3,503 matches
-
de educație și timp liber, activități organizate de școală pentru copii și părinți, nevoia de colaborare a școlii cu familia, nevoia unor programe de peer education. Ceea ce pare mai puțin îmbucurător este că între elementele care descriu realitatea existentă și dezideratele menționate de respondenți nu sunt diferențe mari. Acest lucru înseamnă că nu se conturează prea bine, în răspunsurile primite, o zonă de viziuni pozitive și expectanțe privind prevenirea violenței în școli, o direcție de dezvoltare a unor noi măsuri, cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îndreptată împotriva vieții, cu efect distructiv asupra vieții. Riscurile majore induse de manifestările de violență, cu influențe pe termen lung, au condus la formularea unui principiu al non-violenței (principiul anticoerciției sau principiul toleranței 0 față de violență). Principiul non-violenței reprezintă un deziderat deontologic asociat cu mișcarea liberală și susține ideea că orice inițiere a forței fizice sau a amenințării cu forța, care conduc la fraudarea persoanei sau a proprietății ei sunt ilegitime. Principiul nu include defensa, adică manifestarea unei agresivități cu scopul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intensitate și durată. Introducându-l într-o ecuație cauzală și simplificând lucrurile, credem că nu greșim dacă vom eticheta stresul drept cauză (chiar dacă nu întotdeauna are această funcție), iar trauma un posibil efect. Diagnosticarea corectă a oricărei maladii este un deziderat major și în psihopatologie. Pentru fluidizarea comunicării între adepții unor orientări concurente, a devenit indispensabilă realizarea unui instrument de lucru ateoretic. Așa a apărut în SUA Manualul diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM), care doar începând cu a doua
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui (Huber, 1993), această suplețe terapeutică este din ce în ce mai evidentă. De aici emană tenta eclectică sau integrativă, care definește atmosfera actuală din psihoterapie. Este vorba de o tendință activă îndeosebi în lumea anglo-saxonă (dar care are o arie în plină expansiune). Dezideratul integrativității în psihoterapie are premise încă în operă freudiană, dar s-a angajat pe un versant febril ascensional, după anii 90, fiind în consens cu un autentic Zeit Geist sintetizator care frisonează comunitatea umană. în Germania, de pildă, cel care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
toate întrebările și au fost formulate răspunsurile, pacientul confruntă rezultatele cu opiniile existente la start, ca să adopte conduita adecvată, fie în sensul reluării travaliului de restructurare, fie de schimbare a tonusului său psihologic. Prevenirea recidivei și consolidarea recuperării. Este un deziderat inalienabil pentru o terapie reușită. Pericolul recidivei planează precumpănitor asupra tipului cronic de PTSD, dar nici cel acut nu este scutit total de un asemenea pericol. Afirmația este susținută de constatarea că stresul ne corodează existența neîncetat, iar proximitatea unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
traumelor, în textura lor subtilă de ființare, ci și efortul dificil, dar pasionant de eradicare a acestora. întrucât, purgarea psihică și inculcarea unor gânduri pozitive în inconștientul pacientului, din dorința de a fructifica zestrea sa energetică, se instituie ca un deziderat important în asanarea efectelor poluante ale traumei, psihoterapia trebuie să-și asocieze și metodele de relaxare și cele sugestive, indiferent sub ce pavilion teoretic s-au constituit. Controlul mental Silva și sofroterapia, care realizează o bună dozare între elementele de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
italiene de educație prenatală Evoluând în spiritul restructurărilor de optică și responsabilități pe care le generează aceste noi tendințe și câmpuri disciplinare, ce demonstrează continuitatea psihismului uman pre și postnatal, suntem invitați să inspectăm posibilele traume din viața intrauterină. Acest deziderat este cu atât mai salutar cu cât stagiul prenatal al fiecăruia dintre noi determină ceea ce suntem și ceea ce vom deveni. Rezultă că acei copii care au avut parte în existența intrauterină și la naștere de evenimente traumatice vor dobândi o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de formare, care s-au desfășurat pe diversele meridiane ale globului, dar și de conferința de la Roma, ținută în mai 2007, sub egida Institutului Ioan Paul al II-lea pentru studii despre căsătorie și familie. Asocierea Bisericii în acest nobil deziderat se datorează faptului că V. Thorn consideră că sporirea asistenței religioase postnatale în aceste cazuri este indispensabilă. Problematica maternității (și implicit a avortului), cu întreaga lui trenă de sentimente polare pe care le poate induce unei femei (bucurie, tandrețe, disperare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care își retrăiește nașterea, pentru că această trăire înaltă să se dilate imens, învăluind restul ființelor, lumea, întregul