3,808 matches
-
1671, descrie descoperirea gazului metan, lângă Bazna, de către niște ciobani români. Afirmându-și talentul lingvistic Valentin Frank realizează în 1679 culegerea de versuri "“Hecatombe sententiarum Ovidianarum Germanicae imitatorum”", o traducere liberă a unor sentințe culese de Ovidiu (în germană, în dialectul săsesc transilvănean, maghiară și română). Versurile românești din această culegere, deși sunt numai 80 la număr, prezintă un interes major pentru literatura română: pe de o parte, sunt o primă traducere din opera lui Ovidiu și, pe de altă parte
Valentin Frank von Franckenstein () [Corola-website/Science/310406_a_311735]
-
prezintă asemănări parțiale, acestea făcând din diasistem ceva diferit de simpla sumă a sistemelor componente. Weinreich mai menționează că această construcție nu este totdeauna rezultatul unui demers științific, putând fi practicat intuitiv de vorbitori care stăpânesc cel puțin două idiomuri (dialecte și/sau limbi). În sensul cel mai restrâns, un diasistem poate fi stabilit la nivelul unui singur sistem de trăsături ale unui idiom dat. Weinreich dă ca exemplu fonemele vocalice. De exemplu, date fiind două varietăți ale idiomului cu sisteme
Diasistem () [Corola-website/Science/304983_a_306312]
-
diasistem poate fi numit diafon, la nivelul unei trăsături morfologice este vorba de un diamorf, și se pot stabili diasisteme și în alte domenii ale limbii. Într-un sens mai larg, o limbă este de asemenea un diasistem, format din dialectele sale. Lingvistul român Eugen Coșeriu a introdus termenul în romanistică, astfel că limba latină a fost interpretată ca un diasistem având printre componente latina vorbită și, în cadrul acesteia, latina vorbită cultă și latina vorbită populară. De asemenea, lingvistul belgian Jean-Marie
Diasistem () [Corola-website/Science/304983_a_306312]
-
În dialectologie, un continuum dialectal este o serie de dialecte vorbite pe o arie geografică mai mult sau mai puțin întinsă. În fiecare punct al continuumului, vorbitorii unui dialect îi înțeleg pe vorbitorii dialectelor învecinate, dar între vorbitorii dialectelor care nu sunt învecinate, înțelegerea reciprocă poate fi dificilă sau chiar
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
În dialectologie, un continuum dialectal este o serie de dialecte vorbite pe o arie geografică mai mult sau mai puțin întinsă. În fiecare punct al continuumului, vorbitorii unui dialect îi înțeleg pe vorbitorii dialectelor învecinate, dar între vorbitorii dialectelor care nu sunt învecinate, înțelegerea reciprocă poate fi dificilă sau chiar imposibilă. Un exemplu de continuum dialectal relativ extins este cel care cuprinde dialectele limbilor germană și olandeză, din Belgia
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
În dialectologie, un continuum dialectal este o serie de dialecte vorbite pe o arie geografică mai mult sau mai puțin întinsă. În fiecare punct al continuumului, vorbitorii unui dialect îi înțeleg pe vorbitorii dialectelor învecinate, dar între vorbitorii dialectelor care nu sunt învecinate, înțelegerea reciprocă poate fi dificilă sau chiar imposibilă. Un exemplu de continuum dialectal relativ extins este cel care cuprinde dialectele limbilor germană și olandeză, din Belgia până în Austria, trecând prin Olanda
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
În dialectologie, un continuum dialectal este o serie de dialecte vorbite pe o arie geografică mai mult sau mai puțin întinsă. În fiecare punct al continuumului, vorbitorii unui dialect îi înțeleg pe vorbitorii dialectelor învecinate, dar între vorbitorii dialectelor care nu sunt învecinate, înțelegerea reciprocă poate fi dificilă sau chiar imposibilă. Un exemplu de continuum dialectal relativ extins este cel care cuprinde dialectele limbilor germană și olandeză, din Belgia până în Austria, trecând prin Olanda, Germania și Elveția. Există o
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
fiecare punct al continuumului, vorbitorii unui dialect îi înțeleg pe vorbitorii dialectelor învecinate, dar între vorbitorii dialectelor care nu sunt învecinate, înțelegerea reciprocă poate fi dificilă sau chiar imposibilă. Un exemplu de continuum dialectal relativ extins este cel care cuprinde dialectele limbilor germană și olandeză, din Belgia până în Austria, trecând prin Olanda, Germania și Elveția. Există o analogie între continuumul dialectal și variația clinală din biologie ( "ring species" „specie în inel”), o serie de populații vecine dintre care cele relativ înrudite
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
