4,704 matches
-
document. Prin urmare, prin modul discursiv se relevă mai degrabă o concepere dialogică a discursului și a intertextualității, care nu urmărește determinarea dominantelor textuale, dar care tinde să actualizeze eterogenitatea semiotică și enunțiativă a corpusului mediatic realizat pe baza momentelor discursive particulare. V. gen de discurs, matrice discursivă, secvență. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN REGISTRU. Pe terenul științei limbii, cuvîntul registru întrunește cîteva semnificații repartizate unor discipline distincte. Astfel, fonologia îi atribuie înțelesul de "sumă a trăsăturilor vocale ale unui fonem sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relevă mai degrabă o concepere dialogică a discursului și a intertextualității, care nu urmărește determinarea dominantelor textuale, dar care tinde să actualizeze eterogenitatea semiotică și enunțiativă a corpusului mediatic realizat pe baza momentelor discursive particulare. V. gen de discurs, matrice discursivă, secvență. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN REGISTRU. Pe terenul științei limbii, cuvîntul registru întrunește cîteva semnificații repartizate unor discipline distincte. Astfel, fonologia îi atribuie înțelesul de "sumă a trăsăturilor vocale ale unui fonem sau ale unei silabe", încît, o vocală palatală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corespondentul pentru nivel din limbă, în sensul că nivelurile limbii sînt actualizate de vorbitori ca registre. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, are importanță distincția dintre registrul discursiv și genul discursiv, registrul vizînd aspectele exterioare ale discursului, care trimit la practicile locutorului, iar genul fiind constituit din regularitățile formale ce se asociază în mod normal registrului. V. gen de discurs, nivel. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din limbă, în sensul că nivelurile limbii sînt actualizate de vorbitori ca registre. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, are importanță distincția dintre registrul discursiv și genul discursiv, registrul vizînd aspectele exterioare ale discursului, care trimit la practicile locutorului, iar genul fiind constituit din regularitățile formale ce se asociază în mod normal registrului. V. gen de discurs, nivel. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
redefinit de Jean Piaget, în 1967, ca termen psihologic pentru semnificația "control retroactiv care menține echilibrul unei structuri organizate sau a unei organizări în curs de realizare". Pe această cale, reglare a fost preluat apoi pentru a denumi controlul construcției discursive din perspectiva unor trăsături specifice. P. Charaudeau a integrat noțiunea denumită astfel în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, ca unul dintre cele patru principii (alături de alteritate, influență
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un specialist în inteligența artificială încearcă să construiască o mașină de tradus, dar va fi surprins de reificarea sensului, în vreme ce un hermeneut, angajat în traducerea poetică, va avea dificultăți în evitarea formelor de esențializare. De aceea, analiza proceselor de actualizare discursivă din perspectivă praxematică oferă o soluție posibilă (deși nu întotdeauna cu aplicabilitate practică efectivă) depășirii unor astfel de situații, fiindcă oferă o teorie a producerii sensului și o concepere dinamică a acestuia. V. dialogism, personificare, practică, producere a sensului. GREIMAS
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evident"). H. P. Grice a folosit însă acest cuvînt într-o construcție sintagmatică destinată unei teorii pragmatice de inspirație filozofică. El a considerat că, între maximele care întemeiază principiul cooperativ, ce presupune colaborarea dintre indivizi și asigură coerența în continuitatea discursivă, există și o maximă a relevanței, care solicită ca orice intervenție într-un schimb verbal să se coreleze cu celelalte și să fie legată de tema în discuție. Ulterior, în 1986, D. Sperber și D. Wilson au formulat principiul relevanței
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu observații precum "asta nu are legătură cu discuția", "asta este altceva" sau cu îndemnul de a reveni la subiect. Aceasta arată că o astfel de propoziție nu este "relevantă", adică nu are nici o implicație sau implicatură conversațională în interiorul temei discursive ce reprezintă baza conversației. Dacă însă cineva spune "asta este foarte important" sau ceva asemănător, aceasta arată că informația conținută de propoziție este "relevantă" pentru a se realiza interpretări pornind de la exprimarea punctelor de vedere. În intenția lui D. Sperber
