11,935 matches
-
nu zic contradictorie, căci aș părea prea naiv, dar de o inconsecvență destul de surprinzătoare. Oarecari inconsecvențe îmi par a se găsi și în al doilea articol (Întregul și partea, în Contemporanul, nr. 15/ 1971), scris de Al. Ivasiuc în continuarea disputei colegiale pe care mi-a făcut cinstea de a mi-o propune. Ca să mă exprim mai exact, articolul acesta îmi pare a se întemeia pe niște confuzii ce acoperă, la rându-le, câteva erori, unele de informație, altele de raționament
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
POLEMICII O înfruntare, fie sportivă, fie intelectuală, trebuie la un moment să se înfierbânte, să atingă o anumită încordare și intensitate. Altfel nu numai că plictisește publicul, dar și pe adversari, dovedind că n-au avut realmente un obiect de dispută sau că n-au catadicsit să se ia în serios. In penultimul meu articol îi făceam lui Al. Ivasiuc câteva șicane care au avut, cum era firesc, darul de a-i provoca acea iritație combativă ce dă unei dispute adevăratul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de dispută sau că n-au catadicsit să se ia în serios. In penultimul meu articol îi făceam lui Al. Ivasiuc câteva șicane care au avut, cum era firesc, darul de a-i provoca acea iritație combativă ce dă unei dispute adevăratul ei accent: cel de ușoară mânie, stăpânită, dar nu disimulată, care se simte în tonul articolului său Mecanismul polemicii („Contemporanul” din 23 aprilie 1971). Prin tonul acesta, Al. Ivasiuc și-a confirmat intenția declarată la începutul polemicii noastre: dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
limbajul judiciar „incidente”; ele suspendă dezbaterea fondului pentru o cazuistică de amănunte. În cazul nostru cred însă că „incidentele” ridicate de mine nu erau numai șicane proceduriste, ci tindeau la definirea și precizarea câtorva elemente și concepte ce ating fondul disputei. Bineînțeles că dacă ne vom opri de fiecare dată la asemenea detalii, vom ramifica atât de mult discuția, deschizând paranteze în paranteze, încât nu vom mai ajunge niciodată la nodul chestiunii. Bineînțeles că în spațiul câte unui succint articol nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
place confraților să spună) presupune, chiar inexplicit sau indirect, cel puțin un germene polemic. Simplul fapt de a afirma o valoare (afirmație de altfel la rândul ei presupusă în simplul fapt de a comenta o operă) înseamnă a asuma virtual disputa și contestația. În multe cazuri afirmația critică are din capul locului caracter ofensiv. Baudelaire spunea: „pour être juste, c’est-à-dire pour avoir sa raison d’être, la critique doit être partiale, passionnée, politique, c’est-à-dire faite à un point de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nici una dintre cele două poziții nu ne mai pare integral acceptabilă, a fost o confruntare serioasă de principii, profund justificată și necesară în cultura noastră. Tot așa, faimoasa „ceartă a universaliilor” din filozofia medievală (care nu a fost numai o dispută teologică) sau „la querelle des Anciens et des Modernes”. Acum câțiva ani, disputa dintre „călinescieni” și „anticălinescieni”, deși plecând de la poziții ce nu reprezentau adevărate opuneri teoretice, ar fi putut deveni interesantă dacă ar fi fost mai serioasă; s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o confruntare serioasă de principii, profund justificată și necesară în cultura noastră. Tot așa, faimoasa „ceartă a universaliilor” din filozofia medievală (care nu a fost numai o dispută teologică) sau „la querelle des Anciens et des Modernes”. Acum câțiva ani, disputa dintre „călinescieni” și „anticălinescieni”, deși plecând de la poziții ce nu reprezentau adevărate opuneri teoretice, ar fi putut deveni interesantă dacă ar fi fost mai serioasă; s-ar fi putut opune nu principii (nu prea existau), ci temperamente, ceea ce nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o dihotomie între cultură și civilizație. Această antiteză a fost preluată destul de sumar și a devenit la foarte mulți un soi de tic intelectual. Mă bucură că întrebarea mea a stârnit un astfel de răspuns. Mă scutiți de efortul unei dispute sau al unei supuneri. N-ați vrea, tot în introducere, să definiți totuși, pentru ca lucrurile să fie mai clare, ce s-ar putea înțelege prin cultură și prin civilizație? — Prin civilizație în genere văd că se înțelege confort, civilizație tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fantastic / 86 Reabilitarea sofiștilor / 89 Despre negativism / 93 Un critic se naște ca Pallas Athena / 95 M. Ungheanu: „Pădurea de simboluri” sau: despre stil / 98 Un pedagog de școală nouă / 102 Conul de umbră / 105 Șicane colegiale / 107 Pentru plăcerea disputei / 110 Ex confusione / 114 Vinovăția spiritului / 117 Temperatura polemicii / 120 Puterea întunericului / 123 „Poezii” de Ileana Mălăncioiu / 130 Avem un Hölderlin! / 133 Ion Sava / 135 II Necesitatea polemicii / 140 Poezia română la 1971 / 144 Necesitatea locului comun / 149 Poezia și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de părinți În raporturile cu copiii lor, pare egoistă, dar ea este, În realitate, benefică pentru ambele părți.) Marea Înțelepciune se naște din mari Îndoieli. (Cine interpretează Întotdeauna lucrurile În termeni categorici nu poate Înțelege și admite rostul contrariilor, al disputelor de opinii și, implicit, importanța alternativelor și, la nevoie, a concesiilor.) „Semnul celui ce Înaintează pe calea Înțelepciunii: nu ocărăște pe nimeni și nu laudă pe nimeni; nu vorbește nimic despre sine, nici că este mare, nici că știe multe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
