4,658 matches
-
Sintetizăm ce se comunică. S-ar putea ca interlocutorul să aibă în minte o idee deosebită dar să nu fie în măsură să o exprime. Surprindem ideea, nu ne mulțumim doar să ascultăm cuvintele vorbitorului care uneori pot fi înlănțuite confuz. * Exprimăm propriile idei. Nu putem evalua ideile celeilalte persoane dacă ne reținem să le exprimăm pe ale noastre. Când este cazul, folosim tehnica parafrazării mesajului transmis. * Să fim organizați în procesul ascultării. Dacă este cazul, luăm notițe; se recomandă să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ochi deschiși când se vorbește rar și încet Provoacă, anticipează, sintetizează, cântărește evidențele, ascultă tonul vocii, este gata să vorbească 10 Pune întrebări potrivite Are o atitudine pasivă Caută să dea sens la ce aude și să clarifice ce pare confuz Anexa 1 ETAPELE ELABORĂRII ȘI PREZENTĂRII UNUI DISCURS Cunoașterea audienței Trebuie să dăm răspuns la câteva întrebări: * Cât de mulți oameni vor fi în sală? * Care este gradul lor de educație, sexul, vârsta, profesia, interesele? * Ce cunosc despre problema pe
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
poate fi plăcută dar irosește peste măsură timpul. Ea poate deveni chiar frustrantă dacă avem mult de lucru. În toate ocaziile, scurtăm pe cât posibil convorbirea; nu ținem ocupate liniile telefonice. Dăm răspunsuri concise la întrebări Răspunsurile lungi incoerente sunt neprofesionale, confuze și lipsite de strălucire. Dacă nu cunoaștem un răspuns, spunem ceva de genul următor: "După ce mă voi documenta mai bine voi reveni cu un răspuns corespunzător." La sfârșitul convorbirii rezumăm problemele discutate Dăm posibilitatea celui ce ne-a sunat să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de altele prin tonalitatea lor afectivă. Există un timp al așteptării și al chemării, un timp în care se formează și se răspîndește imaginea unui Salvator dorit, imagine ce cristalizează în jurul ei expresia colectivă a unui ansamblu, cel mai adesea confuz, de speranțe, de nostalgii sau de visuri (și e posibil ca imaginea să nu se încarneze niciodată într-un personaj existent, ca așteptarea să fie zadarnică, ca acea chemare să nu fie auzită niciodată...). Există apoi un timp al prezenței
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care jalonează cursul perioadei revoluționare, cei mai mulți istorici au vorbit, bineînțeles, cu jenă și reținere, acordîndu-le puțină atenție. În afara unor cazuri deosebite sărbătoarea Federației, a Statului suprem mulți n-au văzut în ele decît niște transgresiuni haotice, niște manifestări anarhice și confuze ale mulțimilor scăpate de sub control. Alții, dimpotrivă, au insistat pe disciplină, pe ceea ce era neschimbat, oficial, deci artificial. "Eden al burghezilor fericiți, distrîndu-se pe căprarii, credincioși prin decrete", le numea Renan. Frumoasa carte pe care Mona Ozouf a consacrat-o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
constă superioritatea morală." Respingînd "spiritul local", eliminînd "influența solului, a climatului și a rasei" în beneficiul "acțiunii sociale și politice", Parisul, "simbol impunător și complet al țării", a asigurat, victorios, "generalizarea nobilă și curată a spiritului modern" în detrimentul acelui haos confuz al "intereselor individuale", caracteristic "epocilor barbare", epoci "în care omul depinde încă de pămînt, este înrădăcinat în el, pare a face parte din el". E un text lipsit de orice echivoc: ceea ce, pentru Michelet, asigură, în raport cu toate celelalte forme de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în distribuirea funcțiilor, în diviziunea muncii sociale. E vorba de o admirabilă armonie, despre care Michelet știe că este în primul rînd efectul acțiunii oamenilor, al timpului lucrător, al efortului Istoriei. Totuși, în plan secund, se păstrează, și ele destul de confuze, dar mereu actuale, un fel de predestinare geografică a națiunii franceze și ideea unei Frânte de dinaintea Franței, imaginea unei patrii virtuale anterioare celei reale. Cu alte cuvinte, marii artizani ai națiunii franceze apar mai degrabă ca niște reconstructori decît ca
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
lui Albert Malet și cel al lui Ernest Lavisse văd ceea ce a înfăptuit monarhia. De la primii capețieni la tînărul Ludovic al XlV-lea s-au păstrat în memorie fapte ce trebuie admirate: Organizarea administrativă [descrie Albert Malet] era inimaginabil de confuză și Franța nu era unificată [...]. Organizarea provinciilor era foarte complicata. În vreme ce azi nu există decît o singură împărțire administrativă, cea în departamente, în 1789 era o dublă împărțire, în guvernâ-mînte și în generalități de impozitare [...]. Aceste vămi interioare, deosebirile de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
