4,618 matches
-
care pot influența, prin exigența ce o impun, derularea dialogului dintre confesor și penitent, cât și oferirea dezlegării. Există situații în care penitentul se poate afla în pericol iminent de moarte, iar preotul să nu poată avea facultatea de a dezlega în mod licit păcatele. În aceste condiții, Codul de Drept Canonic îi oferă confesorului facultatea de a dezlega de orice păcat, chiar și de cele rezervate Sfântului Scaun sau Ordinariului locului. Confesorul însă, în dialogul său cu penitentul, este sfătuit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Există situații în care penitentul se poate afla în pericol iminent de moarte, iar preotul să nu poată avea facultatea de a dezlega în mod licit păcatele. În aceste condiții, Codul de Drept Canonic îi oferă confesorului facultatea de a dezlega de orice păcat, chiar și de cele rezervate Sfântului Scaun sau Ordinariului locului. Confesorul însă, în dialogul său cu penitentul, este sfătuit să fie prudent și discret cu privire la acest privilegiu, dând dovadă de modestie, mai ales datorită faptului că această
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sfătuit să fie prudent și discret cu privire la acest privilegiu, dând dovadă de modestie, mai ales datorită faptului că această dezlegare este rezervată doar anumitor foruri competente. Canoanele Codului vorbesc și de un aspect particular și delicat: de confesorul care își dezleagă complicele în cazul unui păcat împotriva poruncii a șasea din Decalog, așezându-l în excomunicarea latae sententiae. Există însă posibilitatea ca penitentul să nu fie conștient de acest lucru și să îi ceară confesorului, cu care este complice, dezlegarea sacramentală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
alt preot, chiar dacă acesta este lipsit de facultatea de a asculta spovezile, pentru a-i oferi dezlegare penitentului respectiv. Dacă însă nu există această posibilitate, atunci preotul-confesor, implicat în acest delict împotriva poruncii a șasea, are facultatea de a-și dezlega complicele. Însă, dacă penitentul respectiv, chiar dacă se află în pericolul iminent al morții, mărturisindu-și păcatele preotului-complice, omite să își mărturisească explicit păcatul împotriva poruncii a șasea, în care a fost implicat cu preotul respectiv, chiar și pe motiv că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pregătire, la responsabilitate și la trăirea acestei slujiri în mod rodnic, cu toată ființa sa. 2.Pregătirea confesorilor Fiind urmași ai ucenicilor lui Isus Cristos și având misiunea de a vesti împărăția lui Dumnezeu și de „a lega și a dezlega păcatele”, preoții confesori au un rol esențial și necesar în viața Bisericii. Această misiune nu aparține propriei lor decizii, ci inițiativei divine (cf. In 20,22-23). Ea nu este niciodată înfăptuită în numele propriu, ci în numele lui Dumnezeu, ei fiind doar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și diferite tipuri de penitenți; etc. Consecințele care se pot observa în practica sacramentului reconcilierii, în urma parcurgerii unor asemenea programe de aprofundare, sunt evidente prin următoarele aspecte: a) universalitatea învățăturilor propuse (pentru ca să nu se întâlnească experiența în care unii confesori dezleagă mai ușor anumite păcate, în timp ce alții refuză categoric aceeași dezlegare); b) evitarea unui „dogmatism al păcatului” (obiectivizarea la maxim a păcatului după liste, criterii, cercetări amănunțite de cuget, etc.); c) evitarea unui „automatism al iertării” (sublinierea exagerată și în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
loc, că ne apucă dimineața la crâșmă, domn’ sărjănt! După ce și-a vărsat cât de cât amarul adunat până atunci, Toaibă s-a întors și mi-a raportat cu voce joasă îndeplinirea misiunii. N-am intervenit pentru ca sergentul să fie dezlegat, ci am lăsat ca lucrurile să decurgă după vruta lui Toaibă... Norocul meu că mai am în pluton câțiva la fel ca el. Cam de o grupă de șoc! Când va fi vorba de vreo misiune mai complicată, am să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
