6,536 matches
-
model politico-epistemic. * Conservatorismul ca model politico-epistemic. * Socialismul ca model politico-epistemic. * Analiza ideologică văzută ca instrument de cercetare a realității sociale și politice. * Analizați modul în care ideologia generează forme de cooperare social și politică. * Prezentați raportul dintre ideologie și fenomenul dominației. Capitolul II Ideologia și realitatea socio-politică > În acest capitol veți parcurge următoarele teme: * Contribuția ideologiei la configurarea realității socio-politice. * Rolul metodologic al analizei ideologice în "decuparea" semnificațiilor realității socio-politice. * Caracteristicile analizei ideologice. > Concepte cheie: realitate socio-politică, convenții ideologice, proiecție ideologică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
proprie perspectivelor contemporane, conform căreia "un concept general al ideologiei nu doar că oferă un cadru mai solid pentru o abordare critică, dar permite și comparații între diferitele tipuri de ideologii, modificarea acestora din sisteme ale rezistenței în sisteme ale dominației (sau viceversa), precum și un studiu complet și coerent asupra situării lor atât la nivelul cogniției sociale, cât și la nivelul structurii sociale ca atare"5. Acest din urmă subiect este unul pentru care capitolul de față se constituie într-un
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de epistemologie, cât și în contextul celor care aparțin teoriei sociale și politice, "capcana lui Marx" sentința cu titlu științific din perspectiva căreia ideologia exprimă o viziune falsă asupra realității, fiind un instrument prin care establishment-ul social își menține dominația pentru a-și putea împlini interesele pare să îi atragă, chiar în pofida destructurării analizei în termenii "luptei de clasă", pe cei mai mulți dintre teoreticieni. Nu voi insista aici asupra acestei modalități de situare a diverselor abordări cu privire la problema ideologiei, ci voi
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
centrală a imaginarului social, ideologia instituie o anumită societate și, corespunzător acesteia, un anumit tip de realitate (nu discut aici dacă acest lucru se întâmplă în interesul unui grup sau dacă, având interesul drept motivație, ideologia instituie astfel și fenomenul dominației, deși e prezumabil că, acolo unde ea se manifestă, interesul și dominația sunt, în sens durkheimian, fapte sociale normale), constituindu-se, totodată, și în instrument al cunoașterii acestei realități, dar ideologia este, la rândul său, influențată de evoluția socială pe
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
un anumit tip de realitate (nu discut aici dacă acest lucru se întâmplă în interesul unui grup sau dacă, având interesul drept motivație, ideologia instituie astfel și fenomenul dominației, deși e prezumabil că, acolo unde ea se manifestă, interesul și dominația sunt, în sens durkheimian, fapte sociale normale), constituindu-se, totodată, și în instrument al cunoașterii acestei realități, dar ideologia este, la rândul său, influențată de evoluția socială pe care o motivează. Iar această relație biunivocă este vizibilă pe întregul drum
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
clasei dominante. Mai puțin simplu și mai precis: aparții clasei supuse sau clasei muncitoare dacă nu ești proprietar și ești de fapt silit să-ți transferi munca sau "puterea de muncă" în folosul altuia pentru plăcerea sau profitul acestuia". Această dominație economică a clasei burgheze este dublată, în societatea capitalistă, de o dominație politică, a cărei justificare ar fi oferită de ideologie, înțeleasă aici într-un sens negativ. Cu alte cuvinte, infrastructura economică este înconjurată și legitimată de o suprastructură politică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
clasei muncitoare dacă nu ești proprietar și ești de fapt silit să-ți transferi munca sau "puterea de muncă" în folosul altuia pentru plăcerea sau profitul acestuia". Această dominație economică a clasei burgheze este dublată, în societatea capitalistă, de o dominație politică, a cărei justificare ar fi oferită de ideologie, înțeleasă aici într-un sens negativ. Cu alte cuvinte, infrastructura economică este înconjurată și legitimată de o suprastructură politică, reprezentată tocmai de ideologie. Marx consideră însă că acest tip de societate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
atins apogeiul în secolul al XX-lea, impunând absorbția indivizilor de către mase și înlocuind domnia dreptului legitim cu supremația sau cultul unui singur conducător, identificat cu un partid unic, ce reprezenta autoritatea ultimă, manifestată prin puterea polițienească, devenită centru de dominație 10. Este acesta atât cazul ideologiei fasciste, cât și al celei naziste, dar și al celei comuniste, la nivel empiric o asemenea realitate regăsindu-se la nivelul regimurilor politice pe care cele trei tipuri de ideologii totalitare le-au instaurat
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
