5,649 matches
-
la o perioadă de înflorire, în secolele următoare, XVIII-XIX, se înregistrează o perioadă de stagnare, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, să apară o altă perioadă de renaștere și dezvoltare. Încet, încet viața târgului medieval, târg domnesc cu mare ocol înconjurat de sate, cu o populație de la 1200 până la 2000 de suflete, s-a scurs domol, necunoscută multe secole și netulburată decât de desele năpaste care se abăteau asupra lui: năvălirile tătare (1442, 1711, 1758), incendiile devastatoare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se abăteau asupra lui: năvălirile tătare (1442, 1711, 1758), incendiile devastatoare și mai ales cutremurile (1471, 1692, 1738, 1802, 1837), la care se adăugau epidemiile de ciumă și holeră. Călătorul care, la începutul secolului al XIX-lea, urca pe drumul domnesc ce șerpuia pe partea de răsărit a râului Bârlad, lăsând în urmă vechiul târg al Bârladului și hanul Docolina, loc de popas și veche stație de poștă, intra într-o zonă mlăștinoasă cu multe poduri, mărginită de codri bătrâni. Locul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se înălța turnul pojărniciei de unde se supravegheau 13 incendiile, destul de frecvente în acea vreme. Chiar la început de secol al XIX-lea, în anul 1803, târgul fusese devastat de un mare pârjol, iar urmele se mai vedeau încă. Din drumul domnesc, pe valea Bârladului, se despărțea la dreapta ulița care dădea în oraș, numită Ulița Mare. Aceasta străbătea târgul de la sud la nord, trecând un mic pripor. Imediat în dreapta erau amplasate curțile domnești, ridicate în timpul lui Alexandru cel Bun și întărite
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
iar urmele se mai vedeau încă. Din drumul domnesc, pe valea Bârladului, se despărțea la dreapta ulița care dădea în oraș, numită Ulița Mare. Aceasta străbătea târgul de la sud la nord, trecând un mic pripor. Imediat în dreapta erau amplasate curțile domnești, ridicate în timpul lui Alexandru cel Bun și întărite de Ștefan cel Mare, acum numai ruine. Din ele târgoveții scoteau piatra și cărămida pentru construirea noilor case. Tot pe Ulița Mare, mai la deal, se ridica Biserica lui Ștefan cel Mare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Moruzi, o postăvărie cu 40 de lucrători; avea 18 dughene și 2 crâșme. Mai târziu, și alți boieri vasluieni deschid crâșme și dughene: D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C. Adam, Neculai Chiriac Hagioglu. Unii boieri, descendenți din mari dregători domnești, aveau conace cu slugi scutite de bir: căminarul I. Carp, banul Grigore Hrisoverghi, spătarul V. Miclescu, căminarul N. Constandachi, spătarul G. Cuza, comisul T. Buhuși și Sfata Burgheloaia. Evreii, veniți din Galația, au deschis, la rândul lor, pe Ulița Mare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
s-a practicat o “medicină empirică” (sau băbească) de către diverși vindecători, tămăduitori sau vraci, continuată în unele zone chiar până în zilele noastre. Începând cu 17 secolul al XV-lea, a apărut medicina științifică sau doftoricească, practicată în special la curțile domnești, sau la reședințele marilor boieri. Documentele vechi atestă faptul că la curțile domnitorilor și-au arătat știința mai mulți medici, cei mai mulți străini veniți din Italia, Germania, Austria și Belgia. Chiar dacă erau în număr foarte mic, pregătirea lor era deosebită, desigur
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
medic, în octombrie 1503, mâinile și picioarele-i erau înțepenite”.(6) Este sigur că istoricul Iorga se referea la organizarea taberelor de pregătire a ostașilor moldoveni de la Vaslui, înaintea luptei de la Podul -Înalt din 1475. În suita domnitorului, la Curtea Domnească de la Vaslui, se afla întotdeauna un doctor străin pentru prevenirea unor molime și tratarea rănilor căpătate în războaie. Un alt medic venețian, Ieronim de Cesena, vine în Moldova odată cu un medic german din Nürenberg, Ioan Klingensporn, un medic evreu de la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
caz interesant este cel menționat de cronicarul Ion Neculce în “O samă de cuvinte”, în șirul celor 42 de legende, când face portretul unui mare boier cărturar, născut lângă Vaslui la Milești (Ferești). Spătarul Milescu, aflat în dregătorie la Curtea Domnească, complotează împotriva lui Ștefăniță Vodă (1659-1661) din care cauză i se taie nasul. După acee, Nicolae Cârnul au fugit în Țara nemțească și au găsit acolo un doftor, de-i tot slobozie sângeli din obraz și-l boției la nas
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Un moment important în asistența medicală și viața așezămintelor spitalicești este înființarea în 1757 a Spitalului “Sfântul Spiridon” din Iași, a cărui Epitropie s-a întins și peste Ținutul Vasluiului. Dacă ne referim, în continuare, la medicii străini de la curțile domnești, facem precizarea că erau puțini, pregătiți foarte bine la Facultățile de Medicină din Italia și Austria și bine plătiți. La curtea lui Constantin Mavrocordat a activat o bună bucată de vreme medicul francez Bertin (1741-1743), fiind un mare cercetător în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
