3,782 matches
-
activitate avea ca obiective fundamentale lupta pentru dreptul la istorie, limbă și alfabet. În paralel cu mișcările de stradă pentru revenirea la grafia latină, apărea în revista „Nistru” studiulprogram Veșmântul ființei noastre, semnat de Dumitru Matcovschi, în care acesta combătea dogma existenței limbii moldovenești de sine-stătătoare, propaganda împotriva limbii române și cerea revenirea la alfabetul latin, care ar fi fost „veșmântul firesc al limbii moldovenești”. Legea din 31 august 1989 prin care se revenea la grafia latină a fost adoptată în cadrul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu se poate pătrunde în chip direct nici pe calea simțurilor și nici prin concepte abstracte extrase de-a dreptul din empirie"18. Blaga va ajunge la ideea conceptelor-imagini în Experimentul și spiritul matematic (1969), după ce a resemnificat termenul de dogmă introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la dogmă la construcția semantică numită antinomie transfigurată, cu ajutorul căreia funcționează mecanismul minus-cunoașterii din Cunoașterea luciferică (1933). Așa-numita antinomie transfigurată sau transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și nici prin concepte abstracte extrase de-a dreptul din empirie"18. Blaga va ajunge la ideea conceptelor-imagini în Experimentul și spiritul matematic (1969), după ce a resemnificat termenul de dogmă introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la dogmă la construcția semantică numită antinomie transfigurată, cu ajutorul căreia funcționează mecanismul minus-cunoașterii din Cunoașterea luciferică (1933). Așa-numita antinomie transfigurată sau transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul dogmatic, "să reprezinte și echivalentul intelectual al unui mister. Acest lucru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
conștiința filosofică a timpului"19 (să nu uităm că Blaga scria acest lucru în 1931). Rezultat al unui pact discret (mizăm aici și pe sensul de: discontinuu) cu știința, literatura și teologia, filosofia blagiană este, finalmente, organic legată de înțelegerea dogmei. Într-un context marcat de tensiuni și disensiuni teologice, demersul lui Blaga voia să resemnifice dogma, căreia nu-i conferă de altfel nici o trăsătură religioasă și pe care o va transforma într-o metodă de gîndire, una ce ne face
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
al unui pact discret (mizăm aici și pe sensul de: discontinuu) cu știința, literatura și teologia, filosofia blagiană este, finalmente, organic legată de înțelegerea dogmei. Într-un context marcat de tensiuni și disensiuni teologice, demersul lui Blaga voia să resemnifice dogma, căreia nu-i conferă de altfel nici o trăsătură religioasă și pe care o va transforma într-o metodă de gîndire, una ce ne face să nu ne mai întrebăm "de ce?", ci "de ce nu?". O astfel de răsucire semantică a gîndirii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
corespunde riguros, după același filosof, celui ideologic de "a fi așa și nu altfel". Fără să vrea, scriitorul Cioran era, în utopia sa, profund ideologic, chiar dacă soluțiile lui nu țin "nici de transcendență, nici de o ideologie, nici de o dogmă"157. Însă deliberat și cu o avară complicitate, el s-a îndepărtat, în această figură a discursului, de propriul său timp, apoi de timp, nu prin orizontul sensului, ci, paradoxal, printr-o "experiență a nonsensului"158, și asta în pofida oricărui
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
persoană, cu încropirea de fișe caracterologice cu epitete din bestiarul mahalalei. Anatomia și fiziologia unor publicații, care se marginalizează în fapt singure, sînt semnificative pentru criza morală pe care o mai trăiesc, și azi, acei falși-gazetari. Cei ce au cutezanța dogmelor și a limbajului (nu a limbii!) de lemn (asupra căreia planează imaginea putregaiului), cei ce scriu primar, instinctiv și instinctual. Acei mînuitori ai mucului de condei care scriu cu senzațiile, cu efectele scoase din jungla subconștientului. Și pentru ca panoplia să
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
3.1. Mill / 79 1.2.3.2. Frege / 84 1.2.4. Distincția pur-aplicat / 86 1.2.5. Problema aplicabilității... ca problemă a coordonării / 88 Capitolul 2. Pierderea statutului special / 93 2.1. Quine / 94 2.1.1. Respingerea dogmelor / 95 2.1.2. Holismul epistemologic / 97 2.1.3. Distincția pur-aplicat / 99 2.1.4. Aplicabilitatea matematicii / 102 2.2. Putnam și logica cuantică / 103 2.2.1. Mecanica cuantică și logica cuantică / 105 2.3. Tymoczko și Lakatos
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
izolat. Implicațiile acestei viziuni asupra filosofiei matematicii sunt foarte importante: matematica nu mai poate fi privită ca sursă de cunoștințe a priori, iar adevărurile matematicii nu mai pot fi privite ca lipsite de conținut empiric (analitice). 2.2.1. Respingerea dogmelor În "Two dogmas of empiricism", Quine își stabilește ca sarcină respingerea a ceea ce el consideră a fi două dogme acceptate de pozitiviști: distincția analitic / sintetic (dogma 1) și reducționismul (dogma 2), i.e. "opinia că fiecare enunț cu înțeles este echivalent
