6,256 matches
-
loc existent prin adăugarea unui sufix diminutiv, care indică un loc apropiat, subordonat geografic sau mai mic (poate mai nou, uneori) față de topicul desemnat de toponimul bază. Preluînd valoarea de reper spațial a bazei, ea o amplifică prin sufixul deopotrivă descriptiv și individualizator și asigură, în același timp, o sistematizare a ansamblului toponimic la care participă. Derivatele toponimice sunt, de altfel, numeroase și diverse, fiind prezente în foarte multe dintre familiile onomastice dintr-un teritoriu Bălșița, Craiovița, Dumbrăvița, Stupineaua, Amărăzuia, Rugino
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimică. În această etapă, greu de situat în timp, onimizarea este provizorie, „dublînd“ semnificarea. Ipostaza este întîlnită frecvent în toponimia minoră, iar criteriul de selectare a reperului topic identificator îl reprezintă, de regulă, relevanța naturală și socială, dar și forța descriptivă a cuvîntului care denumește acest reper și care este, de cele mai multe ori, un termen geografic popular sau entopic, cum îl numesc toponomaștii. Aceste cuvinte denumesc în mod obișnuit: forme de relief, ape curgătoare sau stătătoare, floră, faună, obiecte de interes
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să fie apreciat nu este suficient, după părerea savantului francez, de a avea o practică în domeniu, ci de a închide în el o anumită noutate. Binet distinge în psihologie trei clase de cercetări: cercetări de laborator, cercetări de psihologie descriptivă și cercetări de psihologie patologică și apreciază că un mare număr de cercetări de la congresul londonez pot fi ordonate sub titlul de "psihologie de laborator". Laboratoarele de psihologie sunt efectul imediat al evoluției psihologiei experimentale și dezvoltarea lor este justificată
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de către experimentatori diferiți. Rezultatele, în ciuda interesului pe care l-au stârnit, nu pot fi acceptate decât dacă există douăzeci sau cincizeci de persoane care să dea rezultate analoage. În așteptare, autorul rămâne rezervat în privința validității lor. Criteriul adevărului pentru psihologia descriptivă am spus-o și o repetăm este concordanța observațiilor; în afara acestei reguli nu există decât iluzie și himeră" (Binet, 1893, p. 444). Acest comentariu, la care sunt trecute doar inițialele autorului (V.E.), evidențiază lucrarea ca fiind printre cele mai importante
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
precum: Curs de psihologie generală (în unele cazuri acesta era denumit Curs de psihologie elementară, probabil pentru cei care doreau o inițiere de nivel modest), Psihologie, Psihologie generală, Psihologie aprofundată, Cursuri avansate de psihologie, Curs de introducere în psihologie, Psihologie descriptivă, Curs general de psihologie, Probleme de psihologie. II. Relațiile psihologiei cu alte discipline. Astfel de cursuri purtau denumiri ca Psihologia ca introducere în filosofie, Psihologia muzicii și a picturii, a literaturii; Psihologie și filosofie morală; Fenomenele și legile voinței și
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
învățământului psihologic românesc, marcând o premieră În același timp, nu uită activitatea sa din cadrul Societății științifice și literare și va ține 4 prelegeri de psihologie experimentală începând de miercuri 12 ianuarie 1894. Titlul acestor conferințe va fi Psihologia esperimentală fisiologică, descriptivă nervoasă și escepțională în fața unui auditoriu format din intelectuali ieșeni. Știrea apare tot în Evenimentul, nr. 274, de duminică 9 ianuarie 1894. Observăm faptul că la aceste prelegeri, vorbitorii erau intelectuali români de marcă: Alexandru D. Xenopol, cunoscutul istoric, titularul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Harvey își continue studiile și se afirmă în sec. XVIII, cum vom vedea. CERCETAREA îN PROFUNZIME îNSEAMNĂ SPECIALIZARE Convingerea tot mai generalizată că funcționalitatea întregului e reflectată în cea a componentelor și invers, stimulează anatomiștii secolului să mute accentul de pe descriptiv pe funcțional și, împreună să epuizeze cercetarea, completând cunoașterea. Rezultatele sunt impresionante și benefice pentru epidemiologie, terapeutică, nosologie (studiul clasificării și definirii maladiilor). Numărul specialiștilor se amplifică. șansele de vindecare cresc. Severino realizează traheotomia (1610); Aselli descoperă vasele limfatice și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de chimie. Acești medici vitaliști ilustrează o fiziologie generală speculativă în consens cu o anume direcție a secolului. Dar în acest veac atracția pentru fiziologie este mare, preocupările numeroase și rezultatele inegale. DOI FIZIOLOGI MODERNI: HALLER ȘI SPALLANZANI De la anatomia descriptivă la cea funcțională, drumul nu a fost scurt și nici nu se termină în secolul al XVIII-lea, dar aportul acestui veac este remarcabil pentru fundamentarea fiziologiei ca știință. Albert von Haller (1708 - 1777) este somitatea medicală a luminilor, recunoscută
