3,195 matches
-
de Soroca). Lungimea obișnuită a corpului 10-25 cm; maximală 40 cm. Greutatea corpului obișnuită 400-500 g; maximală 1,500 kg. Are corpul alungit, subcilindric (aproximativ cilindric), ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi mijlocii persistenți și cu mucus foarte abundent. Profilul dorsal arcuit, convex și cel abdominal aproape drept. De-a lungul liniei laterale sunt dispuși 52-59 solzi. Capul este relativ mare, alungit, cu un bot ascuțit. Fruntea ușor bombată. Gura este subterminală (inferioară), semilunară, prevăzută cu buze cărnoase și două perechi
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
mustăți: una pe buza superioară, cealaltă în colțurile gurii. Dinții faringieni dispuși pe 3 rânduri. Buza inferioară este foarte cărnoasă, trilobată, lobul medial este în formă de limbă cu marginea posterioară liberă, neatașată de bărbie. Ochii sunt relativ mici Înotătoarea dorsală scurtă, cu o margine dreaptă sau puțin convexă și este formată din 7-8 raze moi și 2-3 raze spinoase (spini), dintre care ultima rază spinoasă aproape neîngroșată și lipsită de zimți. Înotătoarea dorsală începe înaintea înotătoarei ventrale; înălțimea ei este
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
de bărbie. Ochii sunt relativ mici Înotătoarea dorsală scurtă, cu o margine dreaptă sau puțin convexă și este formată din 7-8 raze moi și 2-3 raze spinoase (spini), dintre care ultima rază spinoasă aproape neîngroșată și lipsită de zimți. Înotătoarea dorsală începe înaintea înotătoarei ventrale; înălțimea ei este cuprinsă de 5,3-6,1 ori în lungimea corpului. Înotătoarea anală scurtă și înaltă cu o margine aproape dreaptă; culcată, ajunge până la baza înotătoarei caudale. Înotătoarea caudală este slab excavată. Corpul mrenei vânăte
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
Spinarea este vânătă, brun-ruginie închisă sau verde-brună, laturile galben-ruginii, iar abdomenul alb-gălbui. Pe spate, pe flancuri și pe cap, este acoperită cu puncte și pete mari, închise, ce se unesc între ele. Înotătoarele ventrale, pectorale și anală sunt galbene. Înotătoarea dorsală și caudală urmează colorația corpului, și au rânduri de pete întunecate. Mustățile sunt gălbui, de culoarea lămâii, fără o axă roșie. Peritoneul este negru. Dimorfismul sexual este pronunțat: la masculi, în epoca de reproducere, apar niște tuberculi albicioși pe cap
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
corpul alungit, aproximativ cilindric în regiunea anterioară, comprimat lateral în regiunea posterioară și acoperit cu solzi ctenoizi relativ mari. Capul este mare și ușor comprimat dorso-ventral. Gura este mică, așezată subterminal și este înzestrată cu dinți mărunți. Are două înotătoare dorsale, apropiate între ele, prima este scurtă și cu raze țepoase drepte, iar a doua cu raze moi. Înotătoarea anală are o bază scurtă. Înotătoarele ventralele sunt dispuse mult înainte. Coloritul corpului este brun-cenușiu pe spate, cu pete mai întunecate, iar
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
țepoase drepte, iar a doua cu raze moi. Înotătoarea anală are o bază scurtă. Înotătoarele ventralele sunt dispuse mult înainte. Coloritul corpului este brun-cenușiu pe spate, cu pete mai întunecate, iar abdomenul alb-gălbui. Câteva șiruri de pete întunecate străbat înotătoarele dorsale, pectorale și caudală. Se hrănește cu larve de insecte acvatice. Depune icrele pe pietre, în a doua jumătate a lunii mai. O femelă depune aproximativ 120-150 de icre pe sezon. Nu are valoare economică. Specia este cunoscută sub denumirile populare
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
confundat. Corpul este alungit, gros și rotunjit (în secțiune aproximativ cilindric) în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Înălțimea maximă a corpului reprezintă 14,2-20,8% din lungimea corpului fără înotătoare caudală, iar grosimea corpului 78-108% din înălțime. Profilul dorsal al corpului este convex de la vârful botului până la inserția primei înotătoare dorsale, cu o ușoară scobitură în regiunea cefei. Profilul ventral al corpului este aproape plan. Lungimea pedunculului caudal la exemplarele adulte reprezintă 25-31,5%, iar înălțimea minimă 6,9-9
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Înălțimea maximă a corpului reprezintă 14,2-20,8% din lungimea corpului fără înotătoare caudală, iar grosimea corpului 78-108% din înălțime. Profilul dorsal al corpului este convex de la vârful botului până la inserția primei înotătoare dorsale, cu o ușoară scobitură în regiunea cefei. Profilul ventral al corpului este aproape plan. Lungimea pedunculului caudal la exemplarele adulte reprezintă 25-31,5%, iar înălțimea minimă 6,9-9,6% din lungimea corpului. Distanța predorsală (de la marginea anterioară a bazei primei
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
