5,110 matches
-
numai după ce investiția a devenit funcțională și/sau profitabilă; fluxurile externe care rezultă astfel sunt considerabile și lor li se pot adăuga fluxurile externe provocate de tehnica prețurilor de transfer. În afară de aceste considerente, mărimea și natura tranzacțiilor externe ale filialelor corporațiilor transnaționale sunt influențate de factori specifici fiecărei țări (mărimea pieței, decalajul tehnologic, stadiul de dezvoltare, alte avantaje de locație). Efectele activității CTN-urilor asupra balanței de plăți a unei țări pot fi directe și indirecte. Efectele directe pot fi determinate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
determinate prin identificarea tranzacțiilor legate de activitatea lor și reflectarea acestora în balanța de plăți pe partea de credit (+) sau de debit (-). Walters și Blake (1992) identifică surse de conflict între statul-gazdă și statul de origine, pe marginea impactului activității corporației transnaționale asupra balanței de plăți a ambelor țări. Cadrul conflictual schițat astfel este interesant, dar se cuvine să reamintim că interesele statului de origine nu corespund neapărat cu interesele corporației (vezi și capitolul 5). Nici nu ar avea de ce să
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
între statul-gazdă și statul de origine, pe marginea impactului activității corporației transnaționale asupra balanței de plăți a ambelor țări. Cadrul conflictual schițat astfel este interesant, dar se cuvine să reamintim că interesele statului de origine nu corespund neapărat cu interesele corporației (vezi și capitolul 5). Nici nu ar avea de ce să corespundă, întrucât capitalul CTN poate aparține unor acționari din mai multe țări, iar țara în care corporația își are sediul (țara de origine) e posibil să nu fie deloc reprezentată
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cuvine să reamintim că interesele statului de origine nu corespund neapărat cu interesele corporației (vezi și capitolul 5). Nici nu ar avea de ce să corespundă, întrucât capitalul CTN poate aparține unor acționari din mai multe țări, iar țara în care corporația își are sediul (țara de origine) e posibil să nu fie deloc reprezentată în structura acționarilor. Putem face câteva observații interesante dacă relaționăm gradul de integrare al filialei de plățile efectuate de aceasta către statul-gazdă. Astfel, filialele care joacă rolul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
însă apela la furnizori locali care folosesc bunuri de import, contribuind astfel la creșterea importurilor. Un alt efect important asupra balanței de plăți vine din ponderea activelor externe nete în masa monetară din economie. Fluxurile de capital rezultate din activitatea corporațiilor transnaționale influențează decisiv nivelul ratei de schimb și, ca urmare, prețul și volumul bunurilor tranzacționate. Dar probabil cel mai important efect indirect este contribuția investițiilor străine directe la formarea capitalului intern care impulsionează la rândul său creșterea economică prin multiplicatorul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ce cunosc constrângeri legate de economisire. Aliber (1993) a subliniat că diferențele între ratele naționale de capitalizare reprezintă un determinant al investițiilor străine directe, precum și al fluxurilor de investiții de portofoliu. Ozawa și Castello (2001) susțin că acest efect al corporațiilor asupra statului-gazdă conduce la stimularea „creșterii pe datorie”3. Efectul activității corporațiilor transnaționale asupra balanței de plăți ar trebui relaționat, susține Dunning (1993), cu situația care s-ar fi creat în lipsa activității CTN-urilor. Dunning propune măsurarea „efectului net” prin
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
între ratele naționale de capitalizare reprezintă un determinant al investițiilor străine directe, precum și al fluxurilor de investiții de portofoliu. Ozawa și Castello (2001) susțin că acest efect al corporațiilor asupra statului-gazdă conduce la stimularea „creșterii pe datorie”3. Efectul activității corporațiilor transnaționale asupra balanței de plăți ar trebui relaționat, susține Dunning (1993), cu situația care s-ar fi creat în lipsa activității CTN-urilor. Dunning propune măsurarea „efectului net” prin diferența dintre tranzacțiile externe efective datorate activității CTN-urilor și tranzacțiile externe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
măsurarea „efectului net” prin diferența dintre tranzacțiile externe efective datorate activității CTN-urilor și tranzacțiile externe care ar fi avut loc în lipsa activității acestora. Acest calcul este însă discutabil și conjunctural, acuratețea sa depinzând de validitatea scenariilor economice imaginate în lipsa corporațiilor transnaționale. Să analizăm câteva exemple, dintre cele mai diverse, privind efectele CTN-urilor asupra balanței de plăți. Una din primele lucrări pe această temă, rămasă și astăzi de referință, aparține lui Lall și Streeten (1977), care au analizat influența a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ale celor 6 țări care le găzduiau, și anume: Columbia, India, Iran, Jamaica, Kenya și Malaysia 4. Cu excepția Kenyei (unde s-a constatat un ușor efect pozitiv, datorat, se pare, nereprezentativității filialelor studiate în această țară), efectele directe ale activității corporațiilor transnaționale asupra balanței de plăți au fost negative (între -11,7% în India și -55% în Iran), în bună măsură din cauza dependenței de importuri a sectorului analizat. S-a constatat, de asemenea, că plățile datorate capitalului străin depășeau nivelul investițiilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