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
chirurgul, cu fiziologul și cu histologul. El afirmă că ființele sunt o asamblare de organe diferite, fiecare cu funcția sa „integrându-se corelativ în sistemul organismului“. Diferențierea este dată de țesuturile simple „care prin combinarea lor formează organele“. Anatomia sa descriptivă este fiziologică- funcțională. în studiul țesuturilor, Bichat discerne între sistemele: celular, fibros, seros și sinovial. Lui Bichat îi aparține conceptul anatomo- funcțional de sistem tisular întemeind histologia și tot el explică fenomenele de contractilitate, iritabilitate, toxicitate folosite de Haller. Viața
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cazul meteoricului Xavier Bichat care publică în 1800 Recherches physiologiques sur la vie et la mort; în 1801 scoate Anatomie générale apliquée à la physiologie et à la médicine, iar în 1802 se publică postum primele 2 volume din Anatomie descriptive. Pentru direcția medicinei din sec. XIX contribuția lui Bichat este excepțională căci el prezintă funcțional organele, cele 21 de varietăți de țesuturi și diverse boli. Este victoria clinicienilor din Secolul Luminilor, dintre care vine și Nicolas Corvisart, ajuns medicul lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Carol Davila în școala ostășească de mică chirurgie (1855) care, în 1857 va deveni școala Națională de Medicină cu statut de Institut medical. Dr. Nicolae Kretzulescu scoate pentru școala inițiată și condusă un timp de el, un Manual de anatomie descriptivă, fiind primul de acest fel în limba română. Tot cu această ocazie și în același scop, traduce Manualul pentru îngrijitori și îngrijirea de bolnavi al lui François Fodere (1764 - 1835). Tot în București apare, în 1839 școala de moșit condusă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
era clară și nu reflecta cunoștințele actuale în ceea ce privește tulburările vegetative. Prima problemă a fost reprezentată de multitudinea de nume proprii folosite, deseori pentru tulburări similare, ceea ce este cel puțin echivoc. În trecut, entitățile nosologice erau denumite de obicei eponimic sau descriptiv, ceea ce era adecvat, având în vedere că descripția clinică era un component vital, urmat apoi de descoperiri mai rapide sau mai lente în ceea ce privește etiologia și patogeneza afecțiunii. Pe de altă parte, viteza cu care evoluează cercetarea biomedicală la ora actuală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ci o metaforă, rezumând unul din aspectele elementare ale formei noastre, spadă, cupă, flori etc., și pentru că nu dansează, sugerând, prin miracolul făcut din scurtări și elanuri, cu o scriitură corporală, ceea ce ar necesita paragrafe în proză dialogată, ca și descriptivă, pentru a fi exprimat, în redactare." Maeterlinck, în Menus propos (Cuvinte neînsemnate), își dorește un teatru în care un simbol, investit cu forța vechilor idoli antici a căror singură vedere îi înspăimânta pe credincioși, ar înlocui actorul, prea uman. Ar
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
obsesia pentru concizie. Nu știm dacă a fost remarcată frecvența în textele lui Caragiale a așa-numitelor expresii ale enumerării suspendate: etc., șcl, ș.a m.d. Se poate constata că de cele mai multe ori funcția acestora este de substituire a pasajelor descriptive, a căror prezență în corpusul textelor iscălite de Caragiale este întotdeauna suspectă și demască intenția parodică, așa cum se întâmplă de pildă în basmul Dă dă-mult ... mai dă-dămult, sau în Smărăndița. În O zi solemnă, în schimb, printr-un neașteptat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cavaline și pentru cursele de cai pe deșelate și pe distanțe de sute de kilometri ... [s.n.] Se întinde o câmpie Pe sub poale de Carpați, Câmp deschis de ...călărie etc. [s.n.]168 Cu ușurință ne putem imagina "chinul" redactării acestui paragraf descriptiv, motivat parcă de ambiția demonstrării abilităților de pictor al naturii, pe care mulți detractori i le-au contestat. Prezența punctelor de suspensie și a "etc."-ului avertizează însă asupra caracterului parodic al textului și asupra firescului impuls de expediere a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
implicate și a încrengăturilor de sensuri principale, secundare și figurate. Dacă selecția este cataforică, adică pornește de la datele contextuale anterioare, termenul "masă" denotă automat "un obiect de mobilier pe care se poate mânca etc.", ceea ce duce însă la inadecvarea precizărilor descriptive conform cărora această masă este "fără picioare [...] bazată pe calcule și probabilități". Însă, dacă selecția ține cont exclusiv de aceste trăsături, deci este orientată anaforic, atunci termenul "masă" ar trebui explicat prin acela de mărime naturală, deci de număr stabilit
