10,827 matches
-
de la nivel individual până la cel organizațional, actorii de pe scena internațională trebuie să facă față provocărilor tuturor tipurilor de interacțiuni globale, dezvoltând un management internațional continuu. David Held recunoaște că instituționalizarea proceselor globale pare a fi dificilă, dar consideră că factorii decizionali ar putea promova căi eficiente de rezolvare a problemelor/temelor globale, precum dezvoltarea unor criterii, norme, capacități și arene de negociere.5 De altfel, evoluția "mediului internațional" a generat și preocuparea profesional-științifică (inclusiv academică) pentru managementul internațional. Conform lui Hodgetts
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
managementul internațional s-a impus ca imbold de "a gândi internațional" și "a gestiona transfrontalier". Cei doi autori demonstrează că în toate categoriile de interacțiuni conflictuale și/sau de cooperare negocierea este o cale dintre cele mai utile în procesul decizional.6 Așadar, negocierea internațională a devenit aproape o preocupare cotidiană a tuturor actorilor de pe scena internațională, o modalitate dintre cele mai eficiente pentru a se ajunge la soluții optime față de problemele tot mai complexe pe care le aduce omenirii fenomenul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și preocupare cotidiene. Deborah Kolb și Judith Williams chiar susțin că negocierea este o componentă principală a vieții noastre familiale și la lucru.7 Dar dacă acceptăm că negocierea face parte din viața de fiecare zi, aceasta este pentru că procesul decizional de astăzi în politică, afaceri, probabil și în viața familială se realizează tot mai mult orizontal și nu doar tradițional ierarhic, iar scopul negocierii nu este numai încheierea unei tranzacții, ci urmând un model economic maximizarea, soluția optimă, valoarea adăugată
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pe când statele candidate din Europa Central-Sud-Estică au dezvoltat un cadru instituțional destul de diferit pentru atingerea obiectivelor negocierilor de aderare. Diversitatea se explică prin existența unor factori, precum: evoluția specifică instituțională a țării, compoziția/structura politică a guvernelor, reguli și stiluri decizionale ale guvernelor, tradiții administrative naționale, disponibilitatea preluării experienței altor state candidate.55 Pregătirea și desfășurarea negocierilor de aderare de către guvern înseamnă și o vastă activitate managerială, ridică problema foarte importantă de coordonare la nivelul agențiilor guvernamentale, a administrației publice. În
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
transparenței în negocierile europene este foarte sensibil, fiind el însuși negociat în Uniunea Europeană, la sfârșitul anilor '90 și începutul noului secol.71 Aspectele care au interesat opinia publică, în privința negocierilor europene, se referă la stabilirea agendei, principiilor și regulilor, procedurilor decizionale, normele informale, datele țintă și cadrul temporal al soluțiilor, intervențiile diferiților actori instituționali. În acest context și pornind de la experiența negocierilor de aderare cu statele din al cincilea val al extinderii, la sfârșitul anului 2006, Comisia Europeană a propus o
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului și coordonarea Primului Ministru, prin Cancelaria Primului Ministru. Parlamentul autorizase ANSVSA ca structură de contact cu European Food Safety Authority, ANSVSA fiind organizată, funcționând și acționând pe bază de autonomie funcțională și decizională, în conformitate cu hotărârile asumate de România în relațiile internaționale. Întreaga structură a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor era într-un proces de organizare instituțională specifică, având ca scop siguranța alimentelor, de la producerea materiilor prime până la distribuția produselor alimentare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de personal calificat și avea capacitate de gestionare. Resursele umane ale CSA trebuiau să fie întărite, în continuare, prin furnizarea de cursuri de formare profesională. Structura internă a CNVM era considerată destul de ierarhizată și rigidă, ceea ce provoca întârzieri în procesul decizional. În plus, personalul era insuficient, iar pregătirea trebuia sporită. O atenție deosebită trebuia acordată consolidării personalului implicat în activitatea cotidiană de supraveghere și implementare. Referitor la protecția datelor personale, s-a subliniat că exista un nivel foarte scăzut al activității
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
angajează să nu introducă măsuri contrare Codului de conduită și să examineze propria legislație în concordanță cu prevederile acestuia și, respectiv, amendarea acesteia dacă este cazul. Deși nu are statutul de acquis obligatoriu, din motive legate de faptul că procesul decizional este foarte greoi în ceea ce privește impozitarea, Codul de conduită reprezintă un aspect foarte important al acestui domeniu. De altfel, tratarea acestuia constituie o cerință pentru documentele de poziție elaborate de statele candidate. Instituțiile componente ale Delegației sectoriale * Ministerul Finanțelor Publice (integrator