plăți este pozitivă, în bună parte datorită politicilor guvernamentale active de sprijinire a activității acestora în sectoarele considerate prioritare. Surplusul înregistrat în sectorul serviciilor este semnificativ, Singapore devenind în ultimul timp o locație ideală pentru activitățile de cercetare-dezvoltare ale multor corporații transnaționale. Mai mult, în sectorul manufacturier, filialele din Singapore ale corporațiilor americane realizează un volum al exporturilor în Statele Unite dublu față de volumul importurilor din aceeași țară. Pe de altă parte, un studiu optimist (Fry, 1996) cu privire la efectele general pozitive ale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sprijinire a activității acestora în sectoarele considerate prioritare. Surplusul înregistrat în sectorul serviciilor este semnificativ, Singapore devenind în ultimul timp o locație ideală pentru activitățile de cercetare-dezvoltare ale multor corporații transnaționale. Mai mult, în sectorul manufacturier, filialele din Singapore ale corporațiilor americane realizează un volum al exporturilor în Statele Unite dublu față de volumul importurilor din aceeași țară. Pe de altă parte, un studiu optimist (Fry, 1996) cu privire la efectele general pozitive ale CTN-urilor asupra balanței de plăți a șase state asiatice - între
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
determinată deci de un deficit prea mare al contului curent. În China, efectul asupra balanței de plăți a fost pozitiv (conform unui studiu al Economist Intelligence Unit din 1996), lucru datorat volumului masiv de investiții străine. Efectul comercial net al corporațiilor transnaționale a fost substanțial negativ, dar se înregistrează o tendință de creștere a aportului furnizorilor locali. Se așteaptă o creștere a deficitului balanței de plăți din cauza creșterii volumului plăților datorate capitalului străin, însă fluxurile investiționale vor continua să rămână mari
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
apreciabilă față de câțiva ani în urmă, dar încă la o valoare sub nivelul de minimum 40% pe care specialiștii îl consideră semnificativ. O cercetare a fostei Agenții Române pentru Dezvoltare (1994) arată că sub 5% din producția filialelor românești ale corporațiilor transnaționale este orientată către export. Mai mult, încă din 1992, ponderea materiilor prime și componentelor directe procurate pe plan local în totalul celor folosite de filialele CTN-urilor în România ajunsese la 86,7%. Dacă ne-am baza pe aceste
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
exporturilor românești de înaltă tehnologie este în continuare foarte redusă, doar 4% din totalul exporturilor. 7.2. Resursele umanetc "7.2. Resursele umane" Ozawa și Castello (2003) consideră că procesul de dezvoltare economică a unei țări, la care contribuie și corporațiile din acea țară, este un proces de învățare, în care forța de muncă receptează și asimiliează cunoștințe. Corporațiile sunt responsabile de o serie de procese educative, între care educația permanentă (la locul de muncă). Corporația este exponenta a două realități
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
umanetc "7.2. Resursele umane" Ozawa și Castello (2003) consideră că procesul de dezvoltare economică a unei țări, la care contribuie și corporațiile din acea țară, este un proces de învățare, în care forța de muncă receptează și asimiliează cunoștințe. Corporațiile sunt responsabile de o serie de procese educative, între care educația permanentă (la locul de muncă). Corporația este exponenta a două realități contrastante cu privire la forța de muncă angajată. Pe de o parte, dată fiind mărimea sa, corporația are un număr
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
țări, la care contribuie și corporațiile din acea țară, este un proces de învățare, în care forța de muncă receptează și asimiliează cunoștințe. Corporațiile sunt responsabile de o serie de procese educative, între care educația permanentă (la locul de muncă). Corporația este exponenta a două realități contrastante cu privire la forța de muncă angajată. Pe de o parte, dată fiind mărimea sa, corporația are un număr total de angajați mai mare decât firmele locale 8 ce activează în aceeași industrie. Pe de altă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și asimiliează cunoștințe. Corporațiile sunt responsabile de o serie de procese educative, între care educația permanentă (la locul de muncă). Corporația este exponenta a două realități contrastante cu privire la forța de muncă angajată. Pe de o parte, dată fiind mărimea sa, corporația are un număr total de angajați mai mare decât firmele locale 8 ce activează în aceeași industrie. Pe de altă parte, datorită tehnologiilor avansate de care dispune, corporația generează mai puține locuri de muncă decât o firmă locală, la un
