3,059 matches
-
recunoaște că gruparea sa avea aceleași obiective ca și vechiul Partid Liberal, cu o serie de mici deosebiri și uneori cu soluții proprii pentru probleme ale crizei economice. În mod firesc, programul a suferit modificări precizate în manifeste electorale și cuvântări. Mai greu de definit a fost doctrina PNL-Gh. Brătianu. În pofida prezenței în partid a unei elite a intelectualității românești, preocupări în acest sens au avut doar liderul și George Strat, devenit șeful Cercului de studii din Transilvania. Câteva idei se
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
desfășurat în luna mai. Potrivit unora dintre liderii PNL, Gheorghe Brătianu intrase în viața politică în 1926, "împotriva voinței tatălui său"80. Era însă convins că avea de îndeplinit o datorie față de tradiția familiei, lucru afirmat de multe ori în cuvântările sale. Proclamat șef al organizației liberale din Iași, în toamna anului următor, tânărul Brătianu a intrat în legătură cu cei care "complotau aducerea prințului Carol". Nemulțumit de rolul pe care îl juca în conducerea Partidului Liberal, el păstra legătura cu prințul exilat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
după această dată, grupul parlamentarilor georgiști a refuzat, din nou, în noiembrie 1935, să participe la deschiderea corpurilor legiuitoare, în semn de protest. În aceeași lună, Gheorghe Brătianu a afirmat la Cameră că, datorită cenzurii, i se interzisese să publice cuvântările susținute la întruniri ale "Frontului Constituțional", în care abordase subiecte interzise, precum atitudinea partidelor politice față de politica internă și externă, caracteristicile monarhiei române, sau dezvoltarea curentelelor sociale și politice extremiste. În decembrie 1935, Radu Lascu aprecia că, în condițiile menținerii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ele. Cele două partide preconizau desfășurarea câte unei mari demonstrații a partizanilor politici (partidul liberalior duciști, pentru data de 15 noiembrie, iar formațiunea georgistă, pentru data de 19 noiembrie)533, ambele își clarifică programele politice și se atacă reciproc prin cuvântările unora dintre lideri 534. În opinia lui Gheorghe Brătianu, adunarea proiectată pentru ziua de 19 noiembrie urma să marcheze dezlănțuirea ofensivei pentru preluarea guvernării de georgiști. Cum, în timpul crizei de guvern, s-a discutat despre formarea unui guvern Duca, la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și președinții organizațiilor județene îl încredințau de "solidaritatea și neclintitul lor devotament"631. După formarea noului Guvern Gheorghe Tătărescu, partidele au început pregătirea pentru alegerile generale, fixate pentru 20 decembrie. Prin articole publicate în ziarul central al partidului, precum și în cuvântări susținute cu ocazia întrunirilor cu caracter politic, georgiștii au rememorat realizările proprii pe tărâmul luptei parlamentare, sau pe cel al confruntărilor electorale 632. În Manifestul PNL georgist, publicat la 2 decembrie, se afirmă că noua guvernare reprezenta o provocare, pentru că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
graniță. Problema a fost abordată, din nou, în ianuarie 1935, cu ocazia unei întruniri a Ligii Antirevizioniste, la care a participat și reprezentantul partidului georgist, Dimitrie Cioc. Cu acel prilej a fost adoptată o moțiune prin care a fost dezavuată cuvântarea ministrului liberal. În moțiune se afirma tranșant că: "nu este petec de pământ în tot Ardealul care să nu fie românesc, sate și orașe, au fost, sunt și vor fi pe vecie ale noastre"830. În cursul anului 1935, politica
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de după război, al concepțiilor și metodelor lor de realizare. Împotriva lor se ridică în clipa de față Gheorghe Brătianu. "Restaurarea integrală a valorilor morale și a libertății de gândire" este crezul noului conducător al Partidului Național Liberal, afirmat categoric în cuvântarea sa din 15 iunie a.c.[...] Cunoscând aceste însușiri, un grup de intelectuali, care au stat până acum departe de frământările politice, au socotit ca o onoare și o datorie de conștiință să-l urmeze în acțiunea începută. Acest grup este
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
efect a unui program de activitate creatoare care ar polariza, nu interese greu de mulțumit, ci entuziasme și speranțe tinerești, gata de sacrificiu". (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond familial Brătianu, dosar nr. 478/ 1931.) Ședința Comitetului Central Executiv al PNL Cuvântarea d-lui prof. universitar Paul Negulescu "Partidul politic joacă un rol considerabil în viața politică a statelor cu o puternică opiniune publică căutând și reușind să creeze curente de opinie publică și ajungând prin propagandă să canalizeze încrederea corpului electoral
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
