6,555 matches
-
aproape tuturor dușmanilor regatului. Cea mai mare concesie, pe care a făcut-o Ștefan în tratatul de la Overcăuți, a fost aceea prin care se angaja să recunoască boierilor, care-1 slujeau pe Petru Aron, drepturi asupra moșiilor din Moldova. Ștefan le confiscase acestora moșiile pentru hiclenie. Deci încă de la începutul domniei sale Ștefan înțelesese să facă uz de toate drepturile sale ca domn pentru a pedepsi pe boierii fugari cu confiscarea averilor. Prin tratatul din 4 aprilie 1459 Ștefan promitea să le restituie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de paie. La 28 septembrie 1467, regele era la Cluj, la 20 octombrie se afla la Sibiu, iar la 2 noiembrie ajungea la Sighișoara. Vinovații principali fug în Polonia și Moldova, cad câteva capete, dar nu cele mai importante, sunt confiscate mai multe averi, în momentul în care regele ajungea la Brașov, la 11 noiembrie. La Brașov sunt concentrate trupele care vor pătrunde în Moldova. În legătură cu itinerarul urmat de armata regală există două comentarii deosebite. Istoricul militar, colonelul Ion Cupșa, a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceea s-a luptat mai mult pentru viață decât pentru onoare. Ajuns în Transilvania, Matei Corvin s-a răzbunat pe oamenii care se răsculaseră împotriva lui, sau pe care-i credea că l-au trădat în Moldova. Li s-a confiscat averea fraților Iancaffy, Oswald și Ion din Brașov, pentru că l-au trădat și a fost nevoie ca Mihail de Gerend să aducă martori care au arătat că cei doi muriseră în timpul luptelor din Moldova. Românii Alador și Nicolau din Visacna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudal din apusul Europei, domeniul unui boier moldovean nu era unitar și nu se forma în jurul unei curți întărite, de unde putea sfida puterea domnului. În ceea ce privește soarta domeniului lui Mihul, după hiclenirea sa ne-am fi așteptat ca acesta să fie confiscat de către domn. Din salvconductele pe care Ștefan cel Mare le dă Mihului ca să se întoarcă în țară, domnul îi promite că îi va restitui odată toate moșiile ca, în cel de-al treilea salv-conduct, domnul să-i promită fostului logofăt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că îi va restitui odată toate moșiile ca, în cel de-al treilea salv-conduct, domnul să-i promită fostului logofăt că îi va restitui numai trei sate, iar în ultimul salv-conduct că îi va restitui patru sate. Să-i fi confiscat pentru hiclenie Mihului doar o parte din sate din care îi va restitui o parte din ele? Atunci nu are sens promisiunea din primul salv-conduct, în care îi făgăduia că îi va restitui toate moșiile. Ceea ce presupune că domnul confiscase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
confiscat pentru hiclenie Mihului doar o parte din sate din care îi va restitui o parte din ele? Atunci nu are sens promisiunea din primul salv-conduct, în care îi făgăduia că îi va restitui toate moșiile. Ceea ce presupune că domnul confiscase toate satele Mihului. Documente ulterioare ne arată că domnul a dat Marușcăi, fiica lui Mihul, o parte din sate. La 15 martie 1490, Marușca, fiica lui Mihul logofăt, nepoata popii Iuga, și Dragoș Stănigescul, fiul lui Nan, vând satul Buciumeni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și altceva: satul de baștină, de la care pornește creșterea averii lui Mihul logofăt, era moștenit în familie și, de aceea, cu vânzarea lui trebuiau să fie de acord și urmașii popii Iuga și cei ai lui Nan. Ștefan cel Mare confiscase pentru hiclenie, satele lui Mihul, dar, până la urmă, cel puțin o parte din ele au fost restituite familiei, pe principiul că nu tot neamul se hiclenise odată cu Mihul. Ion Donat a remarcat, în studiul său despre domeniul domnesc din Țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nepoți ai lui Hodco și ai fratelui său, Leu. Printre nepoți s-au numărat și Ivanco și Vasco Levici(Leu). Vasco a fugit în Polonia cu Petru Aron. Ivanco, a rămas în țară și, poate pentru asta, domnul nu a confiscat satul, pe care Ivanco și neamurile sale îl vând, la 24 noiembrie 1492, lui Ștefan cel Mare, care îl dăruie mânăstirii Putna. Lista unor domenii, care se desfac în a doua jumătate a secolului al XV-lea, este mai lungă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu a stat în satul unde a fost cetatea tatălui său ? Cu ce bani și cu ce forță de muncă putea să ridice Benea o fortăreață, care să se compare cu un castel din Franța ? Mihul logofătul hiclenându-se, Ștefan îi confiscă moșia de peste 50 de sate. Chemându-l în țară, Ștefan îi făgăduiește că îi va înapoia satele Părtănoși și Onțești și „curtea care este pe Siret”. I-ar fi întors domnul dușmanului său o cetate, un loc întărit ? La 2