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cunoștințe a priori, iar adevărurile matematicii nu mai pot fi privite ca lipsite de conținut empiric (analitice). 2.2.1. Respingerea dogmelor În "Two dogmas of empiricism", Quine își stabilește ca sarcină respingerea a ceea ce el consideră a fi două dogme acceptate de pozitiviști: distincția analitic / sintetic (dogma 1) și reducționismul (dogma 2), i.e. "opinia că fiecare enunț cu înțeles este echivalent cu o construcție logică din termeni care se referă la experiența imediată" (Quine 1964: 346). Pentru asta, el se
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai pot fi privite ca lipsite de conținut empiric (analitice). 2.2.1. Respingerea dogmelor În "Two dogmas of empiricism", Quine își stabilește ca sarcină respingerea a ceea ce el consideră a fi două dogme acceptate de pozitiviști: distincția analitic / sintetic (dogma 1) și reducționismul (dogma 2), i.e. "opinia că fiecare enunț cu înțeles este echivalent cu o construcție logică din termeni care se referă la experiența imediată" (Quine 1964: 346). Pentru asta, el se folosește de trei argumente: argumentul circularității, argumentul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ca lipsite de conținut empiric (analitice). 2.2.1. Respingerea dogmelor În "Two dogmas of empiricism", Quine își stabilește ca sarcină respingerea a ceea ce el consideră a fi două dogme acceptate de pozitiviști: distincția analitic / sintetic (dogma 1) și reducționismul (dogma 2), i.e. "opinia că fiecare enunț cu înțeles este echivalent cu o construcție logică din termeni care se referă la experiența imediată" (Quine 1964: 346). Pentru asta, el se folosește de trei argumente: argumentul circularității, argumentul care pleacă de la holismul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
factuală trebuie să fie nulă; iar acestea sunt enunțurile analitice. Dar, în ciuda rezonabilității sale a priori, nu a fost încă trasată o graniță între enunțurile analitice și cele sintetice. Că există o astfel de distincție care trebuie trasată este o dogmă neempirică a empiriștilor, o credință metafizică." (Quine 1964: 358) O altă dogmă împotriva căreia argumentează Quine este reducționismul. Conform acesteia, "fiecare enunț poate fi confirmat sau infirmat, luat separat de celelalte" (ibidem, p. 361). Problema cu această poziție e că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
rezonabilității sale a priori, nu a fost încă trasată o graniță între enunțurile analitice și cele sintetice. Că există o astfel de distincție care trebuie trasată este o dogmă neempirică a empiriștilor, o credință metafizică." (Quine 1964: 358) O altă dogmă împotriva căreia argumentează Quine este reducționismul. Conform acesteia, "fiecare enunț poate fi confirmat sau infirmat, luat separat de celelalte" (ibidem, p. 361). Problema cu această poziție e că nu poate rezista fără o teorie a confirmării, iar găsirea unei astfel
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
luat separat de celelalte" (ibidem, p. 361). Problema cu această poziție e că nu poate rezista fără o teorie a confirmării, iar găsirea unei astfel de teorii s-a dovedit a fi o problemă zadarnică. În contextul discuției despre această dogmă, propune Quine, ca o contrasugestie, viziunea sa holistă. 2.1.2. Holismul epistemologic " Totalitatea așa-numitei cunoașteri a noastră sau opinii, de la cele mai simple chestiuni ale geometriei și istoriei la cele mai profunde legi ale fizicii atomice sau chiar
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
David Hume, întrucât întreprinderile transformatoare ale lui Foucault nu sfârșesc niciodată în regimul futilității. Filosofia lui Foucault își propune libertatea de a se sustrage, în mod sănătos, în vederea celor mai nobile scopuri - iar libertatea, în sine, reprezintă un asemenea scop - dogmelor de orice fel. Prin urmare, demersul criticismului permanent al lui Michel Foucault pune sub semnul întrebării aparenta "naturalețe" a oricărei forme de existență, cunoaștere sau putere, punând accentul pe caracterul, dimpotrivă, construit al acestora și creând, astfel, noi posibilități ale
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Duhul Sfânt știe că este greu să fim îndrumați pe calea virtuții, pentru că noi disprețuim viața cea înaltă, ca unii care suntem înclinați întotdeauna către plăcere, ne-a lăsat ca sprijin cartea alcătuită de Proorocul David, Psaltirea. El a împreunat dogmele cu plăcerea cântului, pentru ca, fără știrea noastră, odată cu bucuria și frumusețea celor auzite să primim și folosul care rezultă din cuvintele pe care le auzim. pe cea de sub Psalmii aduc liniștea sufletelor, răsplata păcii, potolirea văpăii patimilor și a valurilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
