3,978 matches
-
(în , , ), denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului, este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă localitate. Denumirea provine de la râul Bârsa /Bârsa Mare (în germană "Burzen"), care se varsă în râul Olt. Bârsa Mare, formată de confluența a două brațe
Țara Bârsei () [Corola-website/Science/303218_a_304547]
-
piesă braț care susține plazul plugului (var. bîrță) este cuvânt autohton De la Bîrsa, numele regiunii a cărei capitală este Brașovul (ambele nume având probabil aceeași origine ) a derivat bîrsan (bârsană) care desemnează lână lungă și aspră (țurcană) Geografic, este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localitățile Apața la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer spre est. Este străbătută de numeroase râuri și pârâuri repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porțiune de râul Olt. Locuită
Țara Bârsei () [Corola-website/Science/303218_a_304547]
-
același timp. Din punct de vedere climatologic, regiunea lacului Balaton este încadrat în tipul continental, caracterizat de veri calde ce țin din mai până în octombrie. Apă lacului atinge vară, temperaturi de 23 °C. Datorită temperaturilor scăzute ce se înregistrează în depresiunea Panonica, lacul Balaton îngheață. Datorită acestui lucru, pe suprafața lacului se formează un strat subțire de gheață, cu o grosime de cca. 30 cm. În nopțile cu ierni geroase și zile mai însorite, pe lac se produc niște crăpături în
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
mare parte a secolului al XX-lea, Tulsa a înflorit rapid iar succesul în industria energetică a dus implicit la dezvoltarea construcțiilor în stilul Art Deco, foarte popular la acea vreme. Profitul din industria petrolieră a continuat și pe timpul Marii Depresiuni, ajutând economia orașului să reziste mai bine decât cea mai mare parte a Statelor Unite, pe parcursul anilor '30. La începutul secolului al XX-lea, Tulsa a fost căminul pentru „Black Wall Street”, una dintre cele mai prospere comunități afroamericane din Statele Unite
Tulsa, Oklahoma () [Corola-website/Science/302219_a_303548]
-
sunt de origine vulcanică, cel mai înalt vârf al lor fiind, cu 2100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor. Munții Călimani aparțin lanțului vulcanic ce căptușește latura internă a Carpaților Orientali, situat în zona de contact a munților de încrețire cu marile depresiuni de prăbușire ale Transilvaniei și Pannoniei. Călimanul (inclusiv Gurghiu și Harghita) se încadrează în grupa sudică a celor mai tineri munți din România, cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
nord-vestică a grupei centrale a Carpaților Orientali, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din România. El se desfășoară pe direcția nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazănoapte de zona depresionară a Dornelor (Vatra Dornei) și munții mărunți ai Bârgăului; la est - șirul depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă de munții înalți ai Bistriței și de munții Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureșului constituie limita spre munții vulcanici ai Gurghiului; în vest - piemontul colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podișului
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
Gurghiului; în vest - piemontul colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podișului Transilvaniei. Limita septentrională este greu de trasat, datorită caracterelor complexe ale unităților ce vin în contact: zona Călimanului în sud și aceea a Munților Bârgău și Depresiunea Dornelor în nord. Ea trece la nord de Dealul Tănasa (1.001 m), intersectează cursul mijlociu al văii Pietroasa de Jos, urcând spre nord până la localitatea Bistrița Bârgăului. În continuare, către est, urmărește valea Bistriței până în apropiere de Colibița, de unde
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
și traversând cursul superior al râului Dorna până în valea Negrișoarei, pe care o însoțește către nord până la Măgura Mică (1.226 m), ocolind în continuare, pe la nord-nord-est, Vf. Buza Șerbii (1.530 m). Spre comuna Saru Dornei, limita sud-estică a depresiunii cu același nume, pătrunde adânc în masiv până în apropiere de confluența pârâului Haitii cu Neagra Sarului, de unde se abate către nord-est, pe lângă Piciorul Cerbului (1.650 m) și piciorul Țiganului (1.700 m), până în valea Călimanului. Limita estică marchează contactul