n.n.], cu tot numărul mare al participanților, a fost inofensivă, în schimb, discursul lui Gh. Brătianu a fost de-a-dreptul ofensiv. [...] În cercurile politice serioase, ieșirea neașteptată a lui Gh. Brătianu a fost grav calificată, iar judecătorii obiectivi cred că efectul cuvântării a fost contrar celui scontat de autor. Nota justă în aprecierea discursului lui Gh. Brătianu o dau însă proprii săi partizani. Treziți din beția desfășurării de forțe de duminică, ei își dau seama că Gh. Brătianu a greșit. Mulți dintre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu celelalte partide din pact sunt: d-nii A. Constantinescu, Mihai Gr. Sturdza, delegat supleant dl. Toma Dobrescu. București, 15 XII 1937, Semnătura: Gheorghe Brătianu" (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond familial Brătianu, dosar 486/ 1937-1939, f. 1.) Ședința C.C. al PNL Cuvântarea d-lui C. Toma, secretar general al PNL "[...] contra tuturor prevederilor, schimbarea nu s-a produs, ci s-a prelungit însărcinarea d-lui Tătărăscu. [...] soluția Tătărăscu s-a îndepărtat de la tradiția liberală, compromițând grav prestigiul acestui partid. S-a prelungit
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ne călăuzesc acțiunea. Dacă le aprobați, împrejurările impun astăzi să vă cer deplină încredere și depline puteri pentru aplicarea lor". (" Mișcarea", nr. 1938, 6 ianuarie 1938.) Note informative referitoare la adunarea șefilor de organizații ai fostului Partid Liberal georgist și cuvântarea lui Gh. Brătianu privind reîntregirea "17 ianuaruie 1938. Astăzi, 17 ianuarie a.c. [...] a avut loc o adunare a șefilor de organizații județene și ai sectoarelor din capitală, din fostul Partid Liberal de sub șefia d-lui Gh. Brătianu. Au luat parte
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că și la numele precedent. 3.2.2.9.5. hQ ámpelos hQ alQthine: „vită cea adevărată” (toate traducerile românești); „vitis vera” (Vg); „la vigne véritable” (BJ); „the true vine” (RSV). Capitolul 15 din Evanghelia după Ioan, parte din lungă cuvântare ce urmeaza Cinei celei de Taină, începe cu această metaforă: egÀ eimi hQ ámpelos hQ alQthine. Metaforă viei/vitei are o istorie îndelungată în Vechiul Testament: ea simbolizează poporul israelit; este cultivata de Dumnezeu însuși, care o iubește și face totul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
acest nume, în funcție de cel la care este referit. În În 14,16-17a, Isus le făgăduiește ucenicilor: „Îl voi ruga pe Tatăl, și alt Apărător (paráklQtos) va va da, ca să fie cu voi în veci: Duhul Adevărului...” Când le spune, în cuvântarea de rămas bun, că vor primi „alt paráklQtos”, afirmă implicit despre sine că le-a fost până acum paráklQtos. E drept că s-a creat o tradiție, probabil influențată de context, de a traduce diferit același cuvânt. Chiar Liddel and
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui Dumnezeu” (Ef 4,30), dar și pne¤mă Christo¤ (Rom 8,9), tò pne¤mă Kyríou (Fp 5,19; 2Cor 3,17); - tò pne¤mă tQÎs alQtheías, „Duhul adevărului” (În 14,17; 15,26; 16,13) - numit astfel în cuvântarea de rămas-bun a lui Isus, în care le spune că nu îi va lăsa orfani, ci li-l va trimite pe Duhul, care îi va călăuzi la tot adevărul, adică la a-l cunoaște pe el și pe Tatăl; - pne
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care îl primesc: aceștia devin fii ai lui Dumnezeu. 3.2.3.2. ho paráklQtos: „mângâitoriul” (SC); Mângăitoriul” (Blaj); „Mângâietorul” (celelalte traduceri românești citate); „Paraclitus” (Vg); „le Paraclet” (BJ); „the Counselor” (RSV). Duhul este numit astfel numai la Ioan304. În cuvântarea să de rămas-bun, Isus le făgăduiește ucenicilor că le va da állon paráklQton, „alt Mângâietor” (În 14,16), pe care îl numește apoi ho paráklQtos, tò pne¤mă tò hágion (În 14,26), ho paráklQtos tò pne¤mă tQÎs alQtheias
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
25, în care se spune că cei necredincioși își vor lua plata și vor ști că Dumnezeu este al-Haqq al-Mubn) vorbește despre o acțiune a divinității care se manifestă și în Biblie. Unul dintre pasajele cele mai sugestive este cuvântarea lui Isus după Cină cea de Taină din Evanghelia după Ioan, în care el spune despre „Duhul adevărului” (tò pne¤mă tQÎs alQtheías - 14,17) că „va vădi (elégxei) lumea de păcat, de dreptate și de judecată” (16, 8). 4
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Naționale Ungare (MOL), P 1356, documentele lui Teleki Bèla, pachet 1, 1 subiect. Scrisoarea vice-prefectului Schilling János către Teleki Bèla, Dej (Dès) 27 martie 1942. 18 Arhiva din Ungaria a ordinului Piarist, moștenire a lui Papp Antal, Manuscrisele altora 1, cuvântarea contelui Teleki Pál, 26 august 1940. 19 Directive cu privire la.... ed. cit., pp. 17-19. 20 Biblioteca Națională Szèchenyi (OSZKK) Fond 625/278 Cutia 1. Colecția Însemnări despre sursele militare ale relațiilor dintre naționalitățile din Transilvania de nord. 21 Directive cu privire la..., ed.
