6,546 matches
-
, Alice, (28.I.1891, Botoșani - 20.VIII.1945, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Eugeniei (n. Baltă), dintr-o veche familie moldovenească, și a lui Constantin Zamfirescu, căpitan de artilerie. Primește în casă, cu guvernante și dascăli particulari, educația îngrijită a tinerelor de bună familie. Sporadice informații despre biografia ei apar în anii de după primul război mondial: se căsătorește cu avocatul Virgil Z. Soare, locuind la Galați; aici anima, alături de Alexandrina Scurtu, un cenaclu literar și revista
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
de răzeși, și al lui Alexandru Sadoveanu, de origine oltenească, avocat. Crește mai mult sub influența mamei, câștigând în casa bunicilor de la Verșeni un contact intim cu lumea satului și cu natura. Urmează școala primară în târgul natal (1887-1891), unde dascălul Mihai Busuioc, devenit „domnul Trandafir” în povestirea intitulată astfel, îi insuflă dragostea pentru istoria neamului. În 1897 va absolvi Gimnaziul „Alecu Donici” din Fălticeni. Intern la Liceul Național din Iași (1897-1900), e atras către literatură de autorii pe care îi
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
37. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 522-523. 38. Ibidem, vol. I, p. 580. 39. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 315-316. 40. Vezi Letopisețul țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), întocmit după Grigore Ureche vornicul, Istratie logofătul și alții de Simion Dascălul, ediție Constantin Giurescu, cu o prefață de I. Bogdan, București, Circe, 1916, p. 263. 41. Op. cit., p. 171. 42. Vezi Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 269. 43. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 313. 44. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
I, pp. 203-205. Inventar publicatat în Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. VIII (1376-1650), București, 1894, p. 84. 344. Letopisețul țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), întocmit după Grigore Ureche vornicul, Istratie logofătul și alții de Simion Dascălul, ediție de Const. Giurescu, cu o prefață de I. Bogdan, București, Socec, 1916, p. 148. 345. Cronicile slavo-române,. ed. cit., p. 101. 346. Letopisețul țării Moldovei..., ed. cit., p. 149. 347. Vezi Cronicari munteni, ed. cit., p. 279. 348. în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
elevul va trece în ascultarea lui Gherasim Cretanul, nimeni altul decât Gherasim Blachos), „la metohul Ierusalimului”. Continuă acumulările începute în țară în casa părintească, verosimil cu profesorii de la „Schola graeca et latina” din Târgoviște, și în Ardeal, la Brașov, cu dascăli de la Colegiul reformat, în timpul refugiului provocat de răscoala seimenilor. în „1667 ghen. 19 d[ni]” - notează el în însemnările de călătorie, se afla la Veneția, de unde va pleca la Padova. Același jurnal („carnetul [său] de student” - va zice Nicolae Iorga
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Lucian, Aristotel, Cesare Cremonini, Simplicius, Themistios, Alexandros din Afrodisia, Giacomo Francesco Zabarella, o bibliotecă renascentistă își aduna „Constantinus Cantacuzinus Constantinopolitanus” (cum apare în matricola universității din Padova) - și numele profesorilor (însoțite de calificative ale elogiului), cu care a lucrat: „[...] iar dascălul, iar într-aceste case șezându vine în orânduita vreme dă-m dă învățătură pre carele îl cheamă Antonie Delaefa [Antonio Dall Acqua, Profesor de drept, academicul la care cu ajutorul preasfântului și preaputernicului Dumnezeu, și cu neîncetata rugă a prefericitei lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sofronia i-a făcut trei băieți, care vor face, toți, carieră dregătorească în Moldova: pe Constantin, pe Pătrașcu - cel ce se va însura cu Todosia, fiica vistierului Toader Boul, ajungând astfel cumnat cu Voievodul Gheorge Ștefan - și pe Miron), un dascăl din Ardeal - pe diacul Toader din Feldru (unul dintre acei cărturari ardeleni care au lucrat ca profesori peste munte, în Moldova). După ce și-a terminat slujba la Calafendești, diacul Toader s-a întors la Bistrița, în Transilvania, unde și-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care au lucrat ca profesori peste munte, în Moldova). După ce și-a terminat slujba la Calafendești, diacul Toader s-a întors la Bistrița, în Transilvania, unde și-a oferit, se pare, serviciile „sfatului” orașului. Aducându-și aminte de fostul lui dascăl, Pătrașcu Ciogolea - și el multă vreme pârcălab de Hotin - scrie, prin 1635-1637, „la iubiț prietenii noștri și fraț, la cinstiț domnii de Bistrița, Șimon, birăul, și cu toț domnii mărie tale”, solicitând să-i fie trimis din nou „Toader diiac
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iclănzel, j. Mureș), slavist. Este fiul Mariei (n. Bucur) și al lui Zachei Șoptereanu, agricultori. Urmează școala primară în comuna natală (1934-1941), Școala Normală la Blaj (1941-1949), Facultatea de Filologie, secția română, la Universitatea din Cluj (1949-1953), avându-i ca dascăli și mentori pe D. Popovici, Ion Breazu, Liviu Rusu și Ovidiu Drimba. Ulterior va frecventa Facultatea de Filologie de la Universitatea „M. V. Lomonosov” (1953-1957) din Moscova, unde va susține doctoratul în filologie (1958) cu teza Modalități de tipizare artistică în trilogia
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
lit. rom. cont., III, 52-54; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 132; Lucian Blaga, Opere, I, București, 1982, 531-532; Predescu, Encicl., 796; Ciopraga, Lit. rom., 217; Straje, Dicț. pseud., 661; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 25-38; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni, Golești, 1991, 128-131; Eug. Șt. Holban, Figuri basarabene, „Basarabia”, 1992, 2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 214-215; Micu, Ist. lit., 364; Dicț. scriit. rom., IV, 306-307. S. D.