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reviste, dintre care Bugeacul a fost inființată de el și i-a fost redactor șef până în decembrie 1936. A publicat poezii sub titlul „Melodii proletare”, schimbat în Poezii în 1937 pentru a evita cenzura regală, poezii ce i-au fost confiscate din tipografie iar el ținut sub arest timp de o luna. Au apărut și alte ediții ale poeziilor sale în Moldova. Nicolae Iorga îl considera un poet talentat al generației tinere basarabene din vremea lui. NENOV Feodor Id. S-a
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
un cartuș nu mai mare. În virtutea dreptului de frate mai mare, Viorel mi-l înșfăcă și-l puse în căsuța lui. Urmă o păruială reciprocă, fiecare trăgând obiectul inedit de la unul la altul. Ne-a despărțit un adult care ne confiscă motivul încăierării; peste doitrei ani, Viorel (acum amândoi elevi de școală primară) mi-a spus că respectivul se schimbase la față, ne-a cerut imperativ să ne întoarcem și să ne lungim cât mai departe cu burta de pământ; tonul
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
La aceasta se adaugă un număr însemnat de documente: procese-verbale, protocoale, memorii, telegrame, scrisori, inventarii de obiecte, referate etc. Ele oferă o imagine edificatoare a conținutului extrem de prețios al Tezaurului, a modului în care a fost expediat la Moscova și confiscat de Soviete, și a încercărilor zadarnice de recuperare din partea României, țară păgubită și umilită. Pe bună dreptate, autoarea a considerat să facă unele precizări, cu atât mai mult cu cât - scrie Domnia sa - "interesul publicului pentru acest episod nefericit este destul de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o poveste asupra căreia istoricii pot referi, dar nu pot determina schimbarea de atitudine. Parcurgerea paginilor cărții istoricului Viorica Moisuc, sperăm, va convinge cititorul de acest adevăr indubitabil. Prof. univ. dr. Emilian BOLD Precizare În preocupările mele, chestiunea Tezaurului României confiscat de Soviete a încetat, până nu de mult, să mai aibă prioritate. Totuși, interesul publicului pentru acest episod nefericit din istoria noastră națională este destul de mare. Probabil că au existat și există încă așteptări îndreptățite: România este membră a Uniunii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
În această conjunctură nouă și în continuă dezvoltare spre democrație, cum se pune problema reparării nedreptăților și abuzurilor imperiului sovietic la adresa României ? Ce face România ? Ce face Rusia ? Ce face Europa ? Întrebări rostite, scrise, gândite. Printre ele: de ce Tezaurul românesc confiscat de soviete în 1918 nu este retrocedat proprietarului de drept, România, și rămâne în continuare la Moscova de aproape o sută de ani ? În vremurile de mari frustrări și dezamăgiri - de toate felurile - prin care trec românii de ani buni
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
80, guvernanții de la București au înfruntat pe mai marii de la Moscova cerând retrocedarea tezaurului. Din ’90 încoace, nu s-ar putea spune că guvernele românești nu s-au preocupat de repunerea în dezbatere bilaterală și internațională a chestiunii recuperării valorilor confiscate de puterea sovietică, dar oscilațiile mari în modul de abordare a relațiilor cu Rusia, văzută îndeosebi la sfârșitul secolului trecut, ca un fel de U.R.S.S. cu pălărie nouă, n-a avantajat deloc poziția României în reluarea discuțiilor privind retrocedarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un secol în “păstrarea” Rusiei pravoslavnice. Viorica MOISUC București, 20 februarie 2013 Câteva lămuriri necesare cititorului Din 13/26 ianuarie 1918 - când Lenin a semnat actul oficial prin care Puterea sovietică a rupt unilateral relațiile diplomatice cu România și a confiscat Tezaurul ei, depus spre păstrare la Moscova - s-a scurs aproape o sută de ani. De-a lungul acestui secol s-a perpetuat în relațiile româno-ruse „problema Tezaurului”, subsumată „problemei Basarabiei”. Aceste așa-zise probleme au fost create artificial de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
crescut. În relațiile cu U.R.S.S., Tezaurul și Basarabia, două chestiuni tabú, au început a fi prezente. Într-un astfel de context, în anii `70, Nicolae Ceaușescu s-a implicat direct în reluarea de către istorici a cercetărilor asupra problematicii Tezaurului confiscat de Rusia, precum și asupra istoriei Basarabiei. În acest scop s-a constituit un larg colectiv de cercetători din institutele de cercetare istorică, căruia i s-au deschis toate fondurile de documente și publicații interzise. În acest fel s-au realizat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cercetători din institutele de cercetare istorică, căruia i s-au deschis toate fondurile de documente și publicații interzise. În acest fel s-au realizat mai multe volume de documente adnotate și comentate privind istoria Tezaurului României evacuat la Moscova și confiscat de Soviete, istoria Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei. La mijlocul anilor `70 s-a tipărit într-un număr redus de exemplare (30), în tipografia P.C.R., volumul Tezaurul României evacuat la Moscova 1916-1917 (232 p.). Exemplarele erau numerotate și au fost trimise
