3,309 matches
-
pline de reîntoarceri specifice, în toată istoria culturii. Ce-un secol ne zice, ceilalți o dezic. În altă ordine de idei doctoranda observă, cu temei, că în opera lui Boccaccio femeia joacă un rol multiplu, până și pe acela de deziderat, ca o unică „cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan creator” (p.46), ceea ce-mi amintește de minunatul vers eminescian în care femeia este pentru poet rostul cunoașterii și al înțelegerii de sine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doar acest cuvânt înainte al naratorului, sub vocea căruia se întrezăresc crezurile autorului, ci și introducerea făcută zilei a patra a povestirilor: asistăm la o mărturisire apreciativă, laudativă chiar, încărcată de devoțiune profundă față de eternul feminin. Femeia se transformă în deziderat, devine unica cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan 124 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 6. 125 Janet Levarie Smarr, Boccaccio and Fiammetta: The Narrator as Lover, Urbana, University of Illinois Press, 1986, p. 165
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
171 , deoarece lidera grupului indiscutabil dorește să-și plaseze suratele într-o sferă a luminii, a cunoașterii și a purității. Este aici nu doar o aluzie la originea socială nobilă, ci mai ales la înțelepciunea lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul. Personajul feminin ce se remarcă în povestirea zilei a doua știe să-și apere cauza: deși la o vârstă fragedă, tânăra aristocrată se deghizează în abate, hotărăște să-și asculte inima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cavalerul nu mai au nicio autoritate, personajele feminine le-au luat locul, le-au preluat suveranitatea.445 Dorința femeilor de a deține puterea este, de fapt, așa cum încearcă să reliefeze istorisirea, dorința de a fi iubite, autoritatea acordată femeilor devenind dezideratul târgoveței cel mai eretic, dar îl mărturisește a fi general. 446 Târgoveața se consideră o voce a femeilor din lumea ei, întruchipează o imagine a revoltei. Personajul feminin chaucerian are o vitalitate de necontestat, impresionează mai ales prin umorul genial
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un veritabil misionar, deoarece conducătorul cetății alături de soția sa, cei care o găzduiau și erau realmente fascinați de personalitatea Constanței, se dezic de păgânism, pentru a îmbrățișa noua religie, a sacrificiului propriu pentru iubirea celorlalți. Cinstea reprezintă pentru Constanța unicul deziderat, ea refuză avansurile unui tânăr, atrăgându-și astfel ura acestuia și dorința lui de răzbunare. Va fi acuzată, pe nedrept, de crimă, fiind victimă a unei înscenări mincinoase, dar elementul divin intervine din nou salvator, un glas ceresc dezvăluie minciuna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
accede la absolut, la puritate.852 Vălul, așa cum precizează Tertulian, este simbolul fecioarei, protejând-o atât de privirea celorlalți, dar și de propria tendință narcisiacă, castitatea nu este decât un voal.853 Această stare de inocență sugera mai curând un deziderat: pentru a iubi pe cineva, trebuie să iubești perfecțiunea, deci virtutea. Fecioria devenea ceva imaterial, aproape abstract, deoarece femeia nu trebuia văzută, auzită, ba chiar nu trebuia să fie conceptualizată, să se gândească cineva la ea, pentru a fi demnă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că totul reprezintă o iluzie. Lidia pune mai presus de orice instinctele trupești, urmărește plăcerea, desfătarea, care îi mobilizează valențe ascunse, posibilități nebănuite de preluare a controlului propriei vieți, este o donna demonicata perspicace și hotărâtă să-și îndeplinească planurile, dezideratele. Alison, personajul chaucerian din Povestirea morarului, este, cu siguranță, o femeie care reușește să facă față oricărei situații dificile atunci când dorește, la fel ca și eroinele boccaccești. Soțul femeii, John, nu excelează prin inteligență: „Om gros la teșcherea, dar țărănoi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș iubi, o, trudă ce-ar mai fi/ Să-i îmbunez pe cei ce clevetesc/ și să-i împac spre-a nu mă mai bârfi!/ Căci ei și fără de temei găsesc/ Tot rău în orice semn prietenesc;/ Dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tineretul: pedepsirea celor răi și răsplătirea celor buni.” (Lycurg) Aceasta, În condițiile unei societăți normale, unde „moralitatea” este respactată. Este știut Însă că „Acolo unde este puterea, acolo-i dreptatea” (proverb). Egalitatea În fața legii continuă să fie, din păcate, un deziderat din cauza abuzurilor manifestate de cei puternici. „Să cugeți mereu la cele prin care poți fi liniștit.” (P. Syrus) Recomandarea aceasta se impune nu numai prin Înțelepciunea ei, ci și pentru motivul invocat de Solon: „Totdeauna vine, În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