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rândul său menționat parodic în text prin sintagma "Autocosmosul infinit și inutil"121. Încântați de întrezărirea unei frânturi de sens în deconcertantul text urmuzian, căutăm și o logică a plasării unor astfel de considerații metafizice în contingența unor prozaice elemente descriptive și în economia impusă de lapidara triere a acestora, sugerată de punctele de suspensie și de sentențioasa încheiere a pasajului: "Restul nu prezintă nici o importanță." Totul se clarifică dacă observăm că operațiunea de aspectualizare se bazează aici pe repetarea aceluiași
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
plan orizontal fac legătura între imagini succesive. Ibid., p. 160. 531 Ibid., p. 151. Există și imagini fără cuvinte, utilizate chiar des în banda desenată propriu-zisă, însă acestea folosesc drept figuri de stil: primele imagini dintr-o poveste, introductive, cele descriptive (de cele mai multe ori pretext pentru exhibarea talentului grafic), detaliile (ce servesc drept comentariu) și gagurile. În cazul acestora, tot ce trebuie exprimat se realizează prin desen, nefiind necesară o explicitare a sensului prin apelul la text. Ibid., p. 153. 532
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
îl oferă Claude Lévi-Strauss, cel care a întâmpinat ostilitatea conservatorilor care îl acuzau că urmărește în studiile sale să abolească ierarhiile culturale în numele relativismului cultural, unde nu se permite emiterea de judecăți de valoare și se recomandă doar o abordare descriptivă, dar care, în același timp, își expunea antipatia față de muzica rock și față de banda desenată, considerându-le simple "fenomene sociologice". Deși a plasat banda desenată în prelungirea unor structuri mitice, linie dezvoltată magistral de către Umberto Eco, Strauss a determinat definirea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
loc și În acest timp; ea nu se aseamănă cu acel tine de mâine sau de ieri, deși poate aparține, ca element abstract (și concret) aceleiași mulțimi aleatorii a Descrierii. O stare de sentiment continuă te ghidează În acest excurs descriptiv ce nu poate fi În nici un fel opus actului poetic. Un romancier care se respectă este Întotdeauna și un poet. Jurnalul lui M. Țin acest jurnal dintr-o proastă obișnuință. Mi se pare că așa mențin mai autentică Întâmplarea concretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Început posibil de roman“ și se Închide cu „Un posibil sfârșit de roman“: scurte capitole (de nouă și respectiv șapte pagini) susținute de o voce naratoare emancipată, Încrezută chiar, cultivată și ironică. Începutul pendulează Între două maniere narative: una strict descriptivă, „obiectuală“, reluare a scriiturii de tip nonveau roman; și alta colocvială, adresare către „iubiții cetitori“, cu miza pe efectul deconspirării convenției romanești. Cele două maniere se Împletesc continuu, Într-un joc isteț de perspective, gata-gata să se suprapună: În aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care era relatată povestea se modifica brusc, după cum o impuneau expedientele narative, fără vreo preocupare pentru continuitatea sau intensitatea efectului; personajele dezbăteau subiectele În discursuri lungi și statice, care nu aveau mai nimic de-a face cu rostirea naturală; pasajele descriptive erau Îngreunate de clișee; iar acțiunea era flagrant pusă În slujba dezbaterii ideologice. Sigur, romanul nu era complet lipsit de merite - din fericire, căci era obligat să Îi trimită autoarei o scrisoare de felicitare și era conștient că doar câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
apropiam mai mult decât permitea linia, vezi Doamne, despărțitoare dintre stâlpii de susținere ai cortului. Deoarece însă până în ziua de azi dragostea noastră nu ne aparține decât Annei și mie, și din această cauză nu permite nici o risipă de cuvinte descriptive sau în orice alt fel explicite, nu sunt de amintit decât mai multe pete roșii ca sângele pe pânza cortului, pe care nici o ploaie nu a reușit să le spele, deoarece, fără să ne gândim la urmări, ne puseserăm cortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
De aceea, aplaudăm inițiativa unui grup de deputați din cele mai diverse sectoare, care sprijină editarea oficială a operelor complete ale celui mai original și divers dintre ai noștri literati. O seară cu Ramón Bonavena Orice statistică, orice activitate pur descriptivă sau informativă, presupune splendida și, poate, nesăbuita speranță că, În vastul viitor, niște oameni ca noi, dar mai lucizi, vor deduce din datele pe care le-am lăsat moștenire o concluzie folositoare sau o generalizare admirabilă. Cei care au parcurs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pagini, m-am Întrebat dacă era legal să reînnoiesc acel stock, id est să introduc În chip arbitrar alte piese, să le așez În câmpul magnetic și să procedez neîntârziat la descrierea lor. Asemenea obiecte, alese inevitabil În vederea sarcinii mele descriptive și aduse din alte locații ale Încăperii și chiar ale casei, nu aveau să atingă naturalețea și spontaneitatea primei serii. Dar, o dată puse pe colțul mesei, aveau să devină parte a realității și să reclame un tratament analog. Ce formidabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]