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Ministerului Industriei și Resurselor, Ministerului Dezvoltării și Prognozei (cele două ministere împart responsabilitatea implementării politicii industriale) și cele ale Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație. Îmbunătățirea climatului investițional a reprezentat, în mod coerent, o prioritate importantă pentru factorii decizionali și s-a manifestat o bunăvoință crescută pentru consultarea și ascultarea preocupărilor investitorilor. Nivelul investițiilor rămânea scăzut până când problemele generate de corupție, birocrație excesivă și climat legislativ instabil nu erau soluționate (vezi, de asemenea, Capitolul 16 Intreprinderi Mici și Mijlocii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Național de Dezvoltare. CIP reprezenta un cadru de parteneriat extins, la nivel național, regional si local, pentru elaborarea Planului Național de Dezvoltare, având rol consultativ. Coordonarea si Secretariatul CIP era asigurat de Ministerul Finanțelor Publice. CIP cuprindea reprezentanți, de la nivel decizional, ai ministerelor, agențiilor pentru dezvoltare regională, instituții publice din administrația centrală, institute de cercetare și reprezentanți ai partenerilor economici și sociali. După data aderării, coordonarea interinstituțională a implementării Instrumentelor Structurale va fi realizată de Comitetele de Monitorizare ale Cadrului de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
personalitate juridică proprie, creată în 1998. Din 1 ianuarie 1999, are responsabilitatea implementării politicii monetare europene, preluând această sarcină de la precursorul său Institutul Monetar European. Consiliul guvernatorilor și Consiliul Executiv, formate din reprezentanți ai băncilor centrale naționale, au un rol decizional în coordonarea circulației monetare, a operațiunilor de schimb valutar, gestionarea rezervelor externe ale Statelor Membre. Carta socială = reprezintă formula prescurtată a Cartei Drepturilor Sociale Fundamentale ale Lucrătorilor, adoptată în 1989. Ea reprezintă un instrument politic care privește respectarea anumitor drepturi
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
respectând principiul subsidiarității, a unui domeniu de competență națională de la metoda interguvernamentală la metoda comunitară, în care inițiativa legislativă aparține Comisiei Europene. Metoda comunitară pornește de la premisa că apărarea interesului general al cetățenilor UE este mai bine realizată când acțiunea decizională aparține exclusiv instituțiilor comunitare decât la nivel național. Conferință Interguvernamentală (CIG) = termen care definește negocierile guvernamentale dintre Statele Membre, în vederea modificării tratatelor constitutive ale Uniunii și Comunităților Europene. Aceste conferințe au o importanță majoră în procesul integrării europene, fie că
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
an. Constituite încă din anii '70, aceste reuniuni au primit un statut oficial prin TUE. Obiectivele Consiliului European sunt stimularea dezvoltării procesului de integrare europeană și definirea liniilor de politică generală ale Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene = reprezintă principala insituție decizională a Uniunii Europene. Reunește miniștrii Statelor Membre. Sediul Consiliului UE este la Bruxelles. Sesiunile Consiliului sunt convocate de președinția în exercițiu a UE. Președinția este asigurată prin rotație, timp de un semestru de către fiecare Stat Membru. Consiliul UE se reunește
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și cercetare (programe cadru). În mare măsură s-a avut în vedere aplicarea acestei proceduri acolo unde tratatele prevăd obligativitatea Consiliului de a decide cu majoritate calificată. Procedura de consultare = a fost procedura clasică pe baza căreia se desfășura procesul decizional comunitar. Astfel, Consiliul avea obligația de a consulta Parlamentul European atunci când lua o decizie, pe baza propunerii Comisiei, însă nu era obligat să urmeze poziția exprimată de acesta. Procedura de cooperare = a fost instituită prin Actul Unic European (1986), dând
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de a consulta Parlamentul European atunci când lua o decizie, pe baza propunerii Comisiei, însă nu era obligat să urmeze poziția exprimată de acesta. Procedura de cooperare = a fost instituită prin Actul Unic European (1986), dând posibilitatea PE să influențeze procesul decizional prin recurgerea la cea de a "doua lectură". Cu toate acestea, Consiliul poate oricând să folosească dreptul de veto pentru a refuza să se pronunțe pe baza propunerii de amendamente ale PE. Această procedură se utilizează, în prezent, în domeniul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
care ar fi catastrofale într-o situație reală. Jocul se bazează pe ideea că o persoană gestionează mai eficient un conflict real dacă a participat la simularea unor dispute. Jocul de decizie simulează, de regulă, o confruntare cu o situație decizională foarte importantă. Elevii primesc funcții și, în concordanță cu acestea, propun soluții și adoptă decizii. Conturarea procesului decizional presupune fixarea obiectivelor, formularea soluțiilor posibile și adoptarea deciziilor finale. Jocul de decizie pune elevii în situația de a se comporta adecvat
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