o ușoară scobitură în regiunea cefei. Profilul ventral al corpului este aproape plan. Lungimea pedunculului caudal la exemplarele adulte reprezintă 25-31,5%, iar înălțimea minimă 6,9-9,6% din lungimea corpului. Distanța predorsală (de la marginea anterioară a bazei primei înotătoare dorsale până la vârful botului) reprezintă 29,5-35% din lungimea corpului. Capul este mare, lat și gros, mai gros decât corpul, ușor comprimat dorsoventral; el este mai lat decât înalt, lungimea sa reprezintă 25,5-29,5% din cea a corpului. Capul seamănă
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
un opercul care se aplică peste orificiul nazal. Distanța dintre cele două perechi de nări (dreaptă și stângă) este aproximativ egală cu distanța dintre nara posterioară și ochi. Ochii sunt mari și apropiați între ei; ei sunt situați pe suprafața dorsală a capului și privesc în sus. Ochii sunt alungiți, diametrul lor anteroposterior depășește pe cel dorsoventral și reprezintă 110-183% din spațiul interorbitar, 18,1-22,4% din lungimea capului și 4,9-6,6% din cea a corpului. Gura este relativ mică
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
ajunge până sub nări. Gura este prevăzută cu dinți mărunți, uniformi, dar foarte ascuțiți și ușor curbați, dispuși în formă de perie pe premaxilar, dentar, prevomer, palatine și pe oasele faringiene. Nu au dinți canini pe fălci. Are două înotătoare dorsale lungi, distincte și apropiate între ele. Prima înotătoare dorsală este mai scundă, ea este formată din 8-9 radii țepoase ascuțite și subțiri și are un șanț abia schițat la bază. A doua înotătoare dorsală este mai înaltă și mai lungă
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
mărunți, uniformi, dar foarte ascuțiți și ușor curbați, dispuși în formă de perie pe premaxilar, dentar, prevomer, palatine și pe oasele faringiene. Nu au dinți canini pe fălci. Are două înotătoare dorsale lungi, distincte și apropiate între ele. Prima înotătoare dorsală este mai scundă, ea este formată din 8-9 radii țepoase ascuțite și subțiri și are un șanț abia schițat la bază. A doua înotătoare dorsală este mai înaltă și mai lungă decât prima și este formată din 1-2 radii țepoase
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
canini pe fălci. Are două înotătoare dorsale lungi, distincte și apropiate între ele. Prima înotătoare dorsală este mai scundă, ea este formată din 8-9 radii țepoase ascuțite și subțiri și are un șanț abia schițat la bază. A doua înotătoare dorsală este mai înaltă și mai lungă decât prima și este formată din 1-2 radii țepoase subțiri și scurte și 14-16 (mai rar 13) radii ramificate moi; radia a treia este mai înaltă. Formula înotătoarelor dorsale este D (VIII) IX, D
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
la bază. A doua înotătoare dorsală este mai înaltă și mai lungă decât prima și este formată din 1-2 radii țepoase subțiri și scurte și 14-16 (mai rar 13) radii ramificate moi; radia a treia este mai înaltă. Formula înotătoarelor dorsale este D (VIII) IX, D I—II (13) 14—16. Înotătoarea anală e foarte înaltă și scurtă și are o bază scurtă; ea este formată dintr-o radie simplă și 7 radii moi. Formula înotătoarei anale este A I 7
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
este formată dintr-o radie simplă și 7 radii moi. Formula înotătoarei anale este A I 7. Înotătoarea caudală este bifurcată, slab scobită. Înotătoarele pectorale sunt ovale cu marginile oval-ascuțite; vârful lor ajunge până în dreptul extremității posterioare a primei înotătoare dorsale. Înotătoarea pectorală este formată dintr-o radie simplă și 12-13 radii ramificate moi; formula ei este P I 12—13. Lungimea pectoralelor reprezintă 24-31% din lungimea corpului. Înotătoarele ventrale situate imediat în urma pectoralelor sunt destul de distanțate între ele și se
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
radii ramificate moi; formula ei este P I 12—13. Lungimea pectoralelor reprezintă 24-31% din lungimea corpului. Înotătoarele ventrale situate imediat în urma pectoralelor sunt destul de distanțate între ele și se termină în unghi, vârful lor ajunge în dreptul extremității posterioare a dorsalei a doua. Înotătoarea ventrală este formată dintr-o radie simplă netransformată în țep și 5 radii ramificate moi, radia mijlocie fiind cea mai lungă, formula ei este V I 5. Lungimea ventralelor reprezintă 23-30% din lungimea corpului. Corpul este neuniform
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
ei este V I 5. Lungimea ventralelor reprezintă 23-30% din lungimea corpului. Corpul este neuniform acoperit de solzi ctenoizi aspri, de talie mijlocie sau mică. Laturile corpului sunt acoperite de solzi de talie mijlocie și uniformi. Spatele (înaintea primei înotătoare dorsale) și partea ventrală sunt acoperite cu solzi mărunți. Capul și aparatul opercular în cea mai mare parte nude, fără solzi, cu excepția a două grupe constând din câțiva solzi aflați pe colțul superior al operculului și pe cap deasupra operculului. Pieptul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
