4,789 matches
-
Iarba dragostei (1957), Ceasul de slavă (1960), Liniștea vântului (1963), precum și altele semnate de Z. se plasează atât prin sensibilitate, cât și prin mijloacele de expresie în climatul liric de la începutul secolului al XX-lea, mai precis în sămănătorism. Notele definitorii sunt sentimentalismul nud, sinceritatea spontană, prea puțin transfigurată, inocența involuntară, rostirea directă, fără căutări stilistice și nu rareori diluția verbală. Concurând-o parcă pe Maria Cunțan, poeta se destăinuie ca într-o corespondență particulară versificată, amintindu-și clipe de intimitate
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Rinofaringita este o angina extinsă suprajacent, la nivelul mucoasei nazal. Uneori, angina se asociază cu stomatită. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii (gripă, oreion, rubeolă) . 5.2.2 Epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
difuză, constituie un criteriu pentru diagnosticul hematologic al MNI. 5.3.4 Tablou clinic Incubația MNI este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI Angina (85-95%) poate avea aspecte variate, eritematoasă, pultacee sau psudomembranoasă și persistă 2 săptămâni (fără tratament). Febra (97%) corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în platou, remitent, intermitent
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
93 Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient elucidată. Criteriile definitorii ale sindromului de oboseală cronică sunt astenia, fatigabilitatea, hipersomnia, artralgiile, persistente peste 6 luni. Potențialul oncogenic al virusului Epstein-Barr este argumentat de asocierea cu unele boli maligne: limfomul malign Burkitt (favorizat de o predispoziție genetică), carcinomul nazo faringian, leucemia limfoblastică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
nivelul instituției preșcolare clarificări necesare și soluții fundamentate științific. De asemenea cartea se dorește a deveni un util document de analiză și reflecții asupra reconsiderării/reconstruirii imaginii managementului preșcolar cu amendamentele implicite privitoare la calitatea actului instructiv educativ, ca element definitoriu al misiunii educației în societatea cunoașterii. În primul capitol este prezentat cadrul general de organizare, conducere și funcționare a sistemului de învățământ din România. Managementul calității (sisteme, proceduri, mecanisme) reprezintă o parte integrantă și inseparabilă a funcționării și dezvoltării unității
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
ai reformelor educaționale din ultimele decenii din Europa și din lume, care trebuie avute în 14 vedere la construirea sistemelor naționale de management și de asigurare a calității, inclusiv a celui din România. Competența managerială a personalului de conducere este definitorie (figura 1.3). COMPETENȚA MANAGERIALĂ A PERSONALULUI DE CONDUCERE Figura 1.3 FACTORII EXTERNI INSTITUȚIEI Există două tipuri de raționamente ale managerilor privind orientarea instituției de învățământ spre calitatea organizațională. Ele pot genera o instituție de învățământ conservatoare sau dimpotrivă
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
II. MANAGEMENT ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII Managementul grădiniței are în vedere teoria și practica, știința și arta proiectării, organizării, coordonării, evaluării, reglării elementelor activității educative a resurselor ei ca activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a individualității conform idealului educațional. Elementele definitorii ale managementului grădiniței pot fi sintetizate astfel: prezintă un complex de acțiuni concepute și aplicate pentru a asigura funcționarea optimă a sistemului educațional și a procesului de învățământ; utilizează optim resursele umane (cadre didactice, preșcolari), materiale economice, didactice, informaționale, ergonomice
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
disociat standardul „comunist” atât de „socialismul real”, discreditat acum din cauza eșecului economic și social, cât și de dimensiunea sa totalitară* și criminală instaurată de Lenin. Ei s-au întors la marea idee decurgând din credința în existența unui nucleu dur, definitorie pentru comunismul din totdeauna și de oriunde, oricare i-ar fi denumirile. După cincisprezece ani de „doliu”, neocomuniștii* își caută identitatea între o relectură a lui Marx adaptată mondializării și societății postindustriale, și o repliere pe fundamentele dintâi ale doctrinei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a materialității a fost rezolvat mai târziu prin perfecționările aduse tehnicii xilografie - lemn în cap. Fig. 43. Jan Saenredam după Hendrik Goltzius. „Pallas Athena”. Gravură în dăltiță. 1590. AQUATINTA Dacă în cazul aquafortei și al tehnicii în dăltiță semnul plastic definitoriu îl constituie linia și jocul de intersectări stabilite cu ajutorul ei, de data aceasta, în tehnica aquatinta, semnul specific este pata. După cum sugerează și numele, este vorba despre un tip de gravură ce se bazează pe corodarea cu acid, numai că