eficient un conflict real dacă a participat la simularea unor dispute. Jocul de decizie simulează, de regulă, o confruntare cu o situație decizională foarte importantă. Elevii primesc funcții și, în concordanță cu acestea, propun soluții și adoptă decizii. Conturarea procesului decizional presupune fixarea obiectivelor, formularea soluțiilor posibile și adoptarea deciziilor finale. Jocul de decizie pune elevii în situația de a se comporta adecvat poziției de șef sau de subaltern, îi ajută să înțeleagă responsabilitatea unei funcții de conducere și obediența subalternilor
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
finale. Jocul de decizie pune elevii în situația de a se comporta adecvat poziției de șef sau de subaltern, îi ajută să înțeleagă responsabilitatea unei funcții de conducere și obediența subalternilor. Jocul de reprezentare a structurilor se aseamănă cu jocul decizional prin faptul că surprinde ierarhia socială. În cazul acestei simulări obiectivul nu este adoptarea unei decizii prin respectarea regulilor și ierarhiilor din instituție ci funcționarea obișnuită cotidiană a unității. Elevii pot fi antrenați cu succes în jocuri adaptate specificului disciplinei
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
societate injustă, ignorând factorii sociali cum sunt sărăcia și discriminarea și pornind de la prezumția că toți oamenii beneficiază de șanse egale 130. De asemenea, aceste doctrine nu țin cont de rolul important pe care îl are factorul uman în procesul decizional. De exemplu, legislatorii care stabilesc limitele pedepselor, procurorul care încadrează fapta, judecătorul care pronunță sentința și autoritățile care deservesc închisorile sunt factorii care fac ca stabilirea proporțională a sentinței să fie un lucru extrem de problematic. Deoarece legislatorii și procurorii acționează
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
botezat-o Victoria în onoarea reginei M. Britanii? 2.5. „Universul pădurii” Luna Pădurii Luna Pădurii (15 martie - 15 aprilieă este unul din cele mai importante evenimente silvice și ecologice, reprezentând o modalitate de sensibilizare a publicului și a factorilor decizionali, cu privire la importanța pădurilor, a rolului lor esențial în menținerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare își are începuturile încă din anul 1872, când a debutat organizarea sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecință firească a accentuării despăduririlor. În România
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
resursă strategică”. Resursele umane presupun decizii manageriale printre cele mai dificile, pentru că în luarea acestor decizii trebuie să se țină seama de factori psihologici - individuali, sociologici organizaționali și situaționali specifici. În domeniul resurselor umane, managerii se confruntă frecvent cu dileme decizionale, în care se confruntă argumente de ordin psihologic și moral cu argumente economice. Potențialul apreciabil pe care îl prezintă resursele umane ale organizației trebuie cunoscut în detaliu, evaluat corect, cultivat și stimulat prin mijloace adecvate. Orice individ reprezintă o entitate
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
idealuri noi. Până acum, elevului i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului etc.), a dobândit o anumită autonomie epistemică. Dar, În continuare, el are nevoie de o autonomie axiologică și decizională, de o Îndrumare culturală. Adolescentul este interesat nu atât de informație, cât de repere valorice de Înțelegere și folosire a acesteia. El caută temeiuri pentru ceea ce știe, năzuiește și Întreprinde. Din acest punct de vedere, oferta educațională nu este prea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu toți sunt activați În chestiuni de gestionare a unui capital simbolic imens), ci la acea parte care observă, monitorizează sau se implică participativ În rezolvarea problemelor interne ale Bisericii, pe aliniamente legislative, executive, acționale. Se evită astfel un autarhism decizional, un separatism procesual ce ar ține la distanță părți consubstanțiale și ar deschide o prăpastie Între cele două „tabere”. Puterea, indiferent de conotația sau profilul ei, trebuie administrată la mai multe niveluri ierarhice, iar controlul trebuie susținut și de pârghii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe cale operativă, de delegație. Analizele, comentariile, sugestiile și propunerile înaintate de delegația noastră aveau, fără excepție, aceeași destinație. Abundența, diversitatea, acuratețea, promptitudinea și ritmicitatea informației transmise de delegație aveau să se dovedească de mare utilitate în luarea hotărârilor de către forurile decizionale. Distinct de mandatul inițial, de cea mai mare importanță pentru orientarea și derularea concretă a acțiunilor, demersurilor și inițiativelor delegației române s-a dovedit convocarea șefului acesteia, în trei rânduri, la ședințe ale Prezidiului Permanent în cadrul cărora au fost supuse
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
proceduri și programe speciale sunt foarte mari, organizațiile trebuind să încerce să-și programeze cât mai mult deciziile”<footnote Pugh, D.S., Hickson, D.J., Managementul organizațiilor, Editura Codecs, București, 1994, p. 129. footnote>. Omul administrativ este beneficiarul „revoluției complete a tehnicilor decizionale” (comparabilă cu revoluția industrială) datorată dezvoltării anali zei matematice a cercetării operaționale, a procesării electronice a datelor, a tehnicilor informaționale și a simulării pe calculator. După Simon „fabrica automată a viitorului va funcționa pe baza deciziilor programate, elaborate în biroul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]