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al doilea constituent al structurii unui enunț, atunci cînd se urmează terminologia propusă de Aristotel, pentru ceea ce în mod obișnuit este numit predicat, și cînd se respectă corespondența dintre nivelul sintactic și cel logico-semantic. În acest caz, rema reprezintă segmentul discursiv prin care se adaugă ceva nou în legătură cu tema, avînd astfel rolul principal din perspectiva comunicării la nivelul enunțului. Din punct de vedere gramatical, rema corespunde grupului verbal alcătuit din verb împreună cu determinarea completivă și/sau circumstanțială, iar, din punct de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u i social diferite tipuri de corpusuri, precum cele construite în jurul evenimentelor (de exemplu, un furt), cele realizate uzînd de un gen (ca reportajul), iar altele apelînd la reprezentări (precum discuția despre cultură în media). V. actualizare, cogniție, dialogism, formație discursivă, interdiscurs. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO RETORICĂ. Una dintre cele mai cultivate științe despre limbă în lumea antică greco-romană, retorica, îmbina arta construcției discursurilor cu o teorie a discursului, în special a celui cu funcție persuasivă, deoarece
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
doilea, genul judiciar, realizează acuzarea sau apărarea în tribunal, în vreme ce ultimul, genul apodictic, are rolul de a elogia sau de a blama, avînd drept criteriu frumosul și, ca mijloc, amplificarea. Această tipologie este rezultatul interpretării elementelor ce țin de situația discursivă, precum situațiile de enunțare, statutul locutorului, tipul auditorului, credințele acestuia etc. Practica retorică a tins spre stabilirea unor etape în procesul producerii discursului, reprezentate de invenție, prin identificarea mijloacelor pentru a face o cauză plauzibilă și demnă de fi crezută
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în considerare discursul ca un tot, pe de o parte, și recunoscînd existența unor părți de discurs într-o organizare sintagmatică, pe de altă parte, retorica se relevă ca deosebit de apropiată demersurilor contemporane de segmentare și de definire a unităților discursive (de obicei mai extinse decît fraza). V. argumentare, dialectică, discurs, figură, gen de discurs. ARISTOTEL, R.; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN RIT GENETIC. Noțiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN RIT GENETIC. Noțiunea "rit genetic" a fost introdusă, în 1984, de D. Maingueneau pentru a desemna o activitate rutinizată verbală sau non-verbală de elaborare a unui tip determinat de text. Într-un cîmp discursiv, riturile genetice permit să se distingă diverse poziționări, de exemplu, în discursul literar, poziționarea naturalistă implică rituri genetice dacă scriitorii fac anchete pe teren, acumulînd o documentare, în vreme ce procedurile scriitorilor romantici privilegiază alte rituri. Într-un registru total diferit, curentele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
specific fiecărui text. În calitate de "pivot al enunțării", ea nu este prestabilită și nici fixă, nu este un procedeu aplicabil în orice circumstanțe sau un eșafodaj, ci reiese din desfășurarea textului pe tot parcursul procesului de receptare a sa. Deși cadrul discursiv al oricărui text este creat, de fapt, de scena înglobatoare și de scena generică, primul dispozitiv de organizare cu care ia contact receptorul este scenografia. În principiu, ea nu se autodesemnează, ci se arată, reiese din desfășurarea discursului. Scenografia presupune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
d i s c u r s u l u i: 1) o schematizare este în același timp o acțiune și un rezultat, care se unesc într-o singură noțiune, enunțarea ca proces și enunțul ca rezultat; 2) orice reprezentare discursivă este schematică, iar, prin definiție, o schematizare nu spune totul, spre deosebire de un model; de exemplu, un discurs de geometrie asupra triunghiului conține tot ceea ce este necesar pentru interpretarea lui, dar un articol de ziar despre triunghiul Bermudelor cere anumite cunoștințe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interpretarea lui, dar un articol de ziar despre triunghiul Bermudelor cere anumite cunoștințe care nu se oferă; 3) orice schematizare este o co-construcție, fiind o reprezentare a ceva și propunînd destinatarului o schematizare, aceasta avînd rolul de a oferi reprezentarea discursivă a ceea ce autorul concepe sau imaginează despre realitate; 4) orice schematizare este o propunere de imagini, de ceea ce este vizibil în text (schematizarea fiind o propunere de imagini). V. discurs, enunț, enunțare, obiect de discurs, text. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SCHIMB. Termenul schimb este polisemantic, cunoscînd două accepțiuni, una generală și una specializată, cea din urmă fiind atribuită domeniului analizei conversaționale. În sens general, schimbul desemnează activitățile discursive produse între doi sau mai mulți interlocutori, fiind, așadar, sinonim cu interacțiune sau cu dialog. În sens tehnic, schimbul reprezintă unitatea dialogală minimală a conversației, ce cuprinde cel puțin două intervenții, produse de locutori diferiți și fiind astfel unitatea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a manifestat un interes constant pentru aspectele cu statut de universalitate, realizările ei nu au fost totuși decît locale, fără a putea construi o teorie generală a semnificației. Cercetările semantice de toate tipurile au dezvăluit treptat că enunțul și mediul discursiv, în general, trebuie luate întotdeauna în considerare pentru determinarea semnificației cuvintelor. Din acest motiv, s-a produs o reorientare a investigației care să urmărească mai atent planul sintagmatic care corespunde structurilor narative. S-a tins astfel spre o semantică discursivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursiv, în general, trebuie luate întotdeauna în considerare pentru determinarea semnificației cuvintelor. Din acest motiv, s-a produs o reorientare a investigației care să urmărească mai atent planul sintagmatic care corespunde structurilor narative. S-a tins astfel spre o semantică discursivă ce stipulează un parcurs al discursului pornind de la abstract spre concret și spre figurativ, pentru a face relevant procesul generării lui în ansamblu. Suma opțiunilor succesive și selecțiile produse astfel pot servi ca bază pentru tipologia discursului. Ponind de la rezultatele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relevant procesul generării lui în ansamblu. Suma opțiunilor succesive și selecțiile produse astfel pot servi ca bază pentru tipologia discursului. Ponind de la rezultatele din cercetările de tip generativ, s-a construit treptat semantica narativă, menită să depășească nivelul producerii semnificațiilor discursive și să realizeze selecția valorilor disponibile și actualizarea lor prin joncțiunea cu subiecții sintaxei narative de suprafață. Astfel, nivelul fundamental, reprezentat de structurile elementare ale semnificației, se prezintă ca un dispozitiv axiologic ce poate servi ca bază de generare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în vreme ce nivelul narativ al semanticii este spațiul restricțiilor impuse de regulile combinatorii, unde se decide parțial tipul de discurs ce urmează a fi produs. În interiorul celei mai recente ramuri a semioticii, s-a inițiat semantica pragmatică orientată spre determinarea semnificatului discursiv și interpretării textuale care apar în uz prin actualizarea elementelor limbii. Principiile de funcționare ale unei astfel de semantici sînt însă aproape în totalitate inspirate din cercetările semantice anterioare, cu alte orientări, avînd în plus aspectele ce rezultă din interpretarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aparținînd stilului științific, dar și în cele cuprinse sub stilul beletristic și stilul juridic-administrativ, precum și în alte tipuri de texte, atunci cînd se urmărește creșterea gradului de credibilitate în legătură cu cele relatate. Uneori însă, dezvoltarea în formă de silogism a structurii discursive poate induce în eroare și numai a n a l i z a d i s c u r s u l u i din perspectivă semantică și logică poate omologa valabilitatea concluziei. V. argumentare, discurs, inferență, paralogism, raționament. D.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relație de asemănare cu referentul, și cu indicele, fondat pe o relație naturală de contiguitate. Din această perspectivă, simbolul trimite la obiectul pe care îl denotă printr-o lege care determină interpretarea lui prin referirea la un obiect. În construcția discursivă, simbolul este utilizat, pe de o parte, în textul științific și, pe de altă parte, în cel literar, aceste două tipuri de texte uzînd de două specii de simboluri. Simbolul științific este o grafie convențională (formată din figuri geometrice, din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
releva mai multe fenomene identificabile la nivelul enunțului: trecerea de la limbaj la metalimbaj, substituirea de nume, construcții determinative insolite etc. Tipul fenomenelor simbolice atestate este caracterizant pentru tipul de discurs analizat, întrucît există o repartizare a tipurilor simbolice pentru tipurile discursive. V. iconicitate, motivare, reprezentare, semn. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SINCOPĂ DISCURSIVĂ. Una dintre dificultățile de a realiza o taxinomie a discursurilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analizat, întrucît există o repartizare a tipurilor simbolice pentru tipurile discursive. V. iconicitate, motivare, reprezentare, semn. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SINCOPĂ DISCURSIVĂ. Una dintre dificultățile de a realiza o taxinomie a discursurilor și de a stabili tipurile și genurile a fost faptul că, de cele mai multe ori, nu există structuri discursive pure: de obicei, discursul prezintă elemente ce pot fi atribuite altui tip
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]