alții. Acest boier a fost apreciat de toți domnitorii, îndeosebi de Grigore Alexandru Ghica, fratele Elenei Șubin (unul dintre domnitorii pentru care Eminescu avea un adevărat cult), iar pentru munca depusă avea să i se acorde mari ranguri boierești și domnești: postelnic, ban, spătar, agă etc. Din documentele publicate de Gheorghe Ghibănescu reiese că «cu a sa cheltuială a fondat "casa ospitalicească" în anul 1852, a zidit paraclisul din fața bisericii cu hramul Sf. Gheorghe din imediata apropiere a spitalului, a donat
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de încărcate de istorie. Elena Șubin a fost stăpâna Vasluiului aproape un veac, iar viața ei s-a caracterizat prin memorabile acte filantropice. Provine din familia domnitoare Ghica. Constantin Matei Ghica, născut la Vaslui în anul 1740, a avut rangul domnesc de hatman și logofăt, a fost proprietarul moșiei și a vetrei târgului Vaslui. S-a căsătorit cu Maria Iordache Cantacuzino Deleanu și a primit ca danie această moșie de la Mihai Șuțu Vodă în 1795, devenind astfel proprietarul târgului. În 1818
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și Grigore Alexandru Ghica care avea să urce pe tronul Moldovei în anul 1849 și să domnească până în anul 1856. Născută în anul 1801, Elena Ghica a crescut și a trăit în casele care se află și acum lângă Biserica Domnească (Sfântul Ioan), în spatele școlii nr 6 "Mihai Eminescu". A făcut studiile la Iași la un pension de domnișoare. În 1825 s-a măritat cu colonelul rus Alex Șubin (prietenul generalului Kiseleff - cel care supraveghea aplicarea prevederilor Regulamentului Organic în Moldova
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
aflate pe acel loc. A rămas numai un paraclis al cimitirului, dar și acesta a fost refăcut, iar cimitirul mutat. În inscripția rămasă și transcrisă de Gheorghe Ghibănescu se menționează; „Pi locul acesta găsindu-se țintirim vechiu și din hrisoavele domnești a târgului Vasluiului dovedindu se că în anii 7139 (1631) a fost besărica cu hramul marelui mucenic Gheorghe, tot în numele acestui În articolul 16 se prevede ca medicul să fie numit și plătit de către direcție, din numărul medicilor înzestrați cu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
sale, folclorul său sau diferite alte teme. 1.5. GIMNASTICA ÎN ROMÂNIA 1.5.1. Introducerea gimnasticii în școală Preocupări pentru introducerea gimnasticii în școli au fost destul de frecvente și timpurii. În anul 1776, în timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti, regulamentul școlii domnești de la Sf. Sava cuprindea instrucțiuni asupra exercițiilor corporale dar fără detalii. Aplicarea lor a fost însă sporadică. Primul document în care apare cuvântul „gimnastică” este o cerere a pastorului luteran Serai din 1830, adresată generalului Kieseleff prin care solicită înființarea
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
nouvelle Héloïse". Acesta ar fi fost primul moment de contact al românilor cu Rousseau. "Partea politică a lui Rousseau va avea de asemenea momentul său de vază."282 Există documente care dovedesc că profesorii și elevii de la cele două Academii domnești din Iași și București au cunoscut unele lucrări ale filosofului și pedagogului francez. Anii premergători revoluției de la 1848 și revoluția însăși au fost impregnate de gîndirea revoluționară a lui Rousseau. Ideile lui Rousseau au avut influență asupra gîndirii pedagogice din
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
afla În biblioteca personală. La 9 iunie 1948, i se retrage și calitatea de academician, asemeni altor zeci de personalități ale științei și culturii românești. În perioada 1947 - 1950, Gheorghe I. Brătianu Își elaborează și definitivează monografiile Marea Neagră și Sfatul Domnesc, lucrări ce vor apărea postum. În noaptea de 5 spre 6 mai 1950 este arestat și Întemnițat la Închisoarea de la Sighet, unde va și muri trei ani mai târziu, la o dată Încă neidentificată cu precizie, Între 23 și 27 aprilie
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Noire, a fost pentru Gh. I. Brătianu prilejul de a demonstra superioritatea economică și politică a Orientului În raport cu Occidentul, În mai toată Antichitatea și Evul Mediu - temă prezentă constant În preocupările istoriografiei europene. Cealaltă lucrare postumă a savantului român Sfatul domnesc și adunarea stărilor În Principatele române, este prima cercetare cuprinzătoare a istoriei adunărilor reprezentative românești din Evul Mediu. Redactată În perioada 1948-1950, această nouă monografie are la bază patru studii prezentate de Gh.I.Brătianu În perioada. Autorul studiază instituția sfatului