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
politica sa financiară (investiții, finanțare, distribuire de dividende). Determinarea cantitativă a ratei optime de creștere a unei întreprinderi va depinde de condițiile particulare ale respectivei întreprinderi. În ultimul capitol dezvoltăm o serie de modele econometrice care descriu evoluția unor variabile definitorii pentru procesul de creștere a firmei (cifra de afaceri, volumul activelor) în funcție de profilul financiar al acesteia (exprimat prin rata profitului, rata autofinanțării, rata îndatorării) și de unele caracteristici tehnico-economice (exprimate prin viteza de rotație sau rentabilitatea activelor). Întrucât în capitolul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
consecință, statele contau. Însă E.H. Carr (1964, pp. 224-235) conchidea că, deși statele constituiau atunci locul puterii în politica globală, ele nu trebuie să rămână actorii principali. De atunci, statele au fost însă prezentate de realiști, aproape întotdeauna, drept elemente definitorii ale realismului (vezi, de pildă, Jervis, 1998). Un efect al acestei treceri a statelor de la importanța observațională la cea definițională este argumentul, avansat atât de criticii realismului, cât și de neorealiști, că ceea ce se întâmplă în interiorul statelor nu contează pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care ar manipula sistemul, cât și pentru a le răspunde în mod eficient. Toate bune și frumoase, dar contrazice cineva realismul astfel formulat? „Afirmația că natura politicii internaționale este configurată de relațiile de putere este invariabil considerată una dintre caracteristicile definitorii ale realismului. Aceasta nu poate fi o teză exclusiv realistă, deoarece, dacă lucrurile ar sta astfel, orice cercetător al relațiilor internaționale ar fi realist.” (Wendt, 1999, pp. 96-97) Cu această idee, Wendt ar părea că previne utilitatea unei definiții generale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au ajuns indivizii să fie organizați în aceste agregate colective minimale numite „state”, pe care le tratează ca fiind unitățile analitice ale politicii internaționale. Morgenthau se aseamănă cu Tucidide, cel puțin din acest punct de vedere. Considerată a fi trăsătura definitorie a ființelor umane, urmărirea narcisistă a puterii este tratată ca un mecanism funcțional vizibil la toate nivelurile vieții sociale, dar nici unul dintre teoreticieni nu-l folosește pentru a explica fie originea, fie structura entităților macroscopice cum e statul, în ciuda faptului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ales la mecanismele care o condiționează și la desfășurarea însăși a fenomenului exprimat în termeni de: însușire, asimilare, modificare, restructurare, ca un rezultat, caz în care ea se exprimă în termeni de cunoștințe, priceperi, deprinderi, obișnuințe, adaptare, performanță etc. Elementele definitorii ale învățării sunt: elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentală; rezultat al unei experiențe individuale și al unui exercițiu; finalizarea unei adaptări psihice și psihofiziologice. Individul este subiectul învățării de-a lungul existenței sale, subiect care recepționează, stochează și utilizează
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 41). În accepțiunea ei cea mai largă, învățarea reprezintă dobândirea de către individ a unei achiziții, a unei experiențe în sfera comportamentului, a unei noi forme de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau exersării. Elementele definitorii ale învățării sunt: elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentală; rezultat al unei experiențe individuale și al unui exercițiu; finalizarea unei adaptări psihice și psihofiziologice. Individul este subiectul învățării de-a lungul existenței sale, subiect care recepționează, stochează și utilizează
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
descriptive sau normative și prin accentul relativ pus pe stilurile comportamentale (Den Hartog, Koopman, 2001, p. 166). # La toate acestea se adaugă diferențierile între modul de abordare a conducerii în interiorul unor discipline psihologice. Astfel, psihologia cibernetică insistă asupra altor note definitorii ale conducerii decât psihologia socială și psihologia organizațională. În cele ce urmează, ne propunem să stăruim doar asupra accepțiunii psihosociale și a celei psihoorganizaționale a noțiunii de conducere, extrem de strâns legate între ele. 1.2. Accepțiunea psihosocială a conduceriitc "2
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
devenit mai plată, verigile intermediare fiind eliminate); 4) tranziția de la static la dinamic, de la schimbări puține, rare și superficiale, la schimbări numeroase, dese și profunde, accelerarea vitezei de acțiune și, ca urmare, a nevoii de schimbare, fiind unele dintre notele definitorii actuale ale organizațiilor; 5) tranziția de la viziunea elementaristă la viziunea globalistă, sistemică, indivizii nemaifiind interpretați în sine, ci ca membri ai unor colectivități din ce în ce mai mari (familie, grup social, grup geografic), fapt care lărgește progresiv câmpul de viziune al realității. # Cum
