12,502 matches
-
gata-gata să plesnească din cauza orgoliului specific vârstei, fapt care ar fi constituit o dramă în familie și o eternă compătimire a societății față de mama (rude, prietene, vecine, cunoscuți, minus categoria mijlocie a indiferenților și categoria grea a invidioșilor...). Regretele și drama că nu s-a petrecut ,nenorocirea", au venit ceva mai târziu și continuă și azi, după ce interesații s-au convins că Divinitatea nu avea nici un amestec în frumusețea și, cu atât mai puțin, în mintoșenia mea. Dimpotrivă, mulți (inclusiv eu
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
tangouri în argoul pungașilor din Buenos Aires, și a columbiencei Marta Gómez, care a creat un stil muzical nou, cu ritmuri aparte de jazz și pop. Până la prima reprezentație avem timp să înțelegem ce înseamnă Columbia actuală. Un șofer ne explică drama acestei țări, mama i-a murit în urmă cu cincizeci de ani, civil nevinovat în luptele de gherilă. De atunci și până azi, columbienii sunt uciși de ,balas perdidas" (gloanțe rătăcite). În vreme ce Argentina și-a avut ,dispăruții" ei în timpul generalului
Dragostea a triumfat la Bogotá by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10726_a_12051]
-
este un moft într-o perioadă în care revolta însăși a devenit un fetiș al europeanului dezabuzat. În sfîrșit, cea mai nouă editură care închide parcursul prozei recalcitrante - de la monolitul textual lipsit de orice urmă de viață reprezentabilă în personaj, dramă și psihologie la narațiunea marginal-magică, populată cu eroi pe jumătate fantastici, pe jumătate caraghioși - este Le Dilettante. Înființată tot în 1984, și-a început activitatea publicîndu-i primul volum lui Eric Holder, Nouvelles du Nord (Eric Holder este unul dintre scriitorii
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
social în sens revoluționar, ,dumirit" asupra sensului Istoriei; și schițează în loc portretul mult mai veridic al unui creator căruia vechiul interval călugăresc, decisiv în ordine formativă, i-a lăsat o ,amețeală metafizică" și o nostalgie spirituală. Urmărind firul răsucit al dramei sale, exegetul trage linii unificatoare între operă și biografie, explicând gesticulația paradoxală a unui ,psalmist" câtuși de puțin ortodox, ca și răzvrătitului însetat de absolut. Tortura morală căreia i se supune, adesea, eul liric arghezian poate fi înțeleasă și decodată
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
și biografie, explicând gesticulația paradoxală a unui ,psalmist" câtuși de puțin ortodox, ca și răzvrătitului însetat de absolut. Tortura morală căreia i se supune, adesea, eul liric arghezian poate fi înțeleasă și decodată mai bine în cadrul dezbaterii interioare și al dramelor lăuntric-obscure pe care episodul religios din tinerețe l-a creat. Aici stă, în fapt, toată chestiunea: nu a fost un simplu episod biografic, printre altele. Practica duhovnicească a scrutării de sine, cât mai severă, exigentă, nemiloasă, poate fi, de asemenea
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
suspectă și urmărită penal. Vom reveni cu detalii incredibile și îi vom ține la curent pe cititorii noștri cu evoluția cazului, ajuns deja la tribunale. Sunt însă mereu nedumerit, unde să încadrez această istorie tristă în ce gen literar: poveste, dramă, melodrama, nuvelă...?!? ERATĂ: Rugăm cititorii revistei DESTINE LITERARE, numerele 18-19 din martie-aprilie 2011, ca la pagina 4 să relectureze corect: "...s-a ținut în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia Mitică drept martoră frământarea mării. Ești la pământ? consemnează brunetă concluzia profesională; și vrea să plece. Dar Mitică vorbește atât de dramatic. Da, sunt la pământ. De ce? Fiindcă am avut nedumeriri politice. Și? rămâne ea din curiozitate și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
se ascunde și partea goală de substanță și ființă din câmpul metaforei, cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice în domeniu. Creatorii, în marile lor experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
la 21 mai 1940 de înfrângerea iminentă a Franței de către Hitler. Catastrofa o resimte ca pe una personală. , Dacă Franța moare, unul din cei doi sori la lumina cărora a înflorit și s-a dezvoltat existența mea, s-a stins". Drama Franței e a umanității întregi". Pericle Martinescu face acum elogiul libertății amenințate; , Fără libertate e tot una cu a nu fi". Când ne este răpită Basarabia în vara aceluiași an 1940, ,un an rău în toate privințele", diaristul e atât