economice, etice, religioase și artistice (cum am semnalat la locul potrivit este o exagerare, care diminueaz întrucâtva meritele, remarcabile ale întregii explicri a omului și omenescului. Dar, odat asumat riscul, numai așa se explic unele formulri în care, în mod confuz, politica este considerat o perpetuare a biologicului, apariția claselor sociale este abia în ultim instanț pus pe seama factorilor economici, iar alarma anistoric a posibilei ierarhizri a religiilor devine mai curând o provocare, sau, cel mult, un pretext pentru meditație la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
înclinați să zâmbim la abordarea simplistă a colegului de clasă. Și, totuși, atunci când am auzit această povestire a trebuit să recunosc un simțământ straniu, deoarece, cu siguranță, reacția colegului de clasă trăda doar bunul simț obișnuit. Am fost și mai confuz când, nu după multe zile, cineva a venit la mine exprimându-și nedumerirea [Remarca ce urmează a fi citată a fost făcută de F. Werner pe când era student la Princeton.] că facem o selecție destul de îngustă atunci când alegem datele pe
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
două secțiuni vor avea un ușor iz filosofic. Filosofia nu va pătrunde adânc, nici nu va fi vitală pentru subiectul meu principal; dar voi folosi cuvinte care sunt întrebuințate foarte des cu implicații filosofice definite, iar cititorul ar putea deveni confuz dacă nu explic cum le voi folosi. Am folosit deseori adjectivul "real" așa cum este el folosit în mod obișnuit în conversație. Am vorbit despre "matematica reală" și despre "matematicienii reali", așa cum aș fi vorbit despre "arta poetică reală" sau despre
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
nu se conformează nici pe departe sugestiilor simțului realității. Am mers mai departe, spunând că nici fizicienii, nici filosofii nu au dat vreodată o explicație convingătoare a ceea ce este "realitatea fizică" sau a felului în care trece fizicianul de la masa confuză a faptelor sau senzațiilor cu care începe la construcția obiectelor pe care le numește "reale". Astfel, nu putem spune că știm ce este subiectul-temă al fizicii; dar asta nu ne împiedică să înțelegem în mare ceea ce încearcă un fizician să
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
un îmblânzitor anume și nu de orice îmblânzitor; din aceste motive, credem că, în varianta sa postmodernă, educația reprezintă evenimentul întâlnirii dintre acela care simte cu disperare nevoia de îmblânzire și îmblânzitorul său; vulpea îl căuta pe Micul Prinț care, confuz încă, își părăsise planeta fără să știe că era în căutarea vulpii. Cu alte cuvinte, contează doar ceea ce este spus, indiferent de care membru al comunității respective este spus, ceea ce trimite în plan secundar modul în care este spus, "vocea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
văduvă strânge repede doar câteva lucruri și, după ce-și urcă fetele Într-o căruță, pleacă În refugiu ajungând până la Dej cu Întregul convoi. Ținte pentru refugiu era Ungaria, deci câteva sute de kilometri spre vest. Tocmai când un ordin confuz e gata să Întoarcă din drum convoiul, un ofițer maghiar ce flutura un steag alb anunță capitularea. Maghiarii cedaseră și cei plecați În refugiu se Întorc la casele lor. După câte știu din istorie, războiul mai avea să dureze Încă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să fie din nou interzisă. Atât Marx, cât și Engels, care îl cunoșteau bine pe autor, au fost șocați. În Ideologia germană (Die deutsche Ideologie, 1845-1846), aceștia i-au dedicat lui Stirner o critică de peste trei sute de pagini, considerându-l "confuz", "incongruent", "stângaci", "repetitiv", "greoi", "superficial", "ignorant", "penibil": o prolixitate care pare să derive mai puțin din abundența de cuvinte decât din carența de argumente împotriva acestui individualist atât de radical. Originar din Bayreuth, Stirner a studiat la Berlin, unde a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
încă un sentiment consistent al sinelui sau un set de standarde interne pentru aprecierea propriilor valori și competențe în diferitele domenii ale vieții. Eșecul în dobândirea unei identități sigure, satisfăcătoare și durabile conduce la difuziunea rolului, adică la un sentiment confuz despre ceea ce este și reprezintă el ca individ. Presiunile exterioare puternice venite din partea părinților, dar și a altora, pot cauza adolescentului dezorientare, disperare și chiar izolare. În cazurile extreme de difuzie a rolului adolescenții pot adopta o identitate negativă. Pornind
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