se regăsește în Șandru, Reinventarea..., 48-111. 17 Chiar și încercările teoreticienilor sociali nemarxiști de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor de științificitate admise în posteritatea pozitivismului, neștiințifică) implicate de ideologie, după cum rezultă din considerațiile recente: " Într-un sens mai general, cultura fiecărui sistem social include o ideologie menită să
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
că, potrivit acestei definiții, "justificarea" modului de viață propriu unui sistem social apare ca interes ideologic, iar "contextualizarea" ideologiei, de la zona familiei până la aceea a religiei, indică îndepărtarea de postulatul obiectivist (acceptat și de Marx) al științei. Cât despre problema dominației, aceasta transpare în chip implicit, din moment ce subînțelegem că un anumit mod de viață, odată ce trebuie "justificat", se impune dintre mai multe moduri de viață alternative. O astfel de înțelegere a ideologiei, chiar dacă pare generală și neutră, încearcă în fapt să
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
îmbucurător, plăcut (rus.) 15. Este vorba de Hoarda de Aur, stat înființat de Batu-han, nepotul lui Genghis-han, în 1236, care se întindea de la Nistru până la stepele kirghize și fluviul Sâr-Daria, cu capitala la Serai, oraș situat pe malul râului Ahtuba. Dominația Hoardei de Aur asupra Rusiei a durat 237 de ani (1243-1480). 16. G.M. Fridlender, comentatorul ediției ruse, consideră că aceste cuvinte sunt o parodie la cuvintele lui Mozgliakov, eroul nuvelei Visul unchiului: „Vă voi demonstra că măgarul poate fi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nimeni nu-și poate închipui cu ce colosală forță vor domina în Europa o sută de milioane de oameni, ocupând Europa centrală, împingînd la vest popoarele latine, la ost popoarele slave, stăpâni pe Hamburg, Triest, Salonic și Constantinopole, țiind sub dominația germană căile comerciale ale lumei civilizate! Acesta e visul principelui de Bismarck. În scopul acesta cancelarul de fier a format alianța celor doi împărați, deschizând calea Austriei în Orient. Autorul conchide că, în viitor interesul Rusiei va face pe noul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atras atențiunea publică asupra tratărilor ce se urmează în cestiunea dunăreană. S-a zis că Austria, în contra prescripțiunilor Tractatului de la Berlin, voiește să-și ia pe seama sa poliția Dunării de la Galați până la Porțile de Fier. S-a arătat că această dominație a Austriei pe Dunăre este contrarie intereselor noastre și demnității noastre naționale și s-a afirmat că guvernul român nu înțelege importanța cestiunei sau voiește să fie prea condescendent cătră Austria, adăogîndu-se că lasă pe comisarul noastru fără, instrucțiuni în fața
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
umană. Moralitatea În fapt are la bază pornirile instinctual-afective care țin de creierul instinctv (arhaic) care conservă instinctele de bază a oricărei ființe viețuitoare (nutriția, funcțiile de relație și reproducerea), la care se adaugă instinctele sociale (de proprietate și de dominație), instincte care asigură manifestările bazale, cu caracter imperativ (cum ar spune Kant), modulate Însă prin educație și temperate prin creierul reflexiv (intelect și rațiune). Dacă funcțiile de nutriție și de relație, ca fenomenologie vitală, se traduc prin manifestări abrupte cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pendulează Între două lumi: lumea instinctelor și lumea ideilor. Judecând evoluția ființei umane pe parcursul existenței sale este ușor de verificat valabilitatea viziunii spenceriene, pentru că dacă până la 60 de ani omul este dominat de cerințe instinctuale (nutriție, conservare, reproducere, proprietate și dominație), a căror mod de manifestare diferă de la individ la individ În funcție de tipul de societate și modelul cultural al societății respective, În ultima parte a vieții; tihna, liniștea, meditația și contemplația fac loc lumii ideilor, În care vârstnicul poate excela prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ediția 1944). Vom avea astfel instincte individuale, pur biologice, cu menirea expresă de a prezerva și asigura existența individului și speciei (instinctul de nutriție, de conservare și de reproducere) și instincte sociale care derivă din acestea și anume; instinctul de dominație și subordonare și instinctul de proprietate. Latura instinctuală a existenței ființei viețuitoare este decisivă În relația sa cu mediul și societatea În care trăiește, Încât nesatisfacerea ei crează automat o stare conflictuală pe care organismul Încearcă În primul moment să
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
speciei din care individul face parte, În cazul nostru specia umană În sensul perpetuării ei, realitate valabilă Însă pentru toate viețuitoarele planetei. Ca un corolar a acestor instincte apar și se dezvoltă cele două instincte sociale și anume; instinctul de dominație și subordonare, și instinctul de proprietate. Primul (dominație și subordonare), se manifestă cu scopul de a menține unitatea familiei, a păcii, echilibrului și armoniei În interiorul ei, absolut necesare pentru creșterea copiilor. În acest context este vorba de misiuni și atribuții