univers. Descrierea rezumativă a celor patru matrici prenatale, descoperite de Grof, reclamă restructurarea imaginii și atitudinii noastre față de naștere. Raportându-ne permanent la dezideratul central al cărții de față, este nevoie să reținem potențialul său traumatizant major. Spunem aceasta întrucât nașterea se plasează în topul experiențelor proeminente ale vieții umane, având un rol întemeietor. ținând cont că, de fapt, ea semnifică o separare, evenimentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lăcomia pentru mâncare (inclusiv apetitul excesiv față de dulciuri), plăcerea excesivă pentru fumat și alcool, creditarea ca deviză existențială, a principiului „totul sau nimic”. Asimilarea de către copil a deprinderii controlului sfincterian este o altă provocare educativă pentru părinții săi. Realizarea acestui deziderat presupune o derulare procesuală, lină, fără exagerări și animozități. Foarte importantă este respectarea timpului optim de la care trebuie să înceapă acest travaliu și care se plasează în jurul vârstei de un an și jumătate. A forța precocizarea acestei deprinderi înaintea datei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fitoterapia etc. trebuie promovate cu mai mult curaj și perseverență, având în vedere că eficacitatea lor a fost validată de milenii. Mobilizarea dimensiunilor psihice ale pacientului în ofensiva pe care o poartă împotriva bolii sale, ar trebui să devină un deziderat explicit și concertat. Mai întâi, se pune problema realizării unei ecologii psihice pentru degajarea terenului de întreaga zgură interioară acumulată. în acest scop, exersarea capacității de a ierta pe alții și a se ierta pe sine devine esențială (Descamps, 1990
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
maturizare psihică. Printre obiectivele psihoterapeutice esențiale menționăm: explorarea și prelucrarea trăirilor afective ale muribundului față de boală, retușarea imaginii de sine, dobândirea unui sentiment de control, măcar minimal al situației, scăderea tendinței de însingurare. Condiția peremptorie pentru a atinge toate aceste deziderate este ca terapeutul să se comporte ca un veritabil container (containment), care preia și depozitează spre păstrare toate trăirile poluante ale pacientului său, pentru ca, printr-o deschidere sinceră, afabilă și empatică să poată exercita o influență binefăcătoare asupra acestuia (Vekolka
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
teatru Comoara și Cele trei domnițe, care s-au jucat la cel puțin 10 din teatrele de profil din țară. În plus, am mai scris o piesă Dincolo de Securitate... Scuzați, Dincolo de Singurătate! C.I.: Dar este bine spus, sună ca un deziderat: dincolo de Securitate..., căci nu știu dacă am trecut dincolo de Securitate. D.V.: N-am trecut, nu! Încă suntem sclavii Securității. Piesa Dincolo de singurătate a luat un premiu doi pe țară, prin 1980 parcă. În sfârșit, nu v-am spus până acum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
În lumea morală și cea fizică lucrurile nu merg așa de grabnic. Fiecare generație are menirea ei; fiecare nu poate pune decât o piatră la edificiul viitorului"... Așa se și explică de ce descentralizarea administrativă a rămas multă vreme doar un deziderat constituțional iar legile administrative doar încercări trecătoare către niște deziderate. În timp ce la noi, de la 1864 și până în 1935, de exemplu, într-un interval de 70 de ani, au făcut drept peste 25 de legi administrative, în Franța, a fost bună
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de grabnic. Fiecare generație are menirea ei; fiecare nu poate pune decât o piatră la edificiul viitorului"... Așa se și explică de ce descentralizarea administrativă a rămas multă vreme doar un deziderat constituțional iar legile administrative doar încercări trecătoare către niște deziderate. În timp ce la noi, de la 1864 și până în 1935, de exemplu, într-un interval de 70 de ani, au făcut drept peste 25 de legi administrative, în Franța, a fost bună o singură lege care s-a menținut de la 1884, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care se voiau modernizate. Cu toate că în fruntea Eforiilor - la Iași de exemplu au acționat personalități precum Costache Negruzzi, Theodor Codrescu, Teodor Burada - oameni cu inițiativă, progresele au fost doar începuturi ale modernității. Legea comunală din 1864 avea să împlinească unele deziderate așteptate. Primarii și consiliile comunale vor fi acelea care vor da impuls acțiunilor următoare. Interesul pentru organizarea administrativ politică a comunelor rurale și a teritoriului României în genere după 1860 reiese cu pregnanță din ordinul nr. 9827 din 3 mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era rezervat dreptul de a vinde băuturi spirtoase dar rămânea datoare a plăti pe preoți și pe servitorii bisericilor. i) În 1890, alt proiect de lege, ministrul de interne fiind generalul Manu, cu noi dispoziții, rămâne doar în faza de deziderat. j) În anul 1899, fără a ajunge în dezbaterea corpurilor legiuitoare, ministru de interne fiind D.G.Grig Cantacuzino, s-a alcătuit alt proiect pentru organizarea comunei rurale. Modificarea principală prevăzută consta în faptul că primarul și ajutorul se puteau alege