naivitatea exprimă nevinovăția, candoarea, ingenuitatea, incapacitatea cuiva de a se preface). Μ Nu atât faptele sunt mărețe, cât mai ales sentimentele din care ele izvorăsc. Μ Omul lipsit prea mult timp de vreo ocupație poate fi stârnit la orice. Μ Disputele ireconciliabile iau naștere nu atât pentru faptul că fiecare vede lucrurile În felul său, cât mai ales pentru că fiecare se Încăpățânează să creadă că are mai multă dreptate. Μ Deși omul trăiește prin judecată, nu aceasta Îl ridică la valoarea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
decât sub forma unei suferințe, determinată de permanentele deliberări și indecizii pe marginea conflictului afectiv ambivalent apărut? Acest „altfel” acoperă un conținut afectiv superior prin trăiri, care prezintă pericolul de a-l face să se impună tot mai mult În cadrul disputei, sau se Întemeiază mai mult pe capricii sau orgolii bărbătești de moment, și atunci este dătător de speranță Într-un nou Început? Μ - De ce credeți că băiatul dumneavoastră a trântit ușa apartamentului și a plecat, Întorcându-se seara târziu, fără
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
personalității. Μ Se știe că timidul, când este luat prin surprindere sau când este provocat În public, nu are replică, iar dacă totuși răspunde, acest răspuns este total defavorabil pentru el. De aceea, aproape oricine poate ieși Învingător Într-o dispută spontană cu un timid. Dar ulterior trebuie să se teamă de el, pentru că În intimitatea lui este capabil de pregătirea unei replici deosebit de virulente pe care, chiar dacă o va da cu Întârziere, nu o vom putea uita foarte mult timp
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
abordare, în ceea ce privește identificarea unor postulate teoretice, comun împărtășite, asupra dispozițiilor interne, care eventual să devină axiome în demersurile investigativ-explicative subsecvente. Toate aceste idiosincrazii reflectă starea inițială difuză de la care cercetătorii au plecat și care retroactiv ar putea justifica neînțelegerile și disputele consumate. Numai în acest context care s-a creat se pot explica controversele aprinse pe tema consistenței, care au persistat decenii la rând. Michael Argyle și Brian R. Little (1972) au încercat să stabilească câteva dintre elementele diferențiale de maximă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
situaționale sau condițiile externe determinative rămân neschimbate. Foarte multe dovezi au fost aduse din cercetarea experimentală, unde se demonstra că diferențele stabile între grupurile experimentale se păstrează ori de câte ori condițiile experimentale (situaționale) sunt prezentate standardizat. Multă vreme s-a considerat că disputa privind determinarea internă a comportamentului versus specificitatea sa situațională este expresia unei probleme de cercetare insolubilă. Cele două perspective de abordare au fost ulterior considerate aspecte diferite ale unei realități multifațetate. Deși la ora actuală este un truism aspectul multiplu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Cercetările efectuate în perioada anilor ’60-’70 au fost convergente în infirmarea acestei asumpții, excepție făcând tipul A de consistență, singurul care a putut fi validat în baza dovezilor empirice acumulate (Mischel, 1968; Vernon, 1964). Mai bine de două decade, disputele care au urmat au dat substanță paradoxului consistenței. Prezentarea succintă a celor patru forme de consistență ne permite să înțelegem că reziliența acestui paradox a fost prilejuită pe de o parte de tendința de creditare exclusivistă a unor modele teoretice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dispozițional (acesta accentuând în mod exclusiv rolul trăsăturilor ca variabile latente ale personalității în determinarea consistenței comportamentale) și modelul situaționist (acesta creditând în mod exclusiv rolul factorilor externi, situaționali în determinarea comportamentului). Pe de altă parte, nespecificarea exactă, în cadrul acestor dispute, a formei de consistență supusă analizei, a condus de cele mai multe ori la un adevărat „dialog al surzilor” între specialiștii domeniului, fapt care a accentuat situația de criză. Cercetările recente (Shoda, Mischel & Wright, 1994; Shoda, 1999; Shoda & Mischel, 2000) au adus