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
forța de muncă angajată. Pe de o parte, dată fiind mărimea sa, corporația are un număr total de angajați mai mare decât firmele locale 8 ce activează în aceeași industrie. Pe de altă parte, datorită tehnologiilor avansate de care dispune, corporația generează mai puține locuri de muncă decât o firmă locală, la un nivel similar al producției. Nivelul și calitatea angajaților săi depind și de motivațiile investiționale ale corporației. Astfel, CTN-urile în căutare de resurse și cele în căutare de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
aceeași industrie. Pe de altă parte, datorită tehnologiilor avansate de care dispune, corporația generează mai puține locuri de muncă decât o firmă locală, la un nivel similar al producției. Nivelul și calitatea angajaților săi depind și de motivațiile investiționale ale corporației. Astfel, CTN-urile în căutare de resurse și cele în căutare de eficiență globală au deseori ca scop în sine forța de muncă ieftină și calificată. În schimb, corporațiile transnaționale în căutare de piață nu consideră mâna de lucru locală
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Nivelul și calitatea angajaților săi depind și de motivațiile investiționale ale corporației. Astfel, CTN-urile în căutare de resurse și cele în căutare de eficiență globală au deseori ca scop în sine forța de muncă ieftină și calificată. În schimb, corporațiile transnaționale în căutare de piață nu consideră mâna de lucru locală decât ca pe un argument secundar. În ceea ce privește condițiile de lucru, UNCTAD ( 1999) remarcă faptul că, într-adevăr, forța de muncă angajată direct în filialele CTN-urilor este mai bine
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
1999) remarcă faptul că, într-adevăr, forța de muncă angajată direct în filialele CTN-urilor este mai bine plătită și lucrează într-un mediu mai bun decât angajații firmelor locale. Sunt identificate trei motivații pentru nivelul superior de salarizare din corporațiile transnaționale: - filialele CTN-urilor înregistrează, în special în țările în curs de dezvoltare și în tranziție, unde decalajul tehnologic este mare, un nivel mult mai ridicat al productivității decât firmele locale, iar salariile mai mari corespund acestei productivități mai mari
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în sistemul corporatist au nevoie să asigure aceeași calitate a producției sau serviciilor în întreaga lume, și de aceea caută forță de muncă foarte bine pregătită, experimentată și stabilă, calități în schimbul cărora se oferă salarii mari; - prin însăși mărimea sa, corporația este o țintă mai ușor de atins de către diferite organizații sindicale și grupuri de presiune și mai sensibilă la propria imagine decât firmele naționale, fiind înclinată, paradoxal, să cedeze unor presiuni salariale. Această ultimă motivație nu cred că se verifică
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
diferite organizații sindicale și grupuri de presiune și mai sensibilă la propria imagine decât firmele naționale, fiind înclinată, paradoxal, să cedeze unor presiuni salariale. Această ultimă motivație nu cred că se verifică însă în practică. Cel puțin în România, marile corporații transnaționale au grile de salarizare bine definite și foarte rigide, și nici un angajat nu este indispensabil. Condițiile salariale, precum și alte aspecte ale impactului CTN asupra mediului social al statului-gazdă, au făcut obiectul a două studii foarte instructive. Un studiu realizat
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai mult - 81,27%, locul de muncă ar deveni mai nesigur - 43,78%), în condițiile unei conduceri mai eficiente (64,61%). Un alt studiu, realizat de filiala din România a companiei KPMG (1998), ne pune în fața realității privind salarizarea în corporațiile transnaționale, o realitate de altfel bine intuită de participanții la studiul precedent. Studiul KPMG a vizat un număr de 350 de companii străine 9. Procentul de participare a fost de 17% (departe totuși de o rată care să confere studiului
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
producție mai restrânsă, pentru a atinge scala minimă de eficiență; • externalizarea unei părți a activității, preferându-se subcontractarea, fie prin divizarea structurilor anterioare, fie prin facilitarea apariției de noi operatori; • recapitalizarea pentru a finanța investițiile necesare modernizării și extinderii. Impactul corporațiilor transnaționale asupra mediului competițional al statului-gazdă nu este neapărat nociv, după cum susțin mulți economiști radicali. Pătrunderea unei CTN pe o piață națională cu un număr limitat de concurenți raportat la capacitatea pieței poate mări gradul de competiție pe piața respectivă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]