5,717 matches
-
mănăstire. În cazul în care vecinul provenit din danie sau așezat cu învoială refuza să-și îndeplinească obligațiile - zeciuiala și muncile - urma o cercetare ordonată de domnie, care putea sfârși cu alungarea de pe moșie. Între-un document elaborat de cancelaria domnească a lui Vasile Lupu, din 5 iulie 1643, prin care întărește mănă stiri Putna siliștea Grecii de lângă orașul Siret, dă ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
case pe moșia mănăstirii, în hotarul Cuciurului și fac stricăciune și-n ierburi ce-s de fânațu cu vitele lor și-i fac satului stricare” Alte documente se referă la vecinii mănă stirii Moldovița din satul Vama, care din sat domnesc, din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc devine sat mănăstiresc, prin rapacitatea călugărilor și egumenilor. La actul dat de Alexandru cel Bun în 1409, prin care dăruia mănăstirii veniturile vămii de la vărsarea Moldoviței în Moldova, se adaugă, printr-un fals târziu din secolul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
libere, sunt deosebiri între țăranii din zona de șes și cei din zona de munte. Deosebirea constă în faptul că primii, țăranii de la șes, primesc de regulă de la boier sau mănăstire, de la domn-stat, dacă e vorba de târguri sau braniști domnești, pământ în câmp, de arătură, fânețe și păscătoare, fără să fie nevoie de un efort suplimentar pentru amenajări funciare (curățitură, drenări, despăduriri etc), în timp ce țăranii din zona de munte sunt cei care, prin munca lor, cu sapa, hârlețul, cazmaua și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rămânând proprietatea stăpânului titular de acte de danie și titluri de proprietate. Numai și numai acest stăpân de beneficii putea înstrăina prin donație, vânzare, moștenire, etc, părți din moșie sau întreaga proprietate cu tot cu vecini, ceea ce făcea obiectul unui alt înscris domnesc, domnul fiind, alături de Dumnezeu, stăpânul întregului pă mânt și a oamenilor ce-l locuiesc și muncesc. Țăranii dependenți din zona de munte, care pă strau vie în memoria lor libertatea deplină din obștea sătească neaservită din ocoale sau braniști domnești
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
domnesc, domnul fiind, alături de Dumnezeu, stăpânul întregului pă mânt și a oamenilor ce-l locuiesc și muncesc. Țăranii dependenți din zona de munte, care pă strau vie în memoria lor libertatea deplină din obștea sătească neaservită din ocoale sau braniști domnești și care erau cei ce obținuseră terenurile de hrană printr-un efort îndelungat, s-au manifestat, în unele cazuri, ca proprietari deplini, vânzând locurile lor, așa cum au procedat unii vămeni care au vândut locuitorilor din Câmpulung niște „curături”. Într-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vorba de înscrisuri cu valoare judiciară), numai pe baza unor învoieli, au insistat să stăpânească acele locuri, fără a se recunoaște vecinii mănă stirii Moldovița, motivând că sunt oameni liberi, fiind de fapt și de drept oameni liberi din braniștea domnească, cu statut special, bazat pe tradiția obștii țărănești libere din ocolul („republica” lui Dimitrie Cantemir) Câmpulung Moldovenesc . A fost nevoie, pentru a rezolva conflictul dintre câmpulungeni și mănăstirea Moldovița, provocat de vămeni, care rămân, însă, în afara confictului, de intervenția domnitorului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vornicii de Câmpulung ( cei doi vornici erau reprezentanții domnului în Ocolul Câmmpulungului - n.a.) să strice casele câmpulungenilor fă cute în hotarul satului Vama a mănăstirii Moldovița . Vornicii, împreună cu episcopul de Rădă uți, Calistru, au întrebat pe câmpulungeni dacă au acte domnești sau „zapisă de la niscaivai oameni de moșie și nici unii nu au arătat nimic, de au vrut să se facă moșneni pe hotarul sfintei mănăstiri” , dar li s-au aprins casele și au fost alungați de pe moșia mănăstirească. Mult mai interesant
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
găsit-o în „teoria potrivit căreia exista o deosebire între proprietatea răzeșească, moșnenească și cea boierească; prima era legitima proprietate, răzeșii și moșneni fiind urmașii nobilimii teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns, nefiind de acord cu împroprietărirea țăranilor clăcași (nu era vorba de răzeși și moșneni), deoarece „împroprietărirea era un expediment momentan și se ajunge la pulverizarea loturilor și problema
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