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prima definiție; caracterul procesual - a doua definiție; caracterul ei psihologic - a treia definiție; caracterul operațional - a patra definiție), nu este greu să observăm că toate conțin un element comun - alegerea unei variante din mai multe posibile - ce pare să fie definitoriu pentru decizie. Într-adevăr, a decide înseamnă a opta, a alege o alternativă din multitudinea celor existente în vederea traducerii ei în fapt. Chiar dacă în perioada anilor ’80-’90 definițiile deciziei s-au rafinat, ele conservă elementul opțiunii ca fiind esențial
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în a nu face nimic (Rojot, 2005, p. 157). # Deși decizia nu trebuie redusă doar la momentul opțiunii, ea fiind mult mai complexă, după cum vom vedea în continuare, nici nu putem trece cu vederea că într-adevăr opțiunea este esențială, definitorie pentru ea. Natură Ca fenomen psihologic, decizia are o natură complexă, dublă. Pe de o parte, este un fenomen psihologic individual emanând ca un produs final din necesitățile și trebuințele psihologice strict personale ale omului; pe de altă parte, este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Golembiewski, Munzenrider, 1984/1988). A fost elaborat ca o replică la modelul propus de Maslach și colaboratorii săi și cu intenția vădită de completare a acestuia. Deși cei doi autori pornesc de la premisa că, într-adevăr, epuizarea emoțională este nota definitorie a burnout-ului, ei aduc două renovări. Mai întâi, modifică ordinea derulării în timp a celor trei dimensiuni. Ei cred că burnout-ului debutează cu depersonalizarea, continuă cu scăderea/reducerea realizării profesionale și „explodează” în/cu epuizarea emoțională. Până la un punct, arată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să abandoneze controlul și să lase loc unui model decizional participativ. Rutinarea, afinitatea pentru ritual, conformism, controlul informațional intern, standardizarea operațiunilor, formalizarea politicilor și procedurilor sunt caracteristici ale acestor organizații. În consecință, organizația obsesivă (centrată pe sine) are următoarele note definitorii: nimic nu se face la întâmplare, fără „ritual”, totul se planifică, totul se execută în manieră prestabilită și repetitivă; recurge tot la control (ca si organizația paranoidă), însă acesta este orientat spre interior; totul este prestabilit, sistematizat, concentrat în mod
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe orizontală și verticală între oameni intervenind chiar în aspirațiile lor intime, dar și în cunoașterea realității. În acest sens se acceptă de către diverși specialiști ideea după care, capacitatea de a-și formula și transmite gândurile în termeni verbali, este definitorie pentru om. Mai mult decât orice deprindere ori abilitate, posibilitatea comunicării prin limbaj articulat reprezintă o trăsătură universal și specific umană. Conceptele legate între ele în vederea deslușirii funcțiilor și interpretărilor comunicării sunt : limbă, limbaj, mesaj, activitatea creierului etc. În analiza
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
favorizează apariția. Această reorientare a antirasismului presupune că vom atribui rasismul mai puțin Înclinațiilor proprii unui individ (sau unui grup) și mai mult factorilor de situație. Există destul de mulți indivizi care, În anumite contexte, par „rasiști”, conform criteriilor acceptate ca definitorii pentru ceea ce Înseamnă a fi „rasist”: acesta nu este Însă un motiv pentru a le aplica o etichetă, pentru a-i Închide pentru totdeauna În Închisoarea presupusei lor „naturi corupte”, pentru a-i reduce la starea de reprezentanți ai unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
țările scandinave și cel „În curs de dezvoltare” În țările din jurul Mediteranei), trei cuvinte-cheie definesc asociațiile: participare, civism și solidaritate. Abordarea canonică, elaborată la Începutul secolului XX de Léon Bourgeois, Albert Sorel și mai ales Eugène Fournière, prezintă câteva trăsături definitorii. Astfel, asociația trebuie să fie formată din membri egali, iar intrarea și ieșirea din asociație trebuie să fie libere. În plus, trebuie să-și limiteze acțiunile, În mod voluntar, la scopul pentru care a fost creată, să se extindă prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În particular a marcat puternic spiritele. Însă ceea ce caracterizează acele epoci este faptul că diversitatea se Încadra În taxonomii care, deși erau specifice fiecare unei anumite civilizații, clarificau diferențele, atribuind fiecărui taxon un statut (cel mai adesea ierarhic) și proprietăți definitorii. Stabilirea unor ierarhii era suficientă pentru a legitima o ordine socială corespunzătoare unei ordini științifice, perenitatea celei de-a doua reflectând stabilitatea celei dintâi. În Biblie sau În etnoclasificări, speciile sunt denumite cu precădere după rolul lor, caracter taxonomic pecare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]