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
acreditare”. Înaripata adolescență, „Revista de pedagogie”, 1977, 5; Dan C. Mihăilescu, Un jar blând și generos, LCF, 1979, 19; Valeriu Cristea, Literatura educativă, RL, 1978, 26; Valeriu Cristea, Între școală și viață, RL, 1981, 22; Pompiliu Marcea, Un roman despre dascăli, LCF, 1981, 31; Grigore Smeu, Paradisul rotund, RL, 1981, 43; Nicolae Ciobanu, Povestirea despre și pentru copii, LCF, 1984, 22; Smaranda Cosmin, Temele adolescenței, LCF, 1985, 5; George Muntean, Cărțile copilăriei și adolescenței, LCF, 1985, 23; George Chirilă, Pornind de la
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
L. Algazi. Editorialul Din prag, semnat de Gala Galaction, definește momentul apariției ca fiind anul „unor noi germinări literare în câmpul răvășit și răscolit cu fierul al vieții noastre românești”, când menirea unui scriitor este de a fi „un generos dascăl de istorie și sociologie”. Pe aceeași linie, L. Algazi va pleda în Profeții pentru „militantismul cultural”, împotriva diletantismului și a artei pentru artă. H. Sanielevici susține teoretic această orientare prin studiile Despre stil și Literatura viitorului, afirmând că simbolismul și
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
Atât eu cât și prietenii mei, gemenii Katzifliss ( În vârstă de numai douăzeci de ani, unul fiind consul austriac, iar celălalt, englez), ne aminteam adeseori cu regret de acea tristă Împrejurare. În Bagdad se petrecu odată următoarea Întâmplare: soția unui dascăl armean, fiind Însărcinată În luna a opta, decedase În urma unei arsuri, dar pe ambele părți ale pântecelui ei se putea observa că se mișcă ceva În interior, ceea ce i-a făcut pe unii să creadă că femeia fusese pe cale să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
va Întreba: „Ce face și unde e Mircea Eliade?”2. Și răspundea: „Mircea Eliade s-a lăsat dus cu aventura până În India, Îmbrăcându-se În haină de călugăr budist, lăsându-și barbă, căutând să pătrundă În tainele Înțelepciunii hinduse cu ajutorul dascălului său, profesorul Dasgupta. Dacă aventura aceasta nu i-a revelat absolutul, În schimb i-a fecundat spiritul și i-a Înnobilat memoria cu o erudiție care pe noi nu ne impresionează atât de mult, pentru că o socotim un balast În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
moto „mobilizator” din Gh. Gheorghiu-Dej, amestec de umor și romantism, portretizând expresiv profesori și liceeni, sugerând conflictul între generații, dar și solidaritatea între tineri și păstrând nostalgia anilor de școală (în varianta radiofonică piesa se numește Rămas-bun, copilărie!). Elevi și dascăli se împart maniheist, în tabăra „bunilor” încadrându-se „blândul” director Pleșoianu, visătorul profesor de geografie zis Columb, sentimentala Mia, iar de cealaltă parte situându-se „negativul” Mișu Felecan, un Mefisto al clasei, bătăușul Ionaș Oproiu, zis Tarzan, sau drasticul profesor
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
Culegeri: Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; Colinde, cântece de stea și urări la nunți, Cernăuți, 1888; Povești și poezii populare românești, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1971. Ediții: Codicele Voronețean, introd. edit., Cernăuți, 1885. Repere bibliografice: Alexe Procopovici, Doi dascăli bucovineni: I. G. Sbiera și Sextil Pușcariu, LU, 1920, 4-5; Loghin, Ist. lit. Bucov., 99-102; Alexe Procopovici, I. G. Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Tcaciuc-Albu, Viața și opera lui Ion Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Bot, Activitatea de folclorist a lui I.