avută anterior. Acești răzeși-mazili nu voiau în ruptul capului să se înrudească cu țăranii clăcași, păstrând cu sfințenie o situație de mult apusă, care nu mai avea suport material. La fel s-au petrecut lucrurile și cu vitejii și curtenii domnești, deveniți țărani-neamuri, titlu păstrat cu mândrie, exprimat prin formula „se trage din viță”, pronunțat „ghiță”, adică de neam nobil-boieresc, asemănător urmașilor nemeșilor din Maramureș. În cazul în care răzeșii voiau să iasă din indivizie și să-și vândă partea cere
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sistemului de organizare feudal - boierii și țăranii dependenți -, au existat câteva categorii sociale care se bucurau de unele drepturi izvorâte din obligația militară încredințată de domnie. În această categorie intră călărașii, ostași fără leafă, numai pe scuteală , așezați în sate domnești, fără a fi proprietari ai moșiei pe care locuiau. O situație superioară acestor călărași aveau curtenii din Moldova și roșii din Muntenia , cel puțin primii, proveniți din foștii viteji - cavalerii - , care trăiau în sate libere și care pot fi trecuți
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Muntenia , cel puțin primii, proveniți din foștii viteji - cavalerii - , care trăiau în sate libere și care pot fi trecuți în rândul micii boierimi. Situații de excepție aveau locuitorii ocoalelor Câmpulung și Vrancea, a căror drepturi de oameni liberi din domeniul domnesc se baza pe tradiția pastorală. Aceste „republici pastorale” nu au drepturi scrise și stăpânesc în devălmă șie locurile de pășunat și fânețele, precum și munții, cu păduri și ape, în care puteau vâna și pescui. Plăteau dări numai domniei, fără să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
urmat ani lungi de judecată, până când vrâncenii, cât și câmpulungenii și-au putut dobândi parte din drepturile avute. Asemenea țăranilor din Câmpulung și țăranii din zona Dornelor (partea care rămăsese la Moldova) erau „proprietari” fără acte, moșia lor fiind domeniu domnesc, de la care domnul Moldovei, Scarlat Alexandru Calimah, a dispus cedându-l prin vânzare boierului Constantin Balș. În jalba adresată domnitorului de locuitorii satelor Dorna, Șarul și Păltinișul, la 1 octombrie 1813, se arata că ei au stăpânit moșia din moși-strămoși
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au stăpânit moșia din moși-strămoși și „acum au fost strâmtorați și apă sați”, dar n-au putut produce nici un hrisov de la vechii domni prin care să li se fi recunoscut un drept legal de proprietate de răzeși devălmași. Răspunsul cancelariei domnești s- a făcut în urma cercetării înscrisurilor din care rezulta că moșia Dornelor fusese domeniu domnesc, domnul hotărând: „Drept aceia de vremi ce dumnealui logofăt cu bună credință a cumpă rat aciastă moșie, după dreptate o va stăpâni nesupărat, fără a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au putut produce nici un hrisov de la vechii domni prin care să li se fi recunoscut un drept legal de proprietate de răzeși devălmași. Răspunsul cancelariei domnești s- a făcut în urma cercetării înscrisurilor din care rezulta că moșia Dornelor fusese domeniu domnesc, domnul hotărând: „Drept aceia de vremi ce dumnealui logofăt cu bună credință a cumpă rat aciastă moșie, după dreptate o va stăpâni nesupărat, fără a se păgubi întru nimic. Dar lă cuitorii acestor sate dovedindu-se după scrisorile cuprinsă în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că au stăpânit moșia aciastă atâția ani și din vreme strămoșilor lor s-au hrănit pe dânsa, după firescul cuvânt acești locuitori au dreptățile răscumpărăriiă. Iar când din împotrivă numiții locuitori vor dovedi cu acte vrednici de credință scrisori și domnești hrisoave că aciastă moșie era dreaptă a lor strămoșească avere, neîntemeindu-se numai asupra cuvântului curăturii și a delnițelor și a stăpânirii care au avut-o ei de atâția ani, atunci prin giudecată vor avea dreptate a ceri banii răscumpărării de la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
unde asedia cetatea Skodra (Scutari), apărată de venețieni, în flancul drept al frontului, pentru supunerea Moldovei sau, ceea ce era echivalent, supunerea lui Ștefan. Într-adevăr, din tabăra fixată la Vaslui, încă din 1470, care în afara existenței aici a unei curți domnești nu avea altă rațiune de a fi fost ales ca loc de concentrare, staționare, de observare a mișcărilor adversarilor, Ștefan cel Mare a intervenit în mod repetat în Țara Românească: în 1471 îl învinge pe Radu cel Frumos la Soci
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
termenul de „capitală” are o accepție diferită decât pentru epoca modernă; principii, regii, împărații și domnii români feudali aveau mai multe reședințe pe care le schimbau și le roteau într-un interval de timp, acolo unde se făcea și judecata domnească . Dacă reședința domnească era la Suceava, era de presupus că și oastea domnească „urmând drumul de pe valea Siretului, se îndrepta spre Suceava” și, nu negăm că este o justificare în această afirmație, avându-se în vedere că unde era domnul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
