3,286 matches
-
situațiile mai obișnuite: alpinistul stăpânit de gândul că ascensiunea muntelui îi oferă o satisfacție superioară intelectuală și emotivă, se lasă absorbit de această viziune și se desparte firesc, fără regret de celelalte satisfacții care devin minore; el nu renunță, nu disprețuiește, ci alege. Același lucru se întâmplă și în cazul astronauților. Poate cel mai grăitor fenomen este dragostea autentică față de persoana iubită; Sfântul Francisc din Assisi îndrăgostit de Cristos își află în imitarea lui sensul și împlinirea vieții, aceasta fiind și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
obliga la analiză și la introspecție și nu-mi arde deloc de așa ceva. Pe Mihai îl detest în clipa de față, cu toate că sunt conștient că aceasta nu e decât reversul afecțiunii; părinții mei mă enervează, iar pe toți ceilalți îi disprețuiesc... Infantele este singurul care nu mă contrariază în momentul de față, și totuși, ce bine că a plecat! La C. - persoana de la Ploiești - nu mă gândesc defel și e ca și cum n-ar fi. Rămâne ascuns undeva în cutia lui depărtată
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
zile în regiunea aceea. Îmi închipui însă că sunt decepționante. Cred că este mai bine să nu le vezi și să-ți închipui despre ele cine știe ce, decât să-ți refulezi nemulțumirea văzându-le... Cum se poată însă, dragul meu, să disprețuiești țuica: un lucru atât de minunat și atât de rar. Dacă te-ar auzi Gilda (prie tena lui Ticki), s ar indigna, desigur! Ceea ce spui tu este o ade vărată erezie pentru noi cei de aici, însetați după „adevăr“ (veritas
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
naturii, nici despre socoteala neachitată a vremelniciei căreia nu-i poți face față. Își păstrase în toate un etalon suportabil și o privire din afara lucrurilor, nu-și bătea niciodată capul reflectând la cuvinte. În schimb, adora îmbrăcămintea și bijuteriile și disprețuia regimul politic, considerându-l declararea stării de faliment a senzualității. Iar regimul nu căuta să pună gheara pe ea. Învățase tehnologia sudurii, meserie considerată „constructivă“ și „devotată“ Statului, în vreme ce îndeletnicirea mea trecea drept distructivă. Nu știa o boabă de germană
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
plimbare pe corso în noua ei rochie, croitoreasa i-o și cosea pe următoarea. Această prietenă - tare dornică de plăcerile vieții și frivolă, un copil citadin - se pricepea de minune să-și rotească ochii, nu medita la sensul cuvintelor și disprețuia regimul politic din țară considerându-l drept declararea stării de faliment în materie de senzualitate. Nu mai trăiește nici ea, la fel ca și prietenul care mi-a vândut la talcioc cămășile de noapte. Văzându-i în magazine pe Inge
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mort!... Iar puii adunați la un festin horor Mâncau nepăsători inima mamei lor." Guy de Maupassant (traducere V. Aciocîrlănoaiei) Copiii mei! Copiii mei! Unde ești, Dumnezeule? Unde ești? De ce admiți asemenea barbarie? Care e folosul Tău, când ești aprig și disprețuiești făptura mâinilor Tale și ești surâzător la sfatul celor răi? Ai Tu ochi materiali și vezi Tu lucrurile precum le vede omul?" (Cartea lui Iov: 10 3, 4 ) Câtă nedreptate este pe pământul Tău , Doamne! De ce nu intervii? De ce privești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
al doilea trage din pipă, urmărind cu privirea jocul cercurilor de fum. În fine, cel de al treilea doarme lângă țambalul agățat de o ramură a salciei. Astfel, conchide Lenau, cum viața nu este altceva decât o noapte, o putem disprețui de trei ori, dormind, fumând sau jucând cărți." (Vaux de Foletier, Mille ans d'historie des Tsiganes, Editura Fayard, 1970). Masterand la Institul European al Universității din Geneva, anul 1999 19 ianuarie 1999 Biblioteca facultății de teologie protestantă din Geneva
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
al profesorului Nivat: "Nu pot să beau vin. Și nu pentru că este un petit vin, ci pentru că am enorm de mult de lucru în această după amiază". Era vorba într-adevăr de un petit vin: vin ușor, acceptabil, nu de disprețuit, nu ieftin, dar nici scump. Un vin oarecare. Dacă este ceva mai străin de veritabilul spirit franțuzesc, asta este, expresia noastră care traduce românească spiritul de "kief", expresia "băutură să fie"... 2 martie 2003 Înainte de furtună, de războiul ce pare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