în mijlocul regiunii pectorale. Linia laterală este completă, aproape dreaptă, și se prelungește puțin și pe baza înotătoarei caudale. Pe linia laterală se află 58-68 solzi dispuși în linie longitudinală. Numărul de solzi deasupra liniei laterale (numărați vertical până la începutul înotătoarei dorsale) este de 8—9. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 7. Aceasta se poate reda prin formula 58 (8—9/7) 68. Marginea posterioară a osului preopercular este netedă, nezimțuită. Osul opercular
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
subțire. Esofagul are forma unui tub scurt, stomacul este sifonal (în formă de U), în regiunea pilorică (la limita dintre stomac și intestin) se află 2 cecuri pilorice scurte. Intestinul este rectiliniu, fără curburi. Coloritul corpului este brun-cenușiu pe partea dorsală (spate, partea superioară a capului, flancuri), cu pete marmorate întunecate, imprecis delimitate, de mărime și formă neregulată; intensitatea și numărul petelor scade ventral; flancurile sunt mai deschise. Fața ventrală este albă-gălbuie. Înotătoarele au membrane semitransparente, translucide, de culoare cenușiu-gălbuie deschisă
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
pete marmorate întunecate, imprecis delimitate, de mărime și formă neregulată; intensitatea și numărul petelor scade ventral; flancurile sunt mai deschise. Fața ventrală este albă-gălbuie. Înotătoarele au membrane semitransparente, translucide, de culoare cenușiu-gălbuie deschisă. Câteva șiruri de pete brune străbat înotătoarele dorsale, pectorale și caudală. Pe membranele înotătoarei dorsale petele sunt organizate în benzi transversale mai mult sau mai puțin regulate; a doua înotătoare dorsală are 4 benzi transversale brune. Înotătoarea caudală este translucidă, de culoare asemănătoare cu cea a înotătoarelor dorsale
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
și formă neregulată; intensitatea și numărul petelor scade ventral; flancurile sunt mai deschise. Fața ventrală este albă-gălbuie. Înotătoarele au membrane semitransparente, translucide, de culoare cenușiu-gălbuie deschisă. Câteva șiruri de pete brune străbat înotătoarele dorsale, pectorale și caudală. Pe membranele înotătoarei dorsale petele sunt organizate în benzi transversale mai mult sau mai puțin regulate; a doua înotătoare dorsală are 4 benzi transversale brune. Înotătoarea caudală este translucidă, de culoare asemănătoare cu cea a înotătoarelor dorsale, cu 5 rânduri de pete brune dispuse
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
albă-gălbuie. Înotătoarele au membrane semitransparente, translucide, de culoare cenușiu-gălbuie deschisă. Câteva șiruri de pete brune străbat înotătoarele dorsale, pectorale și caudală. Pe membranele înotătoarei dorsale petele sunt organizate în benzi transversale mai mult sau mai puțin regulate; a doua înotătoare dorsală are 4 benzi transversale brune. Înotătoarea caudală este translucidă, de culoare asemănătoare cu cea a înotătoarelor dorsale, cu 5 rânduri de pete brune dispuse neregulat sau în benzi transversale verticale regulate. Înotătoarele pectorale au 6 șiruri de pete brune. Înotătoarele
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
dorsale, pectorale și caudală. Pe membranele înotătoarei dorsale petele sunt organizate în benzi transversale mai mult sau mai puțin regulate; a doua înotătoare dorsală are 4 benzi transversale brune. Înotătoarea caudală este translucidă, de culoare asemănătoare cu cea a înotătoarelor dorsale, cu 5 rânduri de pete brune dispuse neregulat sau în benzi transversale verticale regulate. Înotătoarele pectorale au 6 șiruri de pete brune. Înotătoarele ventrale și înotătoarea anală sunt translucide, de culoare alb-opacă, cu doar câteva pete mici întunecate, foarte puțin
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
în perioada de reproducere, pe solzii părții superioare a corpului și ai flancurilor se formează câte un tubercul nupțial (numit și năsturel) cornos alb foarte evident, asemănător celor de la ciprinide. Cei mai mari tuberculi se află pe mijlocul flancurilor, iar dorsal și ventral mărimea lor scade. Pe fața dorsală a capului apar formații cornoase asemănătoare, neregulate. Corpul femelelor se dilată puternic în epoca de reproducere, din cauza dezvoltării puternice a ovarelor. La majoritatea femelelor apar de asemenea tuberculi nupțiali, însă foarte reduși
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
a corpului și ai flancurilor se formează câte un tubercul nupțial (numit și năsturel) cornos alb foarte evident, asemănător celor de la ciprinide. Cei mai mari tuberculi se află pe mijlocul flancurilor, iar dorsal și ventral mărimea lor scade. Pe fața dorsală a capului apar formații cornoase asemănătoare, neregulate. Corpul femelelor se dilată puternic în epoca de reproducere, din cauza dezvoltării puternice a ovarelor. La majoritatea femelelor apar de asemenea tuberculi nupțiali, însă foarte reduși. Aspretele se aseamănă cu "zglăvoaca" ("Cottus gobio"), cu
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]