are o accepție diferită decât pentru epoca modernă; principii, regii, împărații și domnii români feudali aveau mai multe reședințe pe care le schimbau și le roteau într-un interval de timp, acolo unde se făcea și judecata domnească . Dacă reședința domnească era la Suceava, era de presupus că și oastea domnească „urmând drumul de pe valea Siretului, se îndrepta spre Suceava” și, nu negăm că este o justificare în această afirmație, avându-se în vedere că unde era domnul era și armata
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ca termen de jignire și înjosire, în sens de înapoiat și lipsit de cultură orășenească, putem accepta că oastea lui Ștefan cel Mare era formată și din țărani. Rămâne de văzut ce fel de țărani participau, alături de domn, de oastea domnească, la ră zboaiele de apărare. Din documentele domnești, de danie către mănăstiri, date chiar de Ștefan cel Mare, reiese că țăranii dăruiți cu moșia nu vor merge la oaste, decât în cazuri excepționale, rămânând cu obligația de a sluji mănăstirii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de înapoiat și lipsit de cultură orășenească, putem accepta că oastea lui Ștefan cel Mare era formată și din țărani. Rămâne de văzut ce fel de țărani participau, alături de domn, de oastea domnească, la ră zboaiele de apărare. Din documentele domnești, de danie către mănăstiri, date chiar de Ștefan cel Mare, reiese că țăranii dăruiți cu moșia nu vor merge la oaste, decât în cazuri excepționale, rămânând cu obligația de a sluji mănăstirii . Chiar în cazuri de excepție ță ranii vecini
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ranii vecini, fără nici un fel de pregătire militară, nu puteau fi folosiți decât la prestații și munci pentru armată: drumuri, poduri, cetăți, tabere întărite etc. În general, este acceptată structura oastei Moldovei ca fiind formată din oastea cea mică, oaste domnească care se ridica până la 12.000 de oameni, curteni și boieri cu cetele lor, în jurul căreia se aduna oastea cea mare, care a putut intra în documente ca oaste țărănească sau de țărani luați de la plug. Într-o descriere franceză
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ori pe nobili, dar încă și pe țărani” . Acești viteji ai lui Ștefan cel Mare sunt deosebiți din punct de vedere social de vitejii lui Bogdan Descălecătorul, care fac parte din marea boierime, au moșii și sate, sunt în sfatul domnesc și apar în documente, ultima dată în 4 august 1400 . Vitejii lui Ștefan sunt ridicați la acest rang în cadrul unor ceremonii feudale, de regulă după unele victorii importante, așa cum se spune în Letopisețul anonim: „a instituit mulți viteji atunci (8
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
bună și vitează și husarii oșteni s-au topit atunci” . Mai mult decât voievozii și domnii anteriori, Ștefan cel Mare a resimțit acut nevoia unei „nobilimi” românești legată de o slujbă sau demnitate militară, din care și-a completat armata domnească și și-a format statul major al armatei, acei „capi de oaste” . Dacă, la început, vitejii constituiau o „elită” militară, treptat se transformă într-o comunitate, fiind numiți și voinici, asemănători cavalerilor germani - ritterstand - și poloni. Din acești viteji comuni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
statul major al armatei, acei „capi de oaste” . Dacă, la început, vitejii constituiau o „elită” militară, treptat se transformă într-o comunitate, fiind numiți și voinici, asemănători cavalerilor germani - ritterstand - și poloni. Din acești viteji comuni, care slujeau la curtea domnească erau „oștenii de frunte”, numiți și curteni, „curteni de țară” cum îi numește Ion Neculce, dintre care s-au ridicat marile familii boierești: Racoviță, Sturza și Balș. Termenul „viteaz” a avut la noi, ca și termenul de „cavaler” în ță
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
categoriile, au format oastea cea mare, care reprezenta, după aprecierea lui Nicolae Iorga „cea mai veche alcătuire obștească a românilor care se razimă pe datoria de a lupta a tuturor”, reprezentanții ei cei mai destoinici intrând în oastea cea mică, domnească. Armata cu care Ștefan a obținut strălucita biruință de la Vaslui era o armată instruită și disciplinată. Exista o formă de organizare a celor care erau datori cu serviciul militar, de la Sfântul Gheorghe până la Sfântul Dumitru și până la bătrânețe, nu ca
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]