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
social, mai ales după Marea Unire din 1918, atunci când aspectul confesional a fost dublat de unul etnic identitar, divergent mai curând (mă refer aici mai ales la cazul transilvănean, al catolicilor români de origine etnică maghiară, cu propriile instituții și deziderate), cu modalitatea de raportare în general a Bisericii catolice la lumea modernă, bazată în principal pe comunicare și pe construirea activă și dinamică a apartenenței. Domnul Iulian Ghercă surprinde, într-o manieră foarte clară, toate aceste aspecte, lucrarea constituindu-se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
astfel granițele confesionale (prezentăm ca un studiu de caz un proiect al AGR-ului). Nici intervenția sau susținerea directă a Vaticanului nu a reușit să unifice diversele forțe catolice din România, să le facă să conlucreze și să realizeze acest deziderat al presei catolice românești. Subcapitolul Cotidianul Albina conține o exemplificare concretă a incapacității de comunicare și colaborare în domeniul presei a uniților și latinilor în condițiile în care acest proiect a fost inițiat și finanțat de Vatican timp de trei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și apărarea adevărului și înzestrarea societății umane cu o formație creștină. Asociațiile și persoanele influente pe plan economic sau tehnic erau "invitate" insistent să susțină prin resursele și competența lor mijloacele de comunicare, în măsura în care ele serveau adevărata cultură și apostolatul. Dezideratul unității presei catolice s-a dorit a fi atins și prin sărbătorirea unei Zile mondiale a presei: "Pentru a spori eficacitatea multiplelor forme de apostolat al Bisericii în ceea ce privește mijloacele de comunicare socială, se recomandă sărbătorirea, în toate diecezele lumii, după
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziar reprezentativ pentru toți catolicii, indiferent de orientarea politică, care să prezinte și să apere interesele Bisericii; această situație a fost asemănătoare cu cea din România, unde din cauze diferite, nu a existat o reprezentare unitară a presei catolice iar dezideratul a fost de a crea un cotidian reprezentativ pentru toți catolicii în capitala țării. I.3.1. Spania Principalii inițiatori ai dezvoltării presei catolice în Spania au fost Donoso Cortés și Jaime Balmes 170. Pe lângă ei, Sfântul Antonio María Claret
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
internaționale ale Bisericii. Înființarea și dezvoltarea unui cotidian care să reprezinte interesele catolicilor din România indiferent de rit sau etnie, care să trateze problemele delicate ale perioadei din toate punctele de vedere (politic, social, economic și cultural) a rămas un deziderat neîmplinit. Reprezentanții presei catolice din România au participat la evenimentele internaționale din domeniul comunicării în vederea promovării și expunerii publicațiilor catolice din țară lumii întregi (cum au fost Congresul și Expoziția mondială a presei catolice). Cei ce au luat parte la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
persoane: august 1938 până în 1939 responsabil Constantin Hausner, septembrie 1939 aprilie 1941 responsabil Iosif Bălan, mai 1941 martie 1944 responsabil preot Dumitru Herghelegiu 630. După moartea lui Anton Gabor, ceilalți redactori au încercat să păstreze linia trasată de fondatorul revistei, deziderat ce nu s-a realizat întocmai. Publicația s-a segmentat, au apărut tot felul de articole scurte (note de informare fără consistență), predominând informațiile referitoare la evenimentele din cadrul Bisericii Catolice, petrecute însă la Vatican. Anul 1940 a adus o serie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sentinela catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Scopul celor care au editat această publicație a fost acela de a evidenția necesitatea unui ziar catolic, precum și intenția de a o transforma treptat într-un cotidian. Pentru a îndeplini acest deziderat, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. Această unire a fost mult analizată de cei implicați direct în problema presei catolice din România 639. Ea a fost gândită încă din anul 1925, când preotul Anton
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au dus la repoziționarea Bisericii în noua ordine politico-socială. În contextul sus-numit, Vaticanul s-a adaptat noilor realități, s-a reorganizat și s-a modernizat, având ca principală miză păstrarea unității și a centralizării sale, creionate în jurul Suveranului Pontif; acest deziderat a fost susținut și prin mijloacele moderne, presa fiind unul din cele mai importante și utile pârghii. Organizarea de către Sfântul Scaun a Congreselor și a Expoziției mondiale a presei catolice a constituit o modalitate de unificare a acestei noi concepții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]