sonetul Aș fi putut să te zidesc zidire..., în care pot fi recunoscute, de asemenea, ecouri ale mitului jertfei creatoare: Aș fi putut să te zidesc zidire/ Din propria-mi închipuire. // Aș fi putut, zidindu-te-n cuvinte, / Să îți dezleg și gând și oseminte // Și să te duc pe-o insulă pustie, / Zidindu-te-ntre lumânări de vie, // Și printre crini curați și albi, de ceară, / Zidindu te să te zidesc în pară. Să te zidesc aș fi putut, îmi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
poeții, mai reușesc, din când în când și într-o măsură, să închipuie imaginea ei. Care, se înțelege, nu este mai mult decât o metaforă. „Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei” - filosofa poetul Alexandru Vlahuță, încercând să dezlege taina: moartea este momentul, timpul este durata. După cum prea bine se știe, toate cele pământești sunt trecătoare. Vorba unui alt poet al nostru, George Topârceanu: „Dacă stai să te gândești, / Toate cele pământești / Sunt ca umbra norilor, / Ca mireasma florilor
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
cum ar vrea să-i pună numele. 63. Zaharia a cerut o tăbliță de scris, și a scris, zicînd: "Numele lui este Ioan." Și toți s-au minunat. 64. În clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, și el vorbea și binecuvînta pe Dumnezeu. 65. Pe toți vecinii i-a apucat frica, și în tot ținutul acela muntos al Iudeii se vorbea despre toate aceste lucruri. 66. Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Hristosul, 16. Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: "Cît despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decît mine, și căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfînt și cu foc. 17. Acela are lopata în mînă; Își va curăți aria cu desăvîrșire, și Își va strînge grîul în grînar, iar pleava o va arde într-un foc care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
11. Și acolo era o femeie stăpînită de optsprezece ani de un duh de neputință; era gîrbovă, și nu putea nicidecum să-și îndrepte spatele. 12. Cînd a văzut-o Isus, a chemat-o și i-a zis: "Femeie, ești dezlegată de neputința ta." 13. Și-a întins mîinile peste ea: îndată s-a îndreptat, și slăvea pe Dumnezeu. 14. Dar fruntașul sinagogii, mîniat că Isus săvîrșise vindecarea aceasta în ziua Sabatului, a luat cuvîntul, și a zis norodului: "Sunt șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
luat cuvîntul, și a zis norodului: "Sunt șase zile în care trebuie să lucreze omul; veniți dar în aceste zile să vă vindecați, și nu în ziua Sabatului!" 15. "Fățarnicilor", i-a răspuns Domnul; "oare în ziua Sabatului nu-și dezleagă fiecare din voi boul sau măgarul de la iesle, și-l duce de-l adapă? 16. Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, și pe care Satana o ținea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
fiecare din voi boul sau măgarul de la iesle, și-l duce de-l adapă? 16. Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, și pe care Satana o ținea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?" 17. Pe cînd vorbea El astfel, toți potrivnicii Lui au rămas rușinați; și norodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe care le făcea El. 18. El a mai zis: "Cu ce se aseamănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenici Săi, 30. și le-a zis: "Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegați-l și aduceți-Mi-l. 31. Dacă vă va întreba cineva: "Pentru ce-l dezlegați?" să-i spuneți așa: "Pentru că Domnul are trebuință de el." 32. Cei ce fuseseră trimiși, s-au dus și au găsit așa cum le spusese Isus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
a zis: "Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegați-l și aduceți-Mi-l. 31. Dacă vă va întreba cineva: "Pentru ce-l dezlegați?" să-i spuneți așa: "Pentru că Domnul are trebuință de el." 32. Cei ce fuseseră trimiși, s-au dus și au găsit așa cum le spusese Isus. 33. Pe cînd dezlegau măgărușul, stăpînii lui le-au zis: "Pentru ce dezlegați măgărușul?" 34
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
-Mi-l. 31. Dacă vă va întreba cineva: "Pentru ce-l dezlegați?" să-i spuneți așa: "Pentru că Domnul are trebuință de el." 32. Cei ce fuseseră trimiși, s-au dus și au găsit așa cum le spusese Isus. 33. Pe cînd dezlegau măgărușul, stăpînii lui le-au zis: "Pentru ce dezlegați măgărușul?" 34. Ei au răspuns: "Domnul are trebuință de el." 35. Și au adus măgărușul la Isus. Apoi și-au aruncat hainele pe el, și au așezat pe Isus, călare deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