care cele relativ înrudite se pot reproduce între ele, dar printre care sunt cel puțin două populații „terminale” prea puțin înrudite ca să fie posibilă interfecundarea. Ele sunt totuși conectate genetic între ele prin populațiile intermediare. Printre primii care au văzut dialectele învecinate ca imposibil de separat prin frontiere clare a fost Leonard Bloomfield (1935), care vorbea despre „arii dialectale” ("dialect areas"). Totodată, el preciza că pot fi stabilite linii de demarcație, numite izoglose, numai pe baza unor elemente de limbă, adică
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
puțin înrudite ca să fie posibilă interfecundarea. Ele sunt totuși conectate genetic între ele prin populațiile intermediare. Printre primii care au văzut dialectele învecinate ca imposibil de separat prin frontiere clare a fost Leonard Bloomfield (1935), care vorbea despre „arii dialectale” ("dialect areas"). Totodată, el preciza că pot fi stabilite linii de demarcație, numite izoglose, numai pe baza unor elemente de limbă, adică trăsături fonetice, lexicale, gramaticale diferite. Când variantele lingvistice înrudite dintr-o arie geografică formează un continuum, distribuția lor este
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
baza unor elemente de limbă, adică trăsături fonetice, lexicale, gramaticale diferite. Când variantele lingvistice înrudite dintr-o arie geografică formează un continuum, distribuția lor este marcată de o relație directă, monotonă, între distanța geografică și cea lingvistică. Calitatea continuității între dialecte poate fi influențată de existența limbilor standard. Un exemplu tipic de continuum dialectal este cel numit "Klevelandish" în starea sa originară, care se întinde în partea de nord a ariei de cele două părți ale frontierei de stat stabilite în
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
1830 între Olanda și Germania, de la Duisburg în Germania până la Nijmegen în Olanda. Între ele nu există frontiere naturale și nici dialectale nete, dar continuitatea lor a fost influențată treptat de formarea și impunerea limbilor standard olandeză și germană. Vorbitorii dialectelor din această arie pot și în prezent să-și folosească dialectul ca "lingua franca" în comunicarea transfrontalieră, dar numărul lor scade rapid. Cazurile de continuum dialectal sunt numeroase. În afară de cel de mai sus, în Europa există continuumul dialectal romanic de
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
în Olanda. Între ele nu există frontiere naturale și nici dialectale nete, dar continuitatea lor a fost influențată treptat de formarea și impunerea limbilor standard olandeză și germană. Vorbitorii dialectelor din această arie pot și în prezent să-și folosească dialectul ca "lingua franca" în comunicarea transfrontalieră, dar numărul lor scade rapid. Cazurile de continuum dialectal sunt numeroase. În afară de cel de mai sus, în Europa există continuumul dialectal romanic de vest, de la coastele Portugaliei până în centrul Belgiei, trecând prin Spania și
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
și variantă scrisă. Fiecare limbă standard a trecut printr-un proces de normare, de standardizare, care s-a făcut prin eliminarea cvasitotală a particularităților dialectale, de aceea este o aproximație a uzului general al limbii. Baza limbii standard este un dialect care s-a impus în mod diferit în cazul a diverse limbi. De exemplu, în cazul germanei a fost cel în care a apărut prima traducere a Bibliei, în cel al italienei - un dialect central din punct de vedere geografic
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
limbii. Baza limbii standard este un dialect care s-a impus în mod diferit în cazul a diverse limbi. De exemplu, în cazul germanei a fost cel în care a apărut prima traducere a Bibliei, în cel al italienei - un dialect central din punct de vedere geografic, în cazul francezei - cel din capitală. Uneori s-a ales un dialect în mod arbitrar, în cazul maghiarei cel de nord-est, pentru că Ferenc Kazinczy, un scriitor care a fost principalul promotor al „înnoirii limbii
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
limbi. De exemplu, în cazul germanei a fost cel în care a apărut prima traducere a Bibliei, în cel al italienei - un dialect central din punct de vedere geografic, în cazul francezei - cel din capitală. Uneori s-a ales un dialect în mod arbitrar, în cazul maghiarei cel de nord-est, pentru că Ferenc Kazinczy, un scriitor care a fost principalul promotor al „înnoirii limbii” în secolul al XIX-lea, era originar din acea regiune. În unele cazuri, limba standard este varietatea unei
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
promotor al „înnoirii limbii” în secolul al XIX-lea, era originar din acea regiune. În unele cazuri, limba standard este varietatea unei limbi numite "abstand" „limbă prin distanță”, adică a uneia care în niciun caz nu poate fi considerată un dialect al altei limbi. O asemenea limbă este în Europa limba bască. De multe ori însă elaborarea unei varietăți standard este instrumentul creării unei limbi numite "ausbau" „limbă prin elaborare”, pe baza unui dialect dintr-un continuum dialectal. Prin aceasta idiomul