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nostru specia umană În sensul perpetuării ei, realitate valabilă Însă pentru toate viețuitoarele planetei. Ca un corolar a acestor instincte apar și se dezvoltă cele două instincte sociale și anume; instinctul de dominație și subordonare, și instinctul de proprietate. Primul (dominație și subordonare), se manifestă cu scopul de a menține unitatea familiei, a păcii, echilibrului și armoniei În interiorul ei, absolut necesare pentru creșterea copiilor. În acest context este vorba de misiuni și atribuții care revin membrilor familiei și care trebuie Îndeplinite
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
impact negativ mai ales asupra individului, familiei și microcomunității imediate, devierile instinctelor sociale au un impact incomparabil mai mare. Astfel; cupiditatea sau lăcomia (ca o deviere a instinctului de proprietate) și trufia sau orgoliul (ca o deviere a instictului de dominație și subordonare), mai ales atunci când se manifestă la nivele importante, cum ar fi cele de decizie (naționale sau supranaționale), pot conduce la conflicte și violențe la scară mare, chiar războaie, evenimente pe care istoria umanității le-a trăit din plin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
opune astfel instinctelor Împiedicând transformarea lor În vicii cum ar fi; consumul de alcool sau drogurica o deturnare a instinctului de nutriție, cupiditatea sau lăcomia ca o deturnare a instinctului de proprietate, trufia și orgoliul ca deturnare a instictului de dominație și subordonare și libertinajul ca deturnare a instinctului de reproducere. Pentru că toate aceste devieri creiază prin ele Însele o stare conflictuală ce se poate constitui oricând În sursă de conflict, atât În familie cât și oriunde În societate, conducând aproape
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cerbicie de o structură de torționari (alogeni și băștinași deopotrivă, semidocți sau lumpeni, dar Întitulați revoluționari), alcătuind un regim În care terorismul de stat era metodă de conducere, iar represiunea și teroarea sub toate formele asigurau Într-un stil oruwelian dominația și controlul absolut al vieții sociale. Acest ultim regim avea să-și primească binemeritata sentință a istoriei, fiind definitiv condamnat astăzi ca regim ilegitim și criminal. Este frumos și lăudabil pentru comunitățile urbane care Înțeleg să sublinieze de o manieră
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
orice ființă viețuitoare, fie ea plantă, animal sau om. Nu În ultimul rând ierarhizarea În cadrul familiei: rolul tatălui, mamei, bunicilor, fratele sau sora mai mare, s-a făcut și se face În baza unui alt instinct și anume acel de dominație și subordonare. Trebuie subliniat faptul că modul de organizare a familiei a stat la baza organizării la nivel macrosocial unde, plecânduse de la legăturile de sânge, sau format triburile, gințile și apoi națiunile după cum subliniam mai sus. 3. Funcția de educație
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
franceză (1971), Cabaret (1972), Nașul (1972), American Graffiti (1973), Zbor deasupra unui cuib de cuci (1975), New York, New York (1977), Kramer vs. Kramer (1979). Dacă această tendință remarcabilă a fost doar o încercare de cotitură în mersul inexorabil către gigantism și dominație globală (Cook: xvii) este o generalizare pe care cunoscătorii o pot dezbate în continuare, invocând, selectiv și deci subiectiv, cazuri individuale pentru a confirma sau infirma această afirmație. AMERICAN STUDIES În secolul al XXI-lea, sub influența studiilor culturale și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fericire, nici contracandidatul republican, președintele în funcție Gerald Ford, nu s-a lăsat mai prejos (mai precis, nu s-a lăsat mai presus), afirmând, pe 6 octombrie 1976, în confruntarea publică avută cu Carter, că nu exista niciun fel de dominație sovietică în Europa de Est, țările din zonă fiind suverane. Cu 50,1 % din votul popular, Carter a devenit primul sudist care accedea la președinția SUA după Războiul Civil (ce avusese loc cu mai bine de o sută de ani mai înainte
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Dominance, Chomsky examinează critic demersurile urmărite de administrațiile americane de la criza rachetelor cubaneze încoace (vezi CUBAN MISSILE CRISIS), cu accent pe politicile întreprinse de administrațiile Ronald Reagan (vezi) și George W. Bush pentru a realiza cu orice preț ceea ce numește dominație a întregului spectru de acțiune, de la unilateralism în decizii precum Irak-ul la militarizarea spațiului cosmic (vezi STAR WARS). Ignorând necesitatea aplicării de către SUA a unor principii pragmatice în geopolitica Războiului Rece ("oponentul oponentului meu este prietenul meu"), Chomsky, la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]