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pe marginea unui anumit eveniment, sau de un om de știință În aserțiunea unei legi cauzale. Este tragic faptul că tendințele majore din domeniul științelor sociale folosesc termenul hermeneutică cu subînțelesuri de renunțare la scopul validității și de abandonare a disputelor În legătură cu cine a interpretat corect. Astfel, pe lângă abordarea cantitativă și cvasiexperimentală a studiilor de caz pe care o expune Yin, arsenalul nostru metodologic din științele sociale are nevoie și de o metodologie umanistă de probare a validității studiului, care, deși
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
P. Hasdeu. Temperament de luptător și, pe deasupra tuturor oscilațiilor sale politice, om cu ferme convingeri progresiste, era firesc pentru Hasdeu, care încerca și profunde sentimente de simpatie și recunoștință pentru domnitorul Al. I. Cuza, să intre fără ezitare în aspra dispută publicistică pe care partizanii lui Cuza o purtau cu adversarii acestuia, combătând cu violente mijloace satirice „coalițiunea” dintre partidele „anti-conservatoriu” și antiprogresist”. Spre deosebire de alte periodice satirice ale epocii, în A. satira și literatura se împletesc reușit. Hasdeu nu se mulțumește
AGHIUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285199_a_286528]
-
Îmbunătățirea calității produsului cultural. Totuși, s-ar putea spune că exilul politic a colaborat mai degrabă decît s-a folosit de cel cultural pentru a atinge un scop Împărtășit de ambele. Dacă În cazul activității politice din exil au existat dispute majore care au Împiedicat organizarea unitară a acestuia, exilul cultural, cu cîteva excepții notabile, a fost mai curînd colaborativ decît combativ, fapt confirmat de prezența intelectualilor de diferite orientări politice În paginile acelorași publicații. Ion Solacolu Împărtășește și el această
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
omogen, sub aspectul opțiunilor politice a prezentat o compoziție eterogenă, reprezentînd Întregul spectru politic. De asemenea, s-a produs o demarcație destul de clară Între cei care au ales să activeze la nivel politic și oamenii de cultură, neangajați politic În disputele din exil. În al doilea rînd, se poate spune că scopul declarat și susținut prin diferite mijloace de exilații români În prima decadă a Războiului Rece a fost să determine o schimbare În atitudinea statelor occidentale În direcția unei intervenții
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ducă o politică proprie. Antagonismele dintre cele două popoare slave s-au manifestat prin pretențiile asupra Bosniei și Herțegovinei. Criteriul lingvistic nu a fost relevant, Întrucît limba sîrbă și cea croată nu diferă mult. Teza naționalistă adoptată, pentru a Întreține disputa, a fost cea a dreptului istoric, astfel, croații ajungînd să solicite nu numai teritorii În Bosnia și Herțegovina, ci și teritorii În Slovenia și Austria. Kolarz oferă o explicație acestei controverse, studiind recensămintele religioase, din care reiese că În Bosnia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
foștii susținători ai partizanilor, cît și cu cei care au preluat puterea În sat după 1946-1947. Autoarea descoperă o comunitate care nu reușește, Încă, după cincizeci de ani, să-și găsească echilibrul. Memoria Își cere drepturile: Nucșoara este marcată de dispute care au ca punct de pornire evenimentele din anii ’50-1960. În sat se confruntă două tabere: pe de o parte, foștii condamnați politici și familiile lor, care au stat ani buni În Închisorile comuniste, și, pe de altă parte, foștii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a-și păstra libertatea prin neimplicare. Alte câteva apariții mai șterse se află în fundalul acțiunii din intenția autorului de a realiza o frescă a unui târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu boieri minunați, cafenele, baluri, politică, dispute electorale, mișcări sociale etc. Unele secvențe atinse de superficialitate, unele clișee întrucâtva sămănătoriste, stilul tern, lipsit de personalitate fac din romanul lui M. o scriere depășită chiar la vremea apariției. Câteva modeste traduceri din Balzac, Daudet, Maupassant întregesc o activitate
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
ei - era o terapie mai rea decât boala Însăși. Concentrând puterea absolută În mâinile a atât de puțini oameni, bolșevicii „secaseră fântâna experienței politice și izvorul acestei dezvoltări ascendente șevoluția către fazele superioare ale socialismuluiț, suprimând viața publică”. În spatele acestei dispute se afla nu doar o diferență de tactică, ci și un dezacord de principiu cu privire la natura socialismului. Lenin acționa ca și cum calea către acesta ar fi fost deja plănuită În amănunt, iar sarcina partidului ar fi fost aceea de a folosi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]