lor în societatea adulților. Dacă în copilărie trebuia să rezolve conflictul dintre hărnicie și inferioritate și să dobândească deprinderi pentru a se putea descurca în situații concrete, acum trebuie să folosească aceste deprinderi ca bază pentru alegerea carierei vocaționale. Identitatea confuză poate fi un pericol la această vârstă. Ea se poate manifesta prin acțiuni impulsive, sau prin apelarea la manifestări copilărești pentru a evita rezolvarea conflictelor. Intoleranța, dorința de a ieși în evidență, dragostea, reprezintă încercări de definire a identității de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Întoarcerea din rai este în aparență lesne de lămurit. Fiecare erou nu face decât să contribuie într-o mai mică sau mai mare măsură la conturarea unui personaj exponențial. Destinele lor scrise se împletesc în ,,voința colectivă a acestor tineri confuzi și dezabuzați de a înțelege sensul existenței”. Încercarea de individualizare a personajelor este minimă, excepție făcând Pavel Anicet și eventual David Dragu, deși insistența asupra dominantei personalității lor vine tocmai din necesitatea de a fixa un reper particular al acestei
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
încercare forțată de motivare sau de ,,testare” a ascultătorului, fără vreo umbră de îndoială. Pentru el, destăinuirea nu înseamnă numai posibilitatea de a retrăi prin cuvânt un trecut de mult timp apus, ci și aceea de a reanaliza niște evenimente confuze care i-au marcat existența (,,Și apoi mi se pare că am să găsesc undeva, printre amintirile acestea, dezlegarea întâmplărilor care au urmat” - p.10). Intenția aceasta declarată de la început se reflectă în planul discursului narativ prin rupturile sesizabile pe parcursul
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
numai un cititor cu o cultură mitologică solidă îl va putea descifra. Destinul Nopții de Sânziene ,,depinde de prima sută de pagini, unde totul e camuflat. Cititorul ar putea să aibă impresia că se găsește în fața unui roman oarecare, puțin confuz, prolix și stângaci. Pentru a-și da seama că e vorba de cu totul altceva, pentru a descifra camuflajul, el trebuie să depășească prima sută sau primele două sute de pagini ca să ajungă în inima operei.” Situând Noaptea de Sânziene în
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
și eu vinovat. Pentru că nu sunt om întreg, nu sunt o unitate armonioasă, sunt un ins dezaxat, fără centru” - vol.II, p.305). În dialogurile dintre Biriș și Ștefan, scriitorul concentrează întreaga problematică a romanului. Discursul devine uneori abstract și confuz, personajele pierzându-se în divagații inutile. În partea a doua a romanului, Ștefan sesizează caracterul prea general al discuțiilor pe care le are cu Biriș (,,Noi doi vorbim împreună tot felul de prostii, numai despre lucrurile care mă interesează esențial
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
p.200) ,, Graba” naratorului este într-un fel justificată având în vedere pauzele tot mai dese care apar în gândirea personajelor. Scriitorul oferă prin aceste intervenții, menite să accelereze și să limpezească discursul, o perspectivă alternativă celei a protagonistului. Mărturisirile confuze și încărcate de subiectivitate ale lui Ștefan sunt ,,completate” de perspectiva obiectivă pe care o oferă intervenția naratorului. Există totuși un anumit echilibru în compoziția romanului, în ceea ce privește raportul dintre ambiguitatea discursului (generată atât de complexitatea temelor, cât și de complicarea
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
prin discutarea lui cu o grupă numeroasă de masteranzi compusă din profesori și directori de școală generală sau liceu. Atît studenții, cît și profesorii au confirmat că studiul i-a ajutat să înțeleagă o situație care uneori părea "enigmatică sau confuză". În ceea ce privește cercetarea preponderent cantitativă, avînd în vedere că nu am apelat la o eșantionare, nu se pune problema măsurii în care rezultatele pot fi extrapolate la populația vizată. Putem, însă, să ne referim la măsura în care non-răspunsurile ar fi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să se comporte ca și cum reprezentările ar avea propria lor viață, ca și cum operele de artă ar avea propria lor minte, ca și cum imaginile ar putea influența oamenii, cerându-le să facă anumite lucruri. Mai mult, autorul susține că situația este și mai confuză când, aceiași oameni care cred că reprezentările sunt vii ca și ființele umane vor susține cu tărie că sunt conștienți că acest lucru este fals. (W. T. J. Mitchell, op. cit., pp. 7-8). 22 Ibidem, pp. 32-33. 23 Idem, Iconology: Image, Text
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
tim p, în viața de fiecare zi. Este vorba aici de acea ,,înălțare în spirit” la care fac referire preoții, aspect foarte important pe care, din păcate, Biserica nu știe să l explice corect, pe înțelesul enoriașilor. Iar această atitudine confuză, faptul că preoții nu răspund la întrebările oamenilor, îi face pe mulți să considere că ceea ce spune Biserica nu i privește și pe ei. Suntem aici pentru înălțare în spirit, dar prea puțini înțeleg acest lucru. Cum a fost rânduită
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]