le meilleur des mondes possibles. R.P. Numai că, fricos din fire, Leibniz n-a răspuns. A.R. Așa e, n-a avut nici o reacție. Toate astea le-am mai povestit. Dar merit să mă pedepsesc repovestindu-le până la saturație. Da, te disprețuiești, dar în același timp îți acorzi și circumstanțe atenuante. După ce am fost scoasă din minister și trimisă la munca de jos, ca redactor la Editura Univers, pe care până atunci o tutelasem, ajunsesem să tai direct pe text pasaje, rânduri
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mai interesată de discurs și explicație decât de narație și dramatizare. Și dorește ca ideile să-i fie exprimate într-o formă adecvată, asta însemnând cu o anumită doză de sofisticare. A.R.Charlie Citrine, eroul romanului Darul lui Humboldt, disprețuiește violent distincțiile și onorurile - Premiul Pulitzer, Legiunea de Onoare etc. În această or dine de idei, ce a însemnat pentru Saul Bellow Premiul Nobel? S.B. Mă întrebați ce a însemnat Premiul Nobel pentru mine. Dați-mi voie să vă răspund
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
rasei cabaline. În patru ani, după ce a cunoscut mai mult de o sută de iepe, Dhaulagiri e tatăl a abia 25 de mânji. Prea puțini. Se vorbește urât de Dhaulagiri, veterinarii apreciază că fecunditatea lui tinde spre zero, proprietarii îl disprețuiesc, toată lumea înțelege că armăsarul e un ratat, un neputincios. Atunci, importatorii lui hotărăsc - cu majoritate simplă de voturi - să-l omoare, pentru că parazitismul nu poate fi acceptat într-o herghelie. Pac - Dhaulagiri e împușcat în septembrie 1967. Câteva luni mai
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Eșecul lui dovedește - cel puțin pentru mine - că vechii egipteni nu puteau să treacă Atlanticul în bărci de papirus. E un eșec bun, necesar și progresist - așa cum ar fi fost și victoria sa. Fascinați de ideea că totul se poate, disprețuim nedrept și conformist demonstrațiile - fie ele și indirecte - în jurul a ceea ce nu se poate. Dar, în istoria omenirii, ceea ce nu se poate e, implicit, la fel de important ca și ceea ce se poate. Cu ce drept ignorăm ceea ce nu se poate? Mai
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
teanc de ziare s-a prăbușit peste bătrân, în timp ce acesta dormea, strivindu-l”. În fața corpului său neînsuflețit, aplecați pios înaintea acestui proaspăt mormânt, resimțind adânc această pierdere - ireparabilă, ca orice pierdere -, Noi, colecționarii de ziare ai întregii lumi, castă nobilă, disprețuind orice confort material și intelectual, ne luăm angajamentul să ne strângem rândurile și să strângem totodată și mai multe ziare în apartamentele noastre, transformându-le dintr-un bloc de gheață într-o junglă sălbatică, fără nici o potecă de acces pentru
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
fac la noi acasă, sunt inevitabil de față. Dacă o beau în bucătăria mătușei, sunt (benevol?) prezentă. Mă fascinează trecerile - pigmentate mereu altfel, imposibil de reținut și reprodus - de la discuții casnice la politică. Mătușa îl iubește pe Iliescu. Mama îl disprețuiește. Dar cel mai aprig se ceartă de la ziarele pe care le citesc. Mama cumpără tot, mătușa e abonată doar la Adevărul. În timp ce mama știe care-i adevărul despre Adevărul, mătușa crede orbește în acesta din urmă. Controverse sângeroase ne înveselesc
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
asta. Simțisem însă din ton că era un lucru nedemn - motivul pentru care nu venea la noi în vizită. Adevăratul păcat al Ancăi nu era pur și simplu frumusețea sa excesiv, voluptoasă, ci faptul că se refuza bărbatului român, că disprețuia dragostea sinceră. Prin nerușinarea cu care se înfrupta din bunurile capitaliste strecurate în țară de studenții străini, Anca era o trădătoare de neam. La urma urmei, în felul ei, era la fel de subversivă și incomodă ca și punkerița de pe tubul de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
un activist de la partid și încerca să mă prelucreze, să-mi arate că lucrurile stăteau altfel După 89 așteptat o schimbare în bine. Când am văzut însă. că a venit la conducere bolșevicul de Ion Iliescu, m~am lămurit. Îl disprețuiesc. Am mai sperat apoi în Emil Constantinescu. M-am lămurit și cu ăsta! Am fost cândva simpatizantul lui Radu Câmpeanu dar m~a dezamăgit. Și-atunci, m-am gândit măcar să-mi vărs necazurile, scriind un ziar personal. Unii m-au
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