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la concluzia că România datora Rusiei sume care depășeau cu mult valoarea Tezaurului BNR și a celorlalte bunuri evacuate pe teritoriul rus, în anii primului Război Mondial, ca de exemplu: flota comercială și de pasageri, adăpostită în postul Odesa și confiscată de soviete, fabricile și uzinele evacuate în aceeași zonă, confiscate și ele etc. etc., ca să nu mai vorbim de pagubele a căror valoare totală a rămas necunoscută, reprezentând jafurile Armatei Roșii pe teritoriul României „aliate”, atât în perioada 23 august
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
precedent, de la sfârșitul anului 1917 și începutul anului 1918, Sovietele, în pofida înaltelor principii proclamate în Declarațiile din noiembrie 1917, au rupt unilateral relațiile diplomatice cu România, au arestat și apoi au expulzat pe ministrul plenipotențiar al României la Moscova, au confiscat Tezaurul României depozitat la Kremlin spre păstrare, concomitent cu promovarea unor acțiuni agresive sistematice împotriva statului român. Totodată sovieticii au acționat prin multiple mijloace împotriva luptei românilor din Basarabia pentru eliberare națională, urmărind anihilarea ei. -Rusia deține - pe teritoriul său
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
momentul când Rusia sovietică avea să-i restituie Tezaurul; b) Marile Puteri ale Antantei, garantând României acest Tezaur în februarie 1918, aveau obligația să sprijine revendicările acesteia și să accepte formula propusă de ea, pentru a-și putea recupera bunurile confiscate de guvernul sovietic. Intervențiile României în această chestiune la Conferința de Pace nu și-au atins scopul. Marile puteri, în primul rând Franța și Marea Britanie, au negat garanția ce ar fi dat-o în februarie 1918 și au considerat că
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în 1922, delegația română, condusă de I. I. C. Brătianu, a înaintat un lung memoriu în care a expus istoricul problemei, completat cu documente din care rezulta dreptul de proprietate al României asupra tuturor bunurilor evacuate în 1916-1917 la Moscova și confiscate de guvernul sovietic. În încheiere se cerea Conferinței să hotărască „restituirea integrală și imediată a acestor valori". Dând câștig de cauză României, Conferința de la Genova a hotărât că „guvernul sovietic rus va restitui guvernului român valorile depozitate la Moscova de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
întreprinse pentru descompunerea Armatei Române. La Brest-Litovsk, la cererea generalului Hoffman, Troțki a dat ordin să fie arestat la Petrograd ministrul român Diamandi. Tot atunci, rezervele de aur ale statului român, care se aflau la Kremlin, la Moscova, au fost confiscate de guvernul rus. Diamandi a fost eliberat în urma demersurilor întregului corp diplomatic de la Petrograd, dar umilințele au continuat și, la 28 ianuarie, a primit ordinul să părăsească Petrogradul în mai puțin de zece ore, împreună cu colonia care cuprindea multe femei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
responsabil al unui depozit de bunuri apaținând guvernului român, el nu putea consimți la această cedare. Domnul comisar al Afacerilor Străine a declarat atunci că valorile aparținând Guvernului român au fost, prin hotărârea Comisarilor Poporului de la Petrograd, pur și simplu confiscate în virtutea stării de război și el pretinde, la nevoie chiar prin forță, cedarea cheilor. Consulul girant al Consulatului General al Franței la Moscova, luând act de această declarație și după ce a protestat formal, a declarat că cedează forței, predând cheile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
principiu, n-aș consimți să predau depozitul de acte sau valori încredințate de către România Franței nici unei alte persoane decât reprezentantului oficial al României. Domnul Fritsche a răspuns atunci că starea de război dintre România și Rusia îi dădea dreptul să confiște proprietățile române din Rusia și a menținut în mod formal cererea de a i se ceda cheile. În această situație, am redactat un Protocol prin care am constatat că numai în fața forței am cedat, predând cheile. Pe de altă parte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]