8,741 matches
-
în sens general și în sensul tipului de sistem de valori. În sens general, există o preocupare feminină pentru amănunt, curățenie și claritate, manifestate chiar la un nivel impersonal, cum este cel concretizat în decorațiunile interioare. Culorile sunt asortate și designul interior e confortabil, fără a fi împins într-o direcție care să marcheze o ruptură între formă și fond, ori să fie strident printr-un futurism de tip kitsch. Aranjamentele florale proaspete sunt vizibile, oferind o sugestie de mediu dinamic
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
trei părți interesate: beneficiar, consultant, autoritate. Acest spațiu vital pentru Întregirea cunoașterii este util din următoarele perspective: a) beneficiarului Îi dă o imagine clară asupra oportunității realizării proiectului; b) consultantului Îi dă posibilitatea de a interveni Încă din faza de design pentru corectarea anumitor acțiuni; c) autorității Îi oferă posibilitatea de a Înțelege mai clar condițiile reale ale derulării proiectelor cu ajutorul finanțărilor nerambursabile și, de asemenea, poate aduce corecții În elaborarea condițiilor de aplicare pentru viitoare proiecte. 4) Folosirea trecutului și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
este schimbată, corespunzător necesităților din proiectele respective. De asemenea, documentarea activităților din proiect, a rezultatelor și a piedicilor Întâlnite, nu se arhivează În mod corespunzător și eficient, În același timp. 5) Networking-ul (interrelaționarea) Slaba capacitate de management a beneficiarului În ceea ce privește designul și implementarea proiectelor, În afară de faptul că poate avea un caracter obiectiv, Ținând cont de noutatea accesării acestui tip de fonduri, nu trebuie să fie o piedică În luarea inițiativei de a scrie proiecte sau În derularea proiectelor respective. A ști
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
instrument este reprezentat de Manualul Beneficiarului, adoptat deja de Autorități de Management sau Organisme Intermediare. Fără pretenția de a acoperi absolut toate problemele Întâlnite sau de a explica toate neînȚelegerile, acest instrument tipic de cunoaștere vine să sprijine munca de design, de aplicare și de implementare a proiectelor. Este o formă rațională de abordare a Întregului proces de obținere a finanțărilor nerambursabile de către beneficiari, care tratează Într-o modalitate structurată aspectele de interpretare ale cadrului de reglementare În condițiile concrete ale
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cele trei părți interesate: beneficiar, consultant, autoritate. Acest spațiu vital pentru Întregirea cunoașterii este benefic din cele trei perspective: beneficiarului Îi dă o imagine clară asupra oportunității realizării proiectului; consultantului Îi dă posibilitatea de a interveni Încă din faza de design pentru corectarea anumitor acțiuni, iar autorității Îi oferă posibilitatea de a Înțelege mai clar condițiile reale ale derulării proiectelor cu ajutorul finanțărilor nerambursabile și, de asemenea, poate aduce corecții În elaborarea condițiilor de aplicare pentru viitoare proiecte. Nedorind să dezvolt În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de potențare sau diminuare a conținuturilor formale. Perceperea tot mai exactă a potențialului și ponderii pe care actul comunicativ îl joacă în actul didactic este susținută de ideea că astăzi, proiectarea și managementul comunicării apar ca principii de bază ale design-ului educațional (Ionescu, M., 1982). Profesorul cu vocație știe că a fi preocupat de conștientizarea, supravegherea și îmbogățirea conduitei sale comunicative este o cerință elementară, mai ales pentru că „nu tot ce intenționăm reușim să spunem, nu tot ce spunem se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
consecinței expunerii la soluții neobișnuite în rezolvarea unor probleme (Maltzmann, Brooks, Bogartz și Summers, 1958) și a impactului validării externe asupra creativității rezultatelor elevilor (Amabile, 1979, 1983; Amabile, Hennessey și Grossman, 1986). Diferența majoră dintre cele două abordări constă în designul de cercetare întrebuințat. În timp ce psihometriștii folosesc designul corelațional și cauzal-comparativ, adepții investigației experimentale utilizează designul experimental și cvasiexperimental. De aceea, paralela celor două abordări vizează inconvenientele designurilor nonexperimentale și costurile suplimentare financiare și logistice impuse de utilizarea designurilor experimentale. O
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unor probleme (Maltzmann, Brooks, Bogartz și Summers, 1958) și a impactului validării externe asupra creativității rezultatelor elevilor (Amabile, 1979, 1983; Amabile, Hennessey și Grossman, 1986). Diferența majoră dintre cele două abordări constă în designul de cercetare întrebuințat. În timp ce psihometriștii folosesc designul corelațional și cauzal-comparativ, adepții investigației experimentale utilizează designul experimental și cvasiexperimental. De aceea, paralela celor două abordări vizează inconvenientele designurilor nonexperimentale și costurile suplimentare financiare și logistice impuse de utilizarea designurilor experimentale. O altă diferență semnificativă dintre metodele psihometrice și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și a impactului validării externe asupra creativității rezultatelor elevilor (Amabile, 1979, 1983; Amabile, Hennessey și Grossman, 1986). Diferența majoră dintre cele două abordări constă în designul de cercetare întrebuințat. În timp ce