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
În mod previzibil, energiile elitei noastre politice s-au consumat îndeosebi în plan extern, pentru ca factorii decizionali europeni să fie convinși că de modul în care soluționau revendicările românești depindea și stabilitatea geopolitică din această parte a continentului. Pentru locotenența domnească, o încercare la fel de grea a fost și mișcarea separatistă de la Iași, din 3/15 aprilie 1866, care apărea pe fundalul unor mai vechi nemulțumiri moldovenești, cauzate de procesul de centralizare administrativă. Se adăuga și "problema evreiască", aceasta fiind strâns legată
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
unui prinț străin 91, erau dovezi în privința perceperii lor asupra domniei lui Al.I. Cuza ca o etapă tranzitorie. Declarații precum cea în care se afirma că "Domnul, oricât timp ar guverna, nu poate fi privit decât ca depozitarul demnității domnești și este chemat a guverna țara noastră până când Europa ne va da un principe străin"92 nu lăsau loc la prea multe interpretări și anunțau într-un fel viitoarele mișcări politice ale conservatorilor. În mod evident discuțiile desfășurate în cadrul Comisiei
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
opoziție. Ziarul Clopotul cunoscut ca fiind o publicație ce apărea datorită sprijinului financiar asigurat de Dimitrie Sturdza vorbea într-un mod cât se putea de clar despre detronarea lui Al.I. Cuza. În aceste condiții, faptul că pe zidurile palatului domnesc se afișau pancarde pe care scria "de închiriat" nu mai era o mare surpriză. Intransigent devenea cu cel care era încă șeful statului, în această perioadă și Dimitrie Bolintineau, fost ministru al lui Cuza și care descria situația politică din
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de "concertul european", îl sfătuia pe viitorul prim ministru al României să se oprească asupra unui prinț de Hohenzollern datorită relațiilor speciale ale acestei dinastii cu Napoleon. Primit în audiență, a doua zi, trimisul român comunica familiei princiare intenția locotenenței domnești de a supune candidatura celui de-al doilea fiu la tronul României spre aprobare populației românești printr-un plebiscit. Deloc întâmplător era amintită, încă de la început, susținerea pe care această idee o avea din partea Franței 344. Terenul fusese pregătit oarecum
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Dificultățile cele mai mari veneau în continuare din plan internațional, din cauza complicatelor jocuri diplomatice. Din aceste motive, sperându-se într-o reducere a presiunii externe, în urma rezultatului pozitiv al unui plebiscit pe tema venirii lui Carol la tronul României, Locotenența Domnească hotăra împreună cu guvernul condus de Ion Ghica, pe 29 martie, consultarea populației. Un rol important îl jucaseră în luarea acestei decizii explicațiile pe care I.C. Brătianu, sosit în țară cu două zile mai înainte, le oferea celor prezenți 352. Problema
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
propriile interese, Puterile Garante nu reușeau să ajungă la un punct comun asupra viitorului Principatelor decât cu două excepții: o nouă consultare în privința unirii și respingerea prințului străin 367. De această incapacitate decizională reușeau să profite guvernul român și Locotenența Domnească. Printre situațiile dificile cărora trebuia să li se găsească o rezolvare urgentă erau: criza alimentară din Moldova și întărirea capacității de apărare a țării. Dacă în primul caz se hotăra formarea unui comitet, alcătuit din soțiile, mamele și fiicele celor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de interne, situația găsită în localitate și sesiza numărul mare al antiunioniștilor, criza financiară, dezorganizarea administrativă, considerându-i pe evrei principalii responsabili pentru manifestările ostile guvernului. Lipsa banilor și haosul din administrație se regăseau în toate rapoartele trimise către Locotenența Domnească 484. Inexistența unor informații precise privind acceptarea sau refuzarea tronului de către Filip, urmată de ezitările lui Carol, remarcate și de presă, contribuiau și ele la aceste agitații. Sosirea la Iași a doi membri ai Locotenenței Domnești, L. Catargiu și N.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
proiectul Unirii Principatelor dacă în fruntea acestora era ales un prinț indigen. După intervenția lui Christian Tell, care spunea la 1 mai 1866 că "mă pronunț cu națiunea"514, fără a fi fost însă mulțumit de textul propus de Locotenența Domnească, Nicolae Ionescu afirma, după ce-și exprima convingerea asupra caracterului irevocabil al Unirii, că momentul proclamării unui alt principe, pământean sau străin, trebuia amânat pentru a fi în acord cu dorințele Europei. Misiunea Adunării era, în opinia sa, doar votarea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]