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
de negăsit (M. Detienne, 1997a, p. 252). Lingviștii și istoricii (fie ai Greciei antice, fie ai filosofiei, mitologiei sau antropologiei) consideră că primele atestări ale cuvântului mythos arată că el desemna vorbirea obișnuită: „suită de cuvinte care au un sens, cuvântare, discurs ș...ț, conținut al cuvintelor, părere, intenție, gândire, povestire” (P. Chantraîne, 1974, vol. III, p. 718). La rândul său, cuvântul logos acoperea cam aceleași sfere semantice: În greaca veche, el era folosit cu sensul de „a spune”, „a povesti
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al doilea unui discurs Întemeiat pe arta persuasiunii: Este acum clar că cele mai vechi texte utilizau mythos și logos pentru a marca două tipuri diferite de discurs: cel al bărbatului agresiv și cel al femeii seducătoare. Mythos este o cuvântare aspră, adecvată bătăliilor și adunărilor publice, prin care oamenii puternici Își intimidează și adversarii. În antiteză, logos este o cuvântare, de obicei asociată cu femeile, dar accesibilă și bărbaților subtili, fermecători și adaptabilă la orice sex. Este o cuvântare ușoară
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru a marca două tipuri diferite de discurs: cel al bărbatului agresiv și cel al femeii seducătoare. Mythos este o cuvântare aspră, adecvată bătăliilor și adunărilor publice, prin care oamenii puternici Își intimidează și adversarii. În antiteză, logos este o cuvântare, de obicei asociată cu femeile, dar accesibilă și bărbaților subtili, fermecători și adaptabilă la orice sex. Este o cuvântare ușoară și plăcută, dar care poate Înșela, poate Întinde capcane. Chiar dacă poate fi auzită În diferite locuri și situații, nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o cuvântare aspră, adecvată bătăliilor și adunărilor publice, prin care oamenii puternici Își intimidează și adversarii. În antiteză, logos este o cuvântare, de obicei asociată cu femeile, dar accesibilă și bărbaților subtili, fermecători și adaptabilă la orice sex. Este o cuvântare ușoară și plăcută, dar care poate Înșela, poate Întinde capcane. Chiar dacă poate fi auzită În diferite locuri și situații, nu va apărea În bătălii sau În adunările publice, pentru că esența - și geniul - acestui tip de discurs este să depășească avantajele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 719; vezi și M. Untersteiner, 1972, p. 2). La Herodot și apoi la Pindar, mitul ajunge să se refere la „vorbe amăgitoare, povestiri ale seducției” (M. Detienne, 1997a, p. 101). Prin această alunecare, mitul cedează În favoarea termenului logos domeniul cuvântării veridice și ajunge să se refere, În chip predilect, la narațiunile purtătoare ale unor conținuturi care fascinează, dar care nu pot fi dovedite: „Ele nu corespund niciunei sacralități, ci prezintă ceva miraculos, dar condamnat la excludere, denunțat ca o non-știință
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
erorile de cunoaștere erau erori de limbaj. Prin crearea vocabularului abstract specific logos-ului, filosofii sperau că „vor scăpa de defectele din mythos, adică de formulările narative”. Astfel, logos-ul, discurs care trimite direct la esența Ființei și, prin aceasta, cuvântare prin excelență adevărată, transformă mythos-ul În discurs al aparenței și, În consecință, cuvântare radical mincinoasă. Mai mult decât atât: construind evoluția gândirii ca o acumulare de relații logice Între unitățile constitutive, ca o mișcare, controlată prin jocul argumentelor și contraargumentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-ului, filosofii sperau că „vor scăpa de defectele din mythos, adică de formulările narative”. Astfel, logos-ul, discurs care trimite direct la esența Ființei și, prin aceasta, cuvântare prin excelență adevărată, transformă mythos-ul În discurs al aparenței și, În consecință, cuvântare radical mincinoasă. Mai mult decât atât: construind evoluția gândirii ca o acumulare de relații logice Între unitățile constitutive, ca o mișcare, controlată prin jocul argumentelor și contraargumentelor, de la cunoscut la necunoscut, de la particular la general, de la eroare la adevăr, discursul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-ul elimină astfel principiile „bricolajului”, esențiale pentru gândirea mitică, și așază În locul lor mecanismele deducției și ale inducției, silogismul și argumentarea dialectică. Operele lui Platon și Aristotel vor consacra această configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din mythos. Se opune În ceea ce privește forma prin prăpastia dintre demonstrația bazată pe argumente și textura narativă a povestirii mitice. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]