ce-l dezlegați?" să-i spuneți așa: "Pentru că Domnul are trebuință de el." 32. Cei ce fuseseră trimiși, s-au dus și au găsit așa cum le spusese Isus. 33. Pe cînd dezlegau măgărușul, stăpînii lui le-au zis: "Pentru ce dezlegați măgărușul?" 34. Ei au răspuns: "Domnul are trebuință de el." 35. Și au adus măgărușul la Isus. Apoi și-au aruncat hainele pe el, și au așezat pe Isus, călare deasupra. 36. Pe cînd mergea Isus, oamenii își așterneau hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
sănătoși. ― Întâi, am sî-ț’ spun cî Zâna îi bini, iar părintili ti așteaptî sî vii cât di repidi poț’ la el, conașule. În vreme ce eu îi așezam dinainte de-ale gurii și niște vin într-o ulcică, ea se muncea să dezlege cele nu știu câte noduri de la o basma din care, până la urmă, și-a arătat fața o hârtie împăturită în fel și chip. ― Uite aici câtiva vorbi di la Zâna, conașule, că tare îți mai duci doru’! ― Cât eu oi citi scrisoarea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am terminat de băut vinul din ulcică. Sărut mâna, conașule. Ce să-i spun Zâni’? ― Spune-i că vreau s-o văd cât mai curând... ― Așa am sî-i spun, da’... Acest “da’” însemna pentru mine “necunoscuta” pe care poate voi dezlega-o în timpul întâlnirii din astă seară cu bătrânul. Fără tragere de inimă, am pornit spre ușa chiliei călugărului... După răspunsul “intră”, am pășit pragul. Bătrânul s-a ridicat și, cu pas poticnit, a venit în întâmpinarea mea. ―Bine ai venit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lor... dăruiți lui de Gheorghie Ghica vo(ie)vod... Pentru aceasta... a lor... danie... la sfânta și cinstita mănăstire Vatopedul, hotărât-am să fie întărită... după hrisovul acesta”. ― Cam întortocheat “hrisovul acesta”, fiule. Nici șapte babe vrăjitoare nu-l pot dezlega prea ușor. ― Auzi colo ce le-a putut trece prin cap vatopedenilor, dragule. ― La ce se gândește sfinția ta, părinte? ― La “crâcima” pe care au primit-o grecii de la Ilie Sturza. ― Nu-i pentru prima oară când se vorbește de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cum aș despica o burtă de pește fermecat... ...Dar loviturile seamănă mult prea mult cu zgomotele făcute de gropar În pămîntul Înghețat. PÎnă să-ți dezgropi sicriul trebuie să-ți astîmperi venele groase hrănite cu sîngele de cerboaică al iluziei. Dezlegat cum stai și fără de Împotrivire, dezlegat de harul tatălui, Încercînd În genunchi, Încercînd zadarnic ghemuit pe țărm să spargi pîntecele peștelui, mînuind cazmaua ca cel mai desăvîrșit gropar Încercînd În zadar să frîngi cîntecul de lebădă al proniei. SÎngele e
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
pește fermecat... ...Dar loviturile seamănă mult prea mult cu zgomotele făcute de gropar În pămîntul Înghețat. PÎnă să-ți dezgropi sicriul trebuie să-ți astîmperi venele groase hrănite cu sîngele de cerboaică al iluziei. Dezlegat cum stai și fără de Împotrivire, dezlegat de harul tatălui, Încercînd În genunchi, Încercînd zadarnic ghemuit pe țărm să spargi pîntecele peștelui, mînuind cazmaua ca cel mai desăvîrșit gropar Încercînd În zadar să frîngi cîntecul de lebădă al proniei. SÎngele e tot mai Înghețat, cazmaua din ce
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
latinii și strigă: trăiește-ți clipa! Până aici nimic nou. E doar o emanație a gândirii umane în fața morții iremediabile. Dincolo de condensarea vaporului în picătura de ploaie nu pot pătrunde. Această trecere și devenire, imposibil de oprit, nu poate fi dezlegată, nu poate fi cunoscută. Realizăm doar fizicul fenomenului, dar nu și mecanismul lui. Descoperă funcționarea lui și vei opri ajungerea la metastază. Aici sap eu, aici gândesc, aici caut dar mecanismu-i sigilat și nu se poate umbla înăuntru până ce motorul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
În cele din urmă m-am lămurit că mă întrebaseră despre îmblînzitorul care venea zilnic să mă sune și vroiau să afle de la mine cum se întîmplase că fusese găsit înjunghiat. Am tresărit, gîndindu-mă că astfel nu voi mai putea dezlega niciodată enigma acelui personaj. Probabil, însă, ei au luat tresărirea mea drept altceva, deoarece au devenit pe loc și mai amenințători. Își încordaseră mâinile la sân și, sub cămășile murdare, se simțeau reptilele foindu-se și mai tare. Mi-am
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]