peste ale celorlalți și 2 ferdele de muguri de arini pentru tăbăcitul pielei de talpă și 1 ferdelă de hamei...și se miră și alții, cum putem trăi». Teleki călca în picioare nu numai doleanțele iobagilor săi pe care-i disprețuia, dar făcea cele mai mari mizerii și boierilor privilegiați care și ei se jeluiesc astfel: - «Ne-a ocupat două mori și un loc de moară și le stăpânește, munții ni-i pășunează cu vitele sale, iar oile și vacile noastre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
deschide gura/ să spun ceva,/ aș voma o masă scîrboasă/ de cuvinte destinate/ țelului suprem/ de a trăi.// Fiți fără grijă, oameni buni,/ (n-o să vă- necați)/ niciodată nu voi reuși să spun/ totul“. Adică eram revoltat, scîrbit și superior. Disprețuiam tot ce era 43 omenesc, considerînd că aparține anima lității. Desigur, cele mai înfierate erau lucrurile ce țineau de „poftele trupești“, vorba lui Genny Fields. Am scris o „poezie“ intitulată „Cîntec campestru“, care era dată, integral, între ghilimele, adică, vezi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu program prelungit în toate nopțile săptămânii, în localuri cu oferte variate și atractive, ca și cum viața ar fi o nesfârșită petrecere; Să preia și să utilizeze în propriul comportament manifestările de violență și de bădărănie întâlnite la tot pasul; Să disprețuiască munca... E drept că sărăcia și multele poveri puse în spinarea truditorilor pământului existau și pe vremea copilăriei lui. Sunt și acum. Boierii și arendașii care storceau fără milă vlaga țăranilor, cârciumarii și comercianții hulpavi ce veneau la sate ca să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
revoltă. Numai cine nu a muncit și nu știe câtă trudă și transpirație sunt încorporate în fiecare fărâmă de pâine poate să o arunce în pubelele pentru gunoi sau, pur și simplu, pe stradă. Cei care săvârșesc asemenea fapte reprobabile, disprețuiesc o componentă vitală a existenței noastre, disprețuiesc o lume, lumea truditorilor care produc pâinea. Și e păcat! O școală a muncii Școala Normală „Al. Vlahuță” de la Șendriceni este situată la aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nu știe câtă trudă și transpirație sunt încorporate în fiecare fărâmă de pâine poate să o arunce în pubelele pentru gunoi sau, pur și simplu, pe stradă. Cei care săvârșesc asemenea fapte reprobabile, disprețuiesc o componentă vitală a existenței noastre, disprețuiesc o lume, lumea truditorilor care produc pâinea. Și e păcat! O școală a muncii Școala Normală „Al. Vlahuță” de la Șendriceni este situată la aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest a acestuia, pe un platou, un fel
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mai asculta nimeni. S-a pus în discuție de către Costel Iftinchi, înființarea unei asociații la nivel național care să reprezinte artiștii plastici naivi, deoarece aceștia, după cum e și părerea mea, spusă și scrisă de mai multe ori, sunt foarte disprețuiți de mulți așa- zis „profesioniști” ai artei. Intrarea României în Uniunea Europeană va aduce foarte multe fonduri inclusiv pentru cultură. Dacă ar exista o organizație neguvernamentală special pentru artiștii plastici naivi, aceasta ar putea cere fonduri de la programele de finanțare specializate
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
s-au așezat pe o piatră de care nu s-au mai putut desprinde pînă la venirea lui Heracles. Așadar, iată-l pe Tezeu țintuit pe loc! El strigă: „Învățați din exemplul meu să nu fiți nedrepți și să nu disprețuiți zeii”. Bănuim Însă că nici aceasta nu e o credință, ci mai degrabă o stratagemă, ca la Euripide care Întrerupe un raționament periculos, pasibil de a fi socotit ireverențios față de zei, pentru a pune corul să Înalțe un imn lui
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cei care nu pot rătăci jovial; și-mi spun: da, satisfacția de a descoperi sub acest gest retractil o iubire fără condiții. Nimic nu mă mai Împiedică În acele momente să-mi transform teama de necunoscut În orgoliu și să disprețuiesc cu glas tare lenea de a simți a nomazilor; ei mutilează una din fețele lui Ianus și pretind că adevărul există numai În noutate; În urma lor se Întinde un deșert care Înaintează odată cu ei; dar eu am nevoie de tot
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de jocul său. O lume plină de cavaleri rătăcitori ca Don Quijote ar fi absurdă și clinică. În schimb, viața are nevoie de scutieri ca Sancho Panza. El e primul care și-a ridicat glasul În apărarea lui Don Quijote. Nu-l disprețuiți pe acest senior al iluziei, pare sa spună Sancho. El vede astfel, pentru că noi avem nevoie să privim cîteodată lumea prin ochii lui. Și tot pe el să-l răstignim de o moară de vînt?... Constat În această dimineață că
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]