până ce i se scurge apa din el. Este scuturat bine să iasă apa din burtă. Este apăsat tare pe burtă să iasă afară apa Înghițită. SĂ DĂM VIAȚĂ ANILOR, NU NUMAI ANI VIEȚII Creșterea longevității vieții este un vis și deziderat dintotdeauna al omenirii, care nu numai că a dorit acest lucru, dar s-a și străduit să descopere diferite soluții, aplicând rețete Înșelătoare și iluzorii, de genul "elixirul tinereții", "apa vie", "piatra filosofală" a alchimiștilor etc.În acest sens, s-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
al Americii este și va rămâne parteneriatul public-privat pentru implementarea acestei strategii. Numai acționând împreună putem construi un viitor mai sigur în spațiul cibernetic”. Înaintea acestei afirmații, președintele marchează importanța strategiei la nivelul întregii societăți: „Securizarea spațiului cibernetic este un deziderat strategic extraordinar de dificil care necesită un efort coordonat și concentrat din partea întregii noastre societăți - guvernul federal, guvernele statale și locale, sectorul privat, precum și al cetățenilor americani”. Edificator este și faptul că, atunci când sunt definite prioritățile naționale de securizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cel liberal”, pentru că - spune ziarul - existența a două partide „care să se perindeze la putere și să se contro leze unul pe altul, este de o mare necesitate, fără care regimul constituțional nu poate fi.” Înscriindu‐se în zona acestor deziderate, Legalitatea a fost mereu pe poziție de... control, când cu ziarișt ii de la Drapelul, 91 când cu cei de la ...Paloda; chiar și în proble me mărunte, cum ar fi deconspirarea celui (cea) care semna sub num ele de Maria N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
UNIREA în anul 1870 a avut ca scop principal instalarea în Bârlad a u nei tipografii și de a scoate un ziar local care să servească Moldovei de Jos în perioada de consolidare a României moderne. Chiar în același an dezideratul statutar al Asociației Unirea este îndeplinit. La 27 septembrie 1870, profesorul Ion Popescu, de la Liceul „Codreanu”, fondează ziar ul Semănătorul care „se va tipări fără plată osebită în tipogr afia asociațiunei!” Grija de bază a celor care au scris săptămânalul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rândul ei, FSLI este afiliată din 7 aprilie 1995 la Confederația Sindicatelor Democratice din România." În cele ce urmau se publica: Statutul SIT Bârlad, rezultatele obținute de sindicat în anii parcurși, facilitățile acordate membrilor de sindicat. Dialog susținea și alte deziderate ale școlii. Astfel, s-a luat cunoștință despre „Statutul personalului didactic"; „Graficul mișcării personalului didactic în anul 1997", iar la rubrica intitulată „Reforma" s-a publicat, sub semnătura prof. Aurel Cornea și prof. Ioan Bujor președinte și vicepreședinte al FSLI
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Aurelia, Alexa Constantin, Cameniuc Adelamina, Munteanu Iulian, Pletea Safta, Filimon Ecaterina, Gavrilă Geta; profesori îndrumători ‐ Ghioroae Ilie, Daraban Mihai, Țâțan Liviu. Revista apare „datorită inițiativei colective a 327 profesorilor și elevilor liceului, dornici de a răspunde prin muncă și talent dezideratelor...” „Făclia continuă în condiții noi scopul și tradițiile revistei „Îndrumări pedagogice”, care apărea la Școala normală din Bârlad în noiembrie 1932, în dorința de a p une la dispoziție viitorilor învățători și educatoare o parte din experiența școlii românești.” Adresându
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Costin Clit și Lina Codreanu. Tehnoredactor - Bogdan Artene. O descriere analitică a revistei de la apariție până astăzi, ar fi utilă criticilor literari, istoricilor în decriptarea istoriei locale, spune Costin Clit când face elogiul la “ Fascinația cuvântului scris”. Răspunzâd în parte dezideratului pe care îl așteaptă profesorul, arătăm cititorilor că revista “Zorile” de la Liceul “Cuza Vodă” din Huși a apărut în perioada 1922 1923, inițiatorii ei fiind elevii clasei a VII a, între care un “primus inter pares” a fost elevul Ion
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
u că au răscolit în depozite și au fost amabile și când deveneam prea insistent; domnului Aurel Ștefanachi, directorul Editurii TipoMoldova - Iași, care m‐a acceptat și s‐a oferit să‐ i fie naș cărții și susținător mie în realizarea dezideratului; doamnei Maria - Mimi Nechifor care, luând locul soției mele, m‐a ajutat să nu duc grija zilei de mâine și mi‐ a dat îndemnuri... Și de ce nu, la toți ai mei, chiar dacă luați cu trecerile timpului la început au zâmbit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a reafirmat angajamentul de a asigura președinția Deceniului și secretariatul național al acesteia, în perioada iulie 2005-iulie 2006. Deoarece obiectivul major al Deceniului îl constituie operaționalizarea conceptului de incluziune socială a romilor, reprezentanții Președinției și ai Guvernului României consideră că dezideratul în implementarea Deceniului îl constituie includerea tinerilor romi în structurile de decizie ale administrației publice, centrale și locale. Pe lângă activitățile comune statelor membre, pe perioada asigurării președinției Deceniului, Guvernul României, prin Agenția Națională pentru Romi, are ca priorități organizarea a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