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
650 m) și piciorul Țiganului (1.700 m), până în valea Călimanului. Limita estică marchează contactul dintre munții cristalini ai Bistriței și masivul vulcanic al Călimanului. De la localitatea Panaci ea se îndreaptă către sud-est de-a lungul pârâului Călimanelul și străbate depresiunile Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, pentru a se orienta apoi spre sud-est urmărind valea Secului și cea a Topliței, până la localitatea cu același nume. Limita sudică este jalonată de valea transversală a Mureșului (defileul Toplița-Deda), care separă Călimanul de Munții Gurghiului, formată
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
1.136 m), Bistrei (1.144 m), la sud de Dealul Vătavii până în valea Bistrei, pe care o urmărește până la confluența cu Mureșul. Contactul Călimanului cu Podișul Transilvaniei se face prin intermediul unei prispe largi - Piemontul Călimanului - ce realizează trecerea spre depresiunile Livezile-Bârgău, Budac, Deda-Porcești delimitate la vest de Culmea Sieului și alte coline din dealurile Bistriței. Această delimitare corespunde Masivului Căliman privit ca unitate montană propriu-zisă, dar, din punct de vedere turistic, aria lui de influență gravitează spre Vatra Dornei (punct
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
aria lui de influență gravitează spre Vatra Dornei (punct de plecare în traseele 1 și 8), cuprinzând Țara Dornelor (drenată de râurile Neagra Sarului și Dorna cu Dornișoara). Situată pe flancul nordic al masivului, Țara Dornelor coboară treptat alcătuind o depresiune largă, cuibărită în inima munților. Spre nord-est zona de influența cuprinde și Valea Bistriței cu viitoarea stațiune climaterică Colibița - poartă de intrare spre potecile ce duc spre creasta înaltă a Călimanului.
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
în spațiu, producând nori largi în formă de umbrelă, care pictează terenul înconjurător în roșu, negru sau alb, și produce materie primă pentru atmosfera neregulată a lui Io sau magnetosfera extensivă a lui Jupiter. Suprafața lui Io este punctată cu depresiuni vulcanice numite "paterae". Acestea reprezintă calderele terestre, dar nu se știe dacă s-au produs prin prăbușire sau prin golirea camerei magmatice. Acestea au un diametru aproximativ 41 km, cu cea mai mare fiind Loki Patera având 202 km. Oricare
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
Șaru Dornei este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Gură Hâiții, Neagră Șarului (reședința), Plaiu Șarului, Sărișor, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei și Șaru Dornei. La limita de vest a Județului Suceava în spatele Munților Calimani, în Depresiunea Dornelor - subdiviziunea Depresiunea Șarul Dornelor, care este un spațiu intramontan dominat de terase (șesuri ) cu un sol pietros și sărac, neprielnic agriculturii Comună Șaru Dornei se învecinează: Altitudinea minimă este la confluenta pârâului Borcut cu Râul Neagră Șarului și altitudinea
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Gură Hâiții, Neagră Șarului (reședința), Plaiu Șarului, Sărișor, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei și Șaru Dornei. La limita de vest a Județului Suceava în spatele Munților Calimani, în Depresiunea Dornelor - subdiviziunea Depresiunea Șarul Dornelor, care este un spațiu intramontan dominat de terase (șesuri ) cu un sol pietros și sărac, neprielnic agriculturii Comună Șaru Dornei se învecinează: Altitudinea minimă este la confluenta pârâului Borcut cu Râul Neagră Șarului și altitudinea maximă în Pietrosul
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
drumul județean 209, s-a construit un pod peste râul Suceava, s-au construit case noi. După 1990 s-au înființat mai multe societăți comerciale. Comună Straja din județul Suceava este situat în partea de nord a județului Suceava, în depresiunea Rădăuți și este străbătut de răul Suceava. Este așezată în vestul Depresiunii Rădăuți, având ca vecini Ucraina la nord, comuna Putna la sud, Orașul Vicovu de Sus la est și comuna Brodina la vest. Este așezată de-a lungul râului
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
