3,527 matches
-
Ibidem, documentul 111, p. 104 footnote>; Vasile Capezan și soția sa, Maria, vând lui Gheorghe Duca o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 112, p. 105 footnote>; Grămuleț și soția sa, Măgdălina, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p. 106 footnote>; Constantin blănarul vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 114, p. 107 footnote>; Bărcan și soția
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 112, p. 105 footnote>; Grămuleț și soția sa, Măgdălina, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p. 106 footnote>; Constantin blănarul vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 114, p. 107 footnote>; Bărcan și soția sa, Vișea, vând lui Gheorghe Duca voievod 70 de prăjini și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p. 106 footnote>; Constantin blănarul vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 114, p. 107 footnote>; Bărcan și soția sa, Vișea, vând lui Gheorghe Duca voievod 70 de prăjini și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 115, p. 108 footnote>; Nastasia Buzoaia din Iași vinde lui Gheorghe Duca Voievod 52 de prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
107 footnote>; Bărcan și soția sa, Vișea, vând lui Gheorghe Duca voievod 70 de prăjini și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 115, p. 108 footnote>; Nastasia Buzoaia din Iași vinde lui Gheorghe Duca Voievod 52 de prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 116, p. 108 footnote>, Păntelei și fiul său, Meletie, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de la vale<footnote Ibidem, documentul 115, p. 108 footnote>; Nastasia Buzoaia din Iași vinde lui Gheorghe Duca Voievod 52 de prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 116, p. 