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
1798, Roșiești, j. Vaslui - 6.IX.1864, Corni-Albești, j. Vaslui), filolog, poet și publicist. Este descendentul unei vechi familii de preoți din ținutul Fălciului. Învață mai întâi în satul natal, urmează la Huși, în 1807, clasa de limbă greacă a dascălului Gheorghe Patruiotul, continuându-și instruirea la Iași, sub protecția mitropolitului Veniamin Costache. Studiază la Școala Domnească, în clasele „gramaticale” și „umanioare”, retorica, poezia și limbile clasice. Cu ajutorul mitropolitului, este trimis în 1819 la Academia din insula Chios, condusă de rectorul
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
II, 185; Autobiografie, TR, 1897, 8, 9; Chendi, Scrieri, 152-153; Dumitru Pop, Grigore Silași folclorist, SUB, Philologia, t. IX, 1964, fasc. 1; Viorica Nișcov, Ecouri în România ale activității folcloristice a Fraților Grimm, RITL, 1967, 2; Octavian Șchiau, Grigore Silași, dascălul, TR, 1967, 8; Lascu, Clasicii, 305; Dicț. lit. 1900, 781; Păcurariu, Dicț. teolog., 403-404; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 332-333; Rusu, Membrii Academiei, 483-484; Datcu, Dicț. etnolog., II, 207-208. L. Cș.
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
Ș. expune rezumativ istoria literaturii române de la Grigore Țamblac până la 1830. SCRIERI: Știință și improvizație. Istoria literaturii române în străinătate, Iași, 1925; Fragmentul Leviticului românesc de la Bălgrad, Iași, 1927; Cercetări asupra cronicelor moldovene, vol. I: Eustratie Logofătul, Grigore Ureche, Simion Dascălul, Ion Neculce, Iași, 1939; Istoria literaturii române vechi, București, 1975. Ediții: N. Gane, Novele, I-II, introd. edit., Craiova, 1941, Amintiri (1848-1891), introd. edit., Craiova, [1942]. Repere bibliografice: Alexandru Niculescu, Profesorul, RL, 1977, 11; Iorgu Iordan, Ion Șiadbei, LR, 1977
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
atunci. În nuvele (puține la număr și cele mai multe rămase în paginile revistelor) se resimte uneori influența lui Ion Creangă, alteori cea a lui Ioan Slavici. Semnificativ pentru idealul artistic al lui S. este personajul titular din nuvela Petre Butuc, modest dascăl de țară, lipsit de talent, dar aspirând spre gloria literară. SCRIERI: Tei legănat, Sibiu, 1885; Vlad și Catrina, Sibiu, 1885. Culegeri: Din bătrâni. Gâcituri, întrebări și răspunsuri, frământări de limbă, Sibiu, 1885; Ardeleanu glumeț sau 101 de anecdote poporale, Sibiu
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
, (a doua jumătate a sec. XVII), copist și interpolator. Este posibil ca „Simion dascălul din satul dumisale Roșiiaci”, semnatar al unui act din 1669, să fie cel care a copiat și a făcut adăugiri la cronica lui Grigore Ureche sau care, eventual, a scris propria istorie a Moldovei, folosind ca izvor textul vornicului. Se
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir ș.a.), pe care i-a determinat să dovedească în scrierile lor netemeinicia afirmațiilor puse astfel în circulație. Dacă lui S.D. i se datorează păstrarea cronicii lui Grigore Ureche (chiar și indirect, deoarece și manuscrisul dascălului s-a pierdut), vina de a fi alterat textul original cu informații nesemnificative sau neadevărate și de a fi provocat mistificări grave a făcut ca faima lui să fie preponderent negativă. SCRIERI: [Interpolări], în Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ed.
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ed. îngr. și introd. P. P. Panaitescu, București, 1958, 64-65, 68-71, 175-185, 187-188, 195-224; [Interpolări], în Liviu Onu, Critica textuală și editarea literaturii române vechi, București, 1973, 405-407, 413-425. Repere bibliografice: Constantin Giurescu, Introducere la Simion Dascălul, Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), București, 1916; Șiadbei, Cercetări, I, passim; Cartojan, Ist. lit., II (1942), 148-153; Ist. lit., I, 353-364; Chițimia, Probleme, 197-271; Liviu Onu, Critica textuală și editarea literaturii române vechi, București, 1973, 151-174, 317-321; Dumitru
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
Viena), poet și traducător. După unele informații, bunicul lui S., Constandin Schelitti, ar fi făcut studii de drept la Padova. În Arhondologia Moldovei Constandin Sion susține însă că se numea Gheorghe Skelet, venise la Iași pe la 1816 din Grecia, ca dascăl de limba greacă, și ajunsese la rangul de stolnic. Tatăl lui S., Petru, urmează cariera militară, avansând la gradul de polcovnic. El își trimite fiul să învețe știința armelor la Potsdam și Berlin. Totuși, în 1869 viitorul poet va intra
SKELITTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
al XI-lea povestea a fost tradusă în grecește, iar mai târziu în slavonă, versiuni care au pătruns și în spațiul românesc, unde au început să fie tălmăcite. Cel mai vechi text al unei variante românești este cuprins în miscelaneul dascălului Costea din Brașov (1703), o copie a unei traduceri anterioare (ms. rom. 1436, tipărit în 1963). În secolul al XVIII-lea Sindipa a circulat mult, atât oral, cât și în scris (s-au păstrat numeroase manuscrise), iar în 1802 apare
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]