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
niciun caz nu poate fi considerată un dialect al altei limbi. O asemenea limbă este în Europa limba bască. De multe ori însă elaborarea unei varietăți standard este instrumentul creării unei limbi numite "ausbau" „limbă prin elaborare”, pe baza unui dialect dintr-un continuum dialectal. Prin aceasta idiomul respectiv primește statutul de limbă, considerată astfel din motive extralingvistice. Exemplul clasic pentru aceasta este cel al limbilor germană și olandeză care fac parte din punctul de vedere al lingvisticii comparative din continuumul
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
și cu statutul oficial de limbi, în state aparte, din dorința de a se distinge de statele vecine. Este bunăoară cazul limbilor standard hindi (în India) și urdu (în Pakistan), de fapt variante ale limbii "abstand" hindustană. Limbile "ausbau" sunt dialecte care au dobândit autonomie, aceasta având caracter politic și/sau cultural, mai degrabă decât lingvistic. Sunt și limbi care au avut autonomie, unele având și o literatură, dar au pierdut-o, cum sunt limbile scots, provensală și germana de jos
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
au dobândit autonomie, aceasta având caracter politic și/sau cultural, mai degrabă decât lingvistic. Sunt și limbi care au avut autonomie, unele având și o literatură, dar au pierdut-o, cum sunt limbile scots, provensală și germana de jos, devenind dialecte heteronome față de limbile engleză, franceză, respectiv germană. Standardizarea limbilor care aveau demult o literatură a început prin standardizarea limbii acesteia, iar normele acestei limbi literare au fost considerate demne de urmat de către toți utilizatorii limbii. Prin urmare, limba standard era
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
moment, Hoarda Albastră s-a împărțit, fratele mai tanar al lui Bătu, Șaiban, a înființat propria hoarda la vest de Munții Ural, de-a lungul râurilor Obi și Irtîș. Populația Hoardei de Aur era un amestec de populații vorbitoare de dialecte turcești și mongoli, dar și populații subjugate, de tip slav, iranic și fino-ugric. O parte însemnată din populația mongola s-a turcizat repede, pierzându-și identitatea etnolingvistica mongola. Numai aristocrația militară și-a păstrat tradițiile mongole și limba. Stăpânul suprem
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
simultan în întreaga lume. Talmudul babilonian este compus din 6 "Ordine" sau "Categorii": Fiecare "ordin" sau "categorie" este subdivizată în tratate, cărți, capitole, pagini și foi. Există diferențe semnificative între cele două compilații talmudice. Limba Talmudului de Ierusalim este un dialect arameică de vest care diferă ca forma de arameică folosită în Talmudul de Babilon. Talmudul Ierushalmi (din Ierusalim) este fragmentar și adesea greu de citit, chiar și de talmudiști cu experiență. Versiunea Talmudului Bavli (din Babilon), pe de altă parte
Talmud () [Corola-website/Science/305049_a_306378]
-
târziu, în 1483, în sfârșit Leucada în 1502. Insulele Ionice au rămas singurele teritorii grecești care au scăpat de ocupația otomană. În această perioadă, o parte a populației Heptanezului s-a convertit la catolicism și a devenit italofonă (propriu-zis, vorbeau dialectul venețian al limbii italiene). Totuși, majoritatea populației a rămas atașată de limba și de cultura greacă, cât și de religia ortodoxă. Odată cu emergența naționalismului grec în secolul al XVIII-lea, Insulele Ionice au devenit un refugiu pentru intelectualii și luptătorii
Insulele Ionice () [Corola-website/Science/305072_a_306401]
-
sunt numeroase, dar limba maghiară este totuși unitară, adică înțelegerea mutuală este în general posibilă între vorbitorii dialectelor, chiar și atunci când nu vorbesc limba comună. Aceasta se datorează faptului că aceștia sunt concentrați pe un teritoriu relativ restrâns din bazinul Panonic (circa 300.000 km²). O excepție o constituie dialectele ceangăilor, mai ales o parte din ele, mai
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
înțelegerea mutuală este în general posibilă între vorbitorii dialectelor, chiar și atunci când nu vorbesc limba comună. Aceasta se datorează faptului că aceștia sunt concentrați pe un teritoriu relativ restrâns din bazinul Panonic (circa 300.000 km²). O excepție o constituie dialectele ceangăilor, mai ales o parte din ele, mai arhaice, pe care ceilalți vorbitori de maghiară le înțeleg cu greu. Dialectele învecinate între ele, care prezintă o serie de trăsături asemănătoare, formează grupuri de dialecte, iar mai multe grupuri de dialecte
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]