europene, elaborate și implementate în funcție de specificul național (JIM, Deceniul, PND), PND propunând de fapt o structurare a intervențiilor, în funcție de care se elaborează politicile și intervențiile, fonduri postaderare, denumite fonduri structurale (figura 2). Figura 2 Complementaritatea limbajului politicilor publice pentru romi Dezideratele acestor politici sunt: îmbunătățirea situației romilor (Strategia Guvernului), reducerea sărăciei și a excluziunii sociale (PNAinc), promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive (JIM) și promovarea politicilor active de incluziune socială a romilor (Deceniul). Prin urmare, începând cu anul 2005
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de alcool. Conform modelului medical al alcoolismului, persoana dependentă de alcool trebuie să ajungă la abstinență totală pentru restul vieții, datorită faptului că un singur pahar poate duce la recădere. Grupul de sprijin Alcoolicii Anonimi și-a făcut din acest deziderat principiul de bază al abordării terapeutice. Totuși, în 1962, Davies a raportat că șapte alcoolici care nu reușiseră să devină abstinenți atunci când li se ceruse acest lucru au reușit să bea într-un mod controlat și moderat (Davis apud Gelder
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o dificultate majoră în încercarea medicilor psihiatri de a identifica ce este normalitatea, deși realizează (diagnostichează) cu ușurință (prea mare, uneori) comportamentul anormal și boala psihică. Fără îndoială că studierea unor grupuri de populație cu diverse maladii psihice rămâne un deziderat extrem de important, așa cum a fost, spre exemplu, studiul transcultural realizat în anul 1974 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), sub forma unui studiu-pilot asupra schizofrenicilor și asupra unor grupuri de populație aparent sănătoase, fapte ce vor conduce la elaborarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
încercări din partea practicienilor și cercetătorilor din domeniul psihiatriei, psihologiei, sociologiei, antropologiei, deși demersurile lor se dimensionează conceptual foarte distinct, având în vedere diferențele de conținut conceptual ce se impun între normalitatea clinică și cea socială, spre exemplu. Pentru realizarea acestui deziderat, D. Offer și M. Sbashin au încercat să readucă în prim-plan punctul de vedere exprimat de K. Jaspers, conform căruia terapeutul trebuie să fie empatic și să se racordeze cu „nivelul lumii personale” a pacientului, pentru că numai în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Educația incluzivă/integrată vine să răspundă cerințelor educative speciale ale copiilor prin individualizarea educației, prin asigurarea accesului la educație pentru toți copiii din perspectiva drepturilor copilului. Scopul oricărei societăți este de a-și menține echilibrul, ordinea socială și normativă. Acest deziderat se poate atinge prin funcționarea optimă a elementelor structurii sociale a grupurilor, colectivităților și instituțiilor și prin integrarea armonioasă a indivizilor În diversele sfere ale societății. Pentru realizarea acestor scopuri funcționale, societatea și-a creat și perfecționat mecanisme specifice de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
realizările economiei noastre și prin standardul ridicat de viață întrecem aproape toate țările, rămânerea în urmă în ceea ce privește educația nu poate decât să aibă efecte negative asupra amândurora. Promisiunea că utilizarea calculatoarelor va îmbunătăți activitatea profesională și școlară rămâne încă un deziderat. În opinia mea, aceasta se întâmplă nu deoarece calculatoarele nu pot crește substanțial ratele de învățare, ci întrucât cei care proiectează programele educaționale pe calculator și cei care le predau deseori nu înțeleg ce înseamnă de fapt învățarea. Așa-numita
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
generalului ca individual / 323 Nuanțe ale alterității / 326 Specificul limbajului filozofic / 331 Tentativa discursului filozofic particular / 334 Limba ca filozofie / 338 Limbă și orizont stilistic / 343 Determinarea filozofiei imanente a limbii / 345 Filozofia ca artă și filozofia ca știință / 348 Dezideratele și posibilitățile rostirii filozofice / 352 Filozofia ca exercițiu stilistic / 356 Valențele ontologice ale cuvîntului / 360 Filozofia limbii sub raza echilibrului rațional / 364 Bibliografie / 369 Elements of the Philosophy of Language / 381 Indice de nume / 391 Indice de noțiuni / 395 Cuvinte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]