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
cu putință) și la edituri pe care tot ei le administrează. Sunt relativ puțini aceia care, plecați la o anumită vârstă din țară, au reușit să se integreze cu adevărat într-o altă comunitate profesională și academică. În cazul lor, drama despărțirii de România nu e totuși mai puțin adâncă. Visele și insomniile chinuitoare o scot periodic la suprafață, reproiectând vechi amintiri și tulburând nostalgic desenul coerent al relaționării cu noua lume. Situația se simplifică pe teritoriul Statelor Unite (țară de emigranți
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
intimitatea nu se mai poartă, umorul a bătut în retragere, nu mai este loc pentru ironie. Totul este țipăt, revoltă, durere. Nimic nu este în măsură să lumineze acest univers tenebros. Este un ghinion să te fi născut femeie, o dramă să fii om, o catastrofă să trăiești în România tranziției (din care a dispărut orice speranță) și un dezastru să devii cetățeanul viitoarei Europe unite. Nenorociri mai mari decît acestea nu par să existe și o întreagă generație poetică se
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
de generație se revoltă împotriva realității sociale și politice, scuipă pe regulile și convențiile ipocrite care guvernează societatea și strivesc libertatea individului. Dacă însă hipioții și-au găsit salvarea în astăzi atât de celebrele comunități, tinerii generației 2000 își trăiesc drama în singurătate, se află în imposibilitatea de a se integra în vreo comunitate, indiferent de alcătuirea acesteia. Decepția, alienarea se fac simțite la tot pasul. Poetul devine o persoană traumatizată, cvasi-autistă, îngrozită de tot ceea ce se petrece în jurul său: ,am
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
să-ți povestesc despre orașul meu..." (a cincea scrisoare către nikos). Secțiunea scrisori către nikos este cea mai reușită a volumului. Sub pretextul unor scrisori către un prieten din străinătate, poeta face un portret necruțător al României tranziției și descrie drama unor tineri debusolați, fără prezent și fără viitor. Tragicul dobîndește accente grotești, climatul este apăsător, imaginea străzii pare de pe altă planetă, totul este greu de înțeles pentru cineva din afară. Ritualurile barbare ale sacrificării porcilor în plină stradă în ajun
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
omului. Saba întreprinde periodic expediții în vârsta copilăriei și a inconștienței, când lumea era un amestec de lumini și mirosuri (vezi superbul poem al odăii din copilărie, prin care umbla o găină în libertate, cu referința concretă la o mică dramă din trecutul său afectiv). Prin intensitatea propriei sale contemplații, poemul pare să găsească labirintul ascuns, drumul spre mirific, spre puritate, spre sens. Stă mărturie celebra ,citire" a desenului de pe covor, elogiul acelei facultăți de a uita de sine aflată la îndemâna
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
plumbul e mai mut decît capra... nu e de mirare că omul bacovian strigă singur în pustiu. Se află și în poemul acesta toate ocurențele - mormânt, somn de plumb, aripi de plumb, singurătate absolută, orizont inexistent - ca să putem percepe global drama individului. De aceeași natură, (iar în cazul său expresia ,loc geometric" pare și mai adecvată) este poemul-program din Joc secund. Chiar dacă aici registrul pare mai abstractizat, un peisaj minim conține o dramă complexă: e peisajul cu un iaz în care
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
singurătate absolută, orizont inexistent - ca să putem percepe global drama individului. De aceeași natură, (iar în cazul său expresia ,loc geometric" pare și mai adecvată) este poemul-program din Joc secund. Chiar dacă aici registrul pare mai abstractizat, un peisaj minim conține o dramă complexă: e peisajul cu un iaz în care intră niște ,cirezi agreste". Iar năvala dobitoacelor declanșează cel mai rafinat ,joc secund", jocul vibrațiilor dintre zenit și nadir, dintre orizontul ideal și cel apter. În felul său, și Ion Barbu expune
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