au construit case noi. După 1990 s-au înființat mai multe societăți comerciale. Comună Straja din județul Suceava este situat în partea de nord a județului Suceava, în depresiunea Rădăuți și este străbătut de răul Suceava. Este așezată în vestul Depresiunii Rădăuți, având ca vecini Ucraina la nord, comuna Putna la sud, Orașul Vicovu de Sus la est și comuna Brodina la vest. Este așezată de-a lungul râului Suceava și a drumului județean 209 Rădăuți Brodina. Calea ferata Dornești - Nisipitu
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
Oteșani este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Bogdănești, Cârstănești, Cucești, Oteșani (reședința) și Sub Deal. Este situată în partea centrală a județului, în extremitatea sudică a depresiunii Horezu, la aproximativ 10 km sud de orașul Horezu, fiind accesibilă pe drumul național DN 65C, Craiova-Horezu. Are un relief deluros, specific Subcarpaților Getici. Este străbătută de râul Luncavăț, de la nord la sud. Comuna Oteșani are în componență următoarele sate
Comuna Oteșani, Vâlcea () [Corola-website/Science/302037_a_303366]
-
Voineasa este o localitate montană din nordul județului Vâlcea, la aproximativ 80 km de municipiul Râmnicu Vâlcea (reședința județului), situată pe valea râului Lotru, în sudul munților cu același nume, la o altitudine de 600-800 metri. Climatul localității este tipic depresiunilor intramontane, cu veri răcoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 14 °C), ierni reci (temperatura medie a lunii ianuarie este de -7 °C) și precipitații anuale de aproximativ 800 mm. Localitatea Voineasa este atestată documentar la 1 august 1496
Comuna Voineasa, Vâlcea () [Corola-website/Science/302048_a_303377]
-
locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul civic al localității se situează la întretăierea paralelei de 45°6'22" latitudine nordică cu meridianul de 24°6’30” longitudine estică. Teritoriul comunei se învecinează cu următoarele localitați: Relieful
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul civic al localității se situează la întretăierea paralelei de 45°6'22" latitudine nordică cu meridianul de 24°6’30” longitudine estică. Teritoriul comunei se învecinează cu următoarele localitați: Relieful comunei este
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul civic al localității se situează la întretăierea paralelei de 45°6'22" latitudine nordică cu meridianul de 24°6’30” longitudine estică. Teritoriul comunei se învecinează cu următoarele localitați: Relieful comunei este deluros, la nord fiind format
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Râmnicu Vâlcea - Băbeni - Slăvitești - Lădești - Bălcești - Craiova, pe o distanta de 7,4 km de o șosea modernizată în anul 1970. Localitatea este amplastă din punct de vedere macro-geografic în platforma Oltețului, platformă ce face parte din marele domeniu al Depresiunii Getice. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei face parte din colinele Olteniei, aspectul actual al comunei fiind rezultatul unor intense transformări suferite în timp ce au dus la configurația actuală a reliefului din Platforma Oltețului. În configurația actuală a reliefului comunei
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
nord-est cu orașul Băile Olănești, la nord cu comuna Malaia iar la vest, cu satul Bistrița. Este un sat specific de munte, zona locuibilă ocupând o treime din suprafața satului și se poziționează în microdepresiunea Pietrenilor (ca parte integrantă a depresiunii Horezu), ce are ca limite dealurile Viei (632 m) și Târsa (618 m) la vest, Vârful Stogul(697 m) și Dealul Pădurea Mare (807 m) la sud, dealurile Padeșul(637 m), Albina(917 m) și Scărișoara (921 m) spre est
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
îndelunga supraviețuire în timp a acestei specii; spre sfârșitul existenței sale, el pare să fie contemporan cu "H. sapiens fossilis" și "H. sapiens sapiens". bolta craniană lungă și joasă, torus occipital accentuat, frunte foarte fugindă (teșită), torus supraorbital foarte gros, depresiune supraorbitală, asociat cu utilaj acheulean tipic (numeroase bifaciale);
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
în partea de N-V unde(atinge 500-600 metri). Prezintă altitudini mai joase în N-E (200 metri) iar în partea de sud altitudinile coboară ușor de la 500 m la 200 m. Relieful este alcătuit dintr-o alternanță de culmi, depresiuni și culoare orientate spre S-E. În partea de N-E, relieful este alcătuit din dealuri scunde despărțite de văi largi și joase. În partea centrală și sudică este un relief de coline joase și o succesiune de dealuri prelungi
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]