psihometriștii folosesc designul corelațional și cauzal-comparativ, adepții investigației experimentale utilizează designul experimental și cvasiexperimental. De aceea, paralela celor două abordări vizează inconvenientele designurilor nonexperimentale și costurile suplimentare financiare și logistice impuse de utilizarea designurilor experimentale. O altă diferență semnificativă dintre metodele psihometrice și cele experimentale are în vedere tendința experimentaliștilor de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Amabile, Hennessey și Grossman, 1986). Diferența majoră dintre cele două abordări constă în designul de cercetare întrebuințat. În timp ce psihometriștii folosesc designul corelațional și cauzal-comparativ, adepții investigației experimentale utilizează designul experimental și cvasiexperimental. De aceea, paralela celor două abordări vizează inconvenientele designurilor nonexperimentale și costurile suplimentare financiare și logistice impuse de utilizarea designurilor experimentale. O altă diferență semnificativă dintre metodele psihometrice și cele experimentale are în vedere tendința experimentaliștilor de a manipula în cadrul experimentelor aspectele cognitive, rezolvarea unor probleme și, într-un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
constă în designul de cercetare întrebuințat. În timp ce psihometriștii folosesc designul corelațional și cauzal-comparativ, adepții investigației experimentale utilizează designul experimental și cvasiexperimental. De aceea, paralela celor două abordări vizează inconvenientele designurilor nonexperimentale și costurile suplimentare financiare și logistice impuse de utilizarea designurilor experimentale. O altă diferență semnificativă dintre metodele psihometrice și cele experimentale are în vedere tendința experimentaliștilor de a manipula în cadrul experimentelor aspectele cognitive, rezolvarea unor probleme și, într-un grad mai redus, aspectele produselor creativității, în timp ce psihometriștii se axează pe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de modelul biografic, iar compararea ei cu abordarea psihometrică ar corespunde comparației dintre metoda biografică și cea psihometrică. În concluzie, deși studiul creativității din diferite perspective prezintă numeroase trăsături comune, există multe deosebiri fundamentale prin care se diferențiază. Tipul de design de cercetare utilizat (corelațional și cauzal-comparativ versus calitativ și experimental), aspectele specifice centrale selectate în cercetare (individ, produs, proces, mediu, influență) și cadrul temporal în care sunt colectate datele reprezintă cele mai semnificative deosebiri. Domeniile specifice ale cercetării psihometrice Cele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Multe obiecții cu privire la abordările psihometrice reprezintă acuzele postmoderne standard aduse metodologiei cantitative și multe dintre aceleași critici sunt îndreptate către abordarea psihometrică a cercetării inteligenței. În timp ce numeroase nuanțe ale criticilor - precum interpretarea eronată a inferenței statistice și alegerea inadecvată a designului de cercetare - sunt, fără îndoială, meritorii, alternativele propuse pentru abordarea psihometrică întâmpină probleme la fel de serioase. De exemplu, investigațiile bazate pe analiza unor exemple aproape incontestabile de performanță creativă pot înlătura problematica criteriului, dar vor ridica probleme de aplicabilitate similare celor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Toward a measure of mechanical inventiveness”, Creativity Research Journal, 5, pp. 157-163. Cooper, E. (1991), „A critique of six measures for assessing creativity, Journal of Creative Behavior, 25, pp. 194-204. Cramond, B. (1993), „The Torrance Tests of Creative Thinking: From design through establishment of predictive validity”, în R.F. Subotnik și K.D. Arnold (eds.), Beyond Terman: Contemporary longitudinal studies of giftedness and talent (pp. 229-254), Ablex, Norwood, NJ. Cramond, B. (1994), „We can trust creativity tests”, Educational leadership, octombrie, pp. 70-71. Cramond
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
desemnează ideile rare sau neobișnuite). În condițiile instructajului dat, au rezultat modificări de o relevanță moderată pentru fluență și flexibilitate (numărul de idei, respectiv diversitatea lor). Investigația mai sus menționată constituie încă un exemplu al eficacității instructajului explicit. Însă în cadrul designului experimental utilizat de Glover și Gary (1976) nu se poate invoca influența specifică a instructajului datorită caracterului tripartit al administrării - prin recompense, instructaje și exerciții. Glover și Gary au fost preocupați mai curând de eventualitatea măsurării factorilor standard de creativitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
șase ședințe și a fost încurajat verbal să introducă în compoziție figuri noi. Au urmat cinci probe standard (fără recompense) și încă opt manipulate cu recompense acordate, de asemenea, pentru figurile noi utilizate. Al doilea copil a beneficiat de un design inversat similar de tip ABAB (A - standard, B - manipulare, A - standard, B - manipulare), deși atât numărul de probe standard, cât și numărul probelor manipulate cu recompense la care fost supus a fost diferit de numărul celor administrate primului copil. Atât
