, inși
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
răscruce de vânturi, pref. Ana Cartianu, București, 1959; Rabindranath Tagore, Gora, București, 1965; Shikibu Murasaki, Genji, București, 1969. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, III, 298-300; Constantinescu, Scrieri, IV, 606-620; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 160-161; Sadoveanu, Cărți, II, 30-38; Alexandrescu, Confesiuni, 30-34; Perpessicius, Opere, V, 31-35, VII, 84-85, IX, 304-307, XII, 259; Aderca, Contribuții, II, 350; Sebastian, Eseuri, 290-294; Cioculescu, Aspecte, 303-304; Papadima, Creatorii, 359-361; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 310-311; Călinescu, Ist. lit. (1941), 658, Ist. lit. (1982), 742; Nicolae
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
lit., I, 254-256; Zaharia-Filipaș, Retorică, 75-95; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 212-254; Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbă cu Henriette Yvonne Stahl, București, 1996; Daniel Cristea-Enache, Povara și răsplata lucidității, ALA, 1997, 358; Teodor Vârgolici, Confesiunile Henriettei Yvonne Stahl, ALA, 1997, 390; Popa, Ist. lit., I, 278-279; Dicț. scriit. rom., IV, 319-322; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002, 31-33; Dicț. analitic, IV, 418-420. D. Mc.
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]