direct din realitatea totalitară și post decembristă, pe care o examinează critic și, adesea, polemic. Declarăm fără nici o reținere: imaginea noastră despre structura și dezvoltarea politică și culturală a Rom âniei actuale se deosebește adesea în mod radical de cele mai multe dogme, clișee și stereotipuri formate sau preluate din perioada comunistă. Propunem, cu alte cuvinte, noi perspective ca să nu spunem modele politice și culturale pentru societatea și viața noastră intelectuală. O carte fundamental critică față de trecut, profund implicată în realitatea imediată și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
c.r. este strâns asociată suprimarea brutală a libertății de gândire și de exprimare în România, fără de care nu poate să existe o literatură română. Comunismul în cultură și literatură înseamnă suprimarea libertății comunicațiilor și a deplasărilor 1, cenzură sălbatică, dogme, normative, dirijism birocratic, limbă de lemn, lozinci goale, eroi pretins pozitivi, propagandă, așa-zisul spirit partinic în literatură. Nu cred să existe scriitor din generația mea care a trecut sau nu prin închisoare sau domiciliu obligatoriu care să nu respingă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cu o precizare esențială: orice evaluare în termeni statistici, cantitativi, a acestor reacțiuni este practic imposibilă. Rezistența culturală este, în primul rând, o stare de spirit necuantificabilă: a. Spiritul critic liber, manifestat prin ignorarea, eludarea, uneori contestarea indirectă a normelor, dogmelor, directivelor, ierarhiilor oficiale; omisiunea lor sistematică; refuzul tacit al pseudovalorilor oficiale face parte din aceeași atitudine critică definitorie; ea s-a manifestat în cerc restrâns, doar în unele redacții, este adevărat, dar a existat efectiv; b. Folosirea unui alt limbaj
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturii române de cultura mondială clasică și modernă. Operația a făcut ravagii: au fost tăiate unul după altul toate izvoarele de acces la marile opere și instituții culturale care contraziceau, într-un fel sau altul de cele mai multe ori doar tacit , dogmele culturale dominante. Nu voi mai evoca acum, pe larg, suprimarea importului de cărți și reviste străine, blocarea studiilor în străinătate, participarea la congrese și alte manifestări culturale, politica tot mai restrictivă a traducerilor etc. etc. Urmările în ordinea spiritului au
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
era ireversibil. Și, în consecință, trebuia să ne resemnăm, să ne adaptăm și să ne realizăm fiecare cum putem, în condițiile impuse. Totul pornea, în fond, de la această constatare esențială, transformată treptat în convingere, alibi practic și moral, scuză, explicație, dogmă, tot ce vreți... Nu spunem o noutate și nici măcar nu formulăm o acuzație. Faptul a mai fost, de altfel, observat. Mircea Eliade, reîntâlnind pe filozof după decenii, constată (6 iulie 1972): într-un cuvânt, Noica, pentru care filozofia lui Hegel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al spălării creierelor și al răsturnării sensurilor noțiunilor de bază (patrie, democrație, libertate etc.) formează un alt obiectiv al convalescenței noastre morale și spirituale. Este o preocupare esențială a omului de cultură. El urmează să renunțe la orice fel de dogme, clișee, lozinci, cult al personalității, citate rituale, limbaj de lemn al oricărei propagande posibile. Stilul oficial, gol și ridicol, una dintre cele mai grave răni culturale, trebuie să dispară. Să fie extirpat din rădăcină ! Să redevenim noi înșine și în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
analize de aprofundat, ce se vrea doar obiectivă și deloc polemică. Două constatări esențiale se impun în primul rând: 1. omul de cultură, creatorul în general, și-a redobândit libertatea de concepție și expresie (au dispărut cenzura, normativele, indicațiile prețioase, dogmele etc.); 2. lipsa unei rupturi radicale de vechiul regim cultural. Evident, este vorba de cadrul și spiritul general, de instituții și ierarhii, de formația, statutul și tendințele personalului cultural, îndeosebi al culturii oficiale. Prăbușirea politică a vechiului regim n-a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sânge, a doua este liberală, independentă, partizană decisă a libertății de expresie. Cea dintâi întreține o gândire uniformizată, dogmatică, cu ierarhii și criterii precise, oficiale, a doua introduce și apără pluralismul, diversitatea și relativitatea opiniilor. Ea refuză în mod fundamental dogmele, sloganurile și ierarhiile oficiale. Ele sunt întreținute de și prin totalitatea instituțiilor culturale ale vechiului regim, care precizare esențială n-au fost câtuși de puțin restructurate, reformate în sens democratic. 2. Un fenomen cultural distinct al epocii este perpetuarea ideologiei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]