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de testare. Efectul recompensei generalizat la construcțiile de cuburi are o semnificație la fel de importantă. Deși copiii nu au fost încurajați să introducă în mod particular figuri variate în construcțiile de cuburi, scorul lor de diversitate a formelor a indicat utilizarea designului de tip ABAB. Scorurile pentru figurile noi introduse în compozițiile pictate au crescut, de asemenea, odată cu prezența recompensei și au urmat tiparul designului inversat, dar, spre deosebire de cotele la diversitate, rezultatele nu s-au extins și asupra construcțiilor de cuburi. Homan
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mod particular figuri variate în construcțiile de cuburi, scorul lor de diversitate a formelor a indicat utilizarea designului de tip ABAB. Scorurile pentru figurile noi introduse în compozițiile pictate au crescut, de asemenea, odată cu prezența recompensei și au urmat tiparul designului inversat, dar, spre deosebire de cotele la diversitate, rezultatele nu s-au extins și asupra construcțiilor de cuburi. Homan și colaboratorii săi (1977) au sugerat că recompensarea diversității figurilor întrebuințate de copii e o metodă eficientă atunci când este practicată în mediu educațional
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și comportamentul inovator, original și diversificat (de exemplu, forme noi de comportament)5. Trebuie să evidențiem că studiul a semnalat prezența unei relații cauzale. De obicei, acest termen este evitat deoarece nu e aprobat de studiile asociaționiste; totuși, tipurile de design de cercetare utilizate în cercetările operaționale sunt considerate destul de elocvente pentru stabilirea relațiilor cauzale între variabilele independente (de exemplu, recompensa) și variabilele dependente (de exemplu, comportamentul inovator). O altă calitate a cercetării operaționale constă în metodologia generalizării și stabilității, denumită
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recurg la manipularea comportamentului inovator observabil (de exemplu, Pryor et al., 1969) reprezintă probabil, cele mai pertinente contribuții ale tradiției experimentale. Ele reprezintă experimente care au analizat comportamentul inovator și observabil și au oferit definiții obiective, statistice ale inovației, cu ajutorul designurilor experimentale tradiționale, unele cu numeroase metode de administrare și un grad ridicat de fidelitate a inferențelor sesizate. Este însă posibil să existe critici care pun la îndoială creativitatea unor astfel de comportamente inovatoare. În realitate, cea mai frecventă întrebare cu privire la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
146-157. Houtz, J.C., Jambor, S.O., Cifone, A., Lewis, C.D. (1989), „Locus of evaluation control, task directions, and type of problem effects on creativity”, Creativity Research Journal, 2, pp. 118-125. Howe, R. (1992), „Uncovering the creative dimensions of computer-based graphic design products”, Creativity Research Journal, 5, pp. 233-243. Hyman, R. (1961), „On prior information and creativity”, Psychological Reports, 9, pp. 151-161. Hyman, R. (1964), „Creativity and the prepared mind: The role of information and induced attitudes”, în C.W. Taylor (ed.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
preocupare pentru explicarea asemănărilor dintre organizații. Procesele izomorfice au fost analizate în diferite domenii, de la manualele de colegiu la reformele administrative. Axarea asupra organizațiilor a fost lărgită astfel încât să poată surprinde imitări ale programelor de politici (publice sau private) și design instituțional. Definirea i.i. este un prim demers necesar pentru înțelegerea conceptului, următorul pas fiind reprezentat de diferențierea, cu unele exemple concrete, a tipurilor de i.i. din literatura de specialitate. Următoarea secțiune conține un studiu de caz menit să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau percepute ca având legitimitate sporită. Această imitare conduce însă la sporirea legitimității, fără a se asigura însă, neapărat, eficiență. Extinderea ideii de mimetism de la organizații la spectrul instituțional a fost realizată de Claus Offe (1992) într-un articol despre design instituțional și tranziții democratice. Astfel, el a observat că aranjamentele instituționale din statele postcomuniste reprezintă copii ale sistemelor vestice care au avut succes. Offe menționează că există avantaje în a menționa copierea în locul creării propriu-zise: responsabilitate redusă, absența percepției că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
80 ai secolului trecut, la apariția diferitelor programe de analiză pe computer a informației calitative (ETHNOGRAPH, ATLAS, NUD*IST). În alegerea metodelor de culegere și analiză a datelor trebuie avut în vedere faptul că, indiferent de cât de sofisticat este designul evaluării din acest punct de vedere, implicit cât de multe resurse și ce combinație de metode este utilizată, nu se poate ajunge la rezultate bune dacă lipsește analiza inițială a contextului care constituie punctul de referință/comparație al evaluării: „În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
participanților, gradul de consens la care se ajunge reprezentând un indicator de performanță a metodei. Istoria metodei Metoda a fost dezvoltată în anii ’50 de RAND Corporation, în cadrul unor experimente care vizau introducerea/creșterea rolului predicțiilor furnizate de experți în designul de politici din domeniul militar. Primul studiu amplu despre Delphi este publicat în 1964 de Gordon și Helmer, după ce, în 1962 (Dalkey și Helmer), apăruse o descriere succintă a aplicării metodei în anii ’50 în vederea estimării necesarului de armament pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]