e drept, mult mai calmă, chiar imperceptibilă pentru ochiul neexersat. E disperarea poetului care constată că ,pierde" cântecul și palpitul vieții atunci când trebuie, sau când vrea să ,însumeze" înțelesurile experienței empirice. O disperare în fața limitelor, o asumare a precarității, o dramă cognitivă dar și existențială, trăită însă cu ceea ce la Bardu s-ar putea defini ca o adevătată senzualitate a inteligenței. Dar toate acestea par de acum înainte exemple despre o artă ce se va fi pierdut. Să revenim la Umberto
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
să urmărim cu atenție direcția descrierii pentru a avea brusc imaginea cinetică din interiorul textului. De exemplu poemul Fedra. Se poate bănui că referința la complexul personaj din mitiologia greacă preluat apoi, cum se știe, mai cu seamă într-o dramă de Racine, are în vedere tot contextul copilăriei. E vorba de o relație de iubire ilicită. Dar nu regăsim aici iubirea sexuată, plină apoi de remușcări, ba și de furie, a eroinei cretane îndrăgostită de fiul ei vitreg Hipolit. Femeia
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
și atunci când dau de bâlbe istorice minore, că las niște detalii anodine să strice un film altminteri bun. Ba nu, dau replica, când mă bușește râsul la câte o asemenea gafă, mi-e greu să sar înapoi în disponibilitatea pentru dramă (genul către care, toată lumea e de acord, o virează acest film), apoi să refac sutura în doi timpi și trei mișcări. Revenind la tramă: Chris vrea să reușească, dar nu pe terenul de tenis, unde e deja profesionist, ci în
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
de profesie, ratează probele pe bandă rulantă, bea o idee prea mult, are un temperament sanguin. Mult mai potolit, Chris se supune unui traseu pygmalionic, vorba lui Shaw, pentru a deveni ginerele perfect. Dar există și o femeie-tentație, de aici drama. Acestea fiind spuse, trebuie să mărturisesc că e primul Woody Allen în timpul căruia am căscat genuin. Nu mi s-a întâmplat nici la unele slabe, pentru că exista mereu o poantă bună care să îmi reîntremeze motivația de a urmări filmul
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
și pentru cei mai buni actori principali, Joaquin Phoenix și Reese Witherspoon, la categoria "comedie sau musical". Decizia Asociației presei străine a lăsat mască pe toată lumea, inclusiv pe câștigători, pentru că lungmetrajul nu aparține nici unuia dintre genuri, putând fi caracterizat ca "dramă cu muzică"... Sau chiar, ținând seama de etimologia termenului, ca "melodramă" în sensul vechi, dar și în cel mai nou, telenovelistic. Bun, îi apreciez pe actori că au reinterpretat piesele lui Cash într-un mod cel puțin decent. Totuși, aș
Cine are premiera în ianuarie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10934_a_12259]
-
În faptele mărunte, de zi cu zi. Bătrânica Mrs. Stubard care conviețuiește cu tânărul hippiot Ylal, copilul care începe să vorbească, semn că acceptă să comunice cu lumea care-l înconjoară, după ce refuzase cu obstinație s-o facă, ascunzându-și drama interioară într-o falsă muțenie, familia Gravoski care trăiește în armonie, fiindcă prietenia supraviețuiește, meseria practicată cu fervoare de scenografa Marcella și de iubitul ei Victor Almeda, comuniunea desăvârșită cu marea a bătrânului Archimedes, cel care știa ca nimeni altul
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
știa ca nimeni altul care este locul în care apa le permite oamenilor să înalțe sau nu diguri. Lucrurile simple, dar adevărate, care se văd la lumina zilei fac viața suportabilă. Demonii nopții, ascunși în măruntaiele unora îi distrug. Această dramă are loc zilnic, printre noi. Travesuras de una nińa mala este o carte despre destin. Cât de puternic poate fi un sentiment care trece peste orice și supraviețuiește? Cât de puternică poate fi dorința de a-ți transforma continuu viața
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
la suprafața lucrurilor (descrieri oricât de frumoase, dar plate) intri în străfunduri, în moleculele bucății de zahăr, ca și în intestinele vreunui personaj (...) cum să reziști tentației de a intra măcar pentru o clipă într-un lucru, oricât de neînsemnat? Drama unui adevărat artist e că trebuie să dea deoparte toate aceste intenții și să rămână logic, pentru a fi înțeles, că ceea ce scrie el pentru public e o infimă parte din universul sfărâmat de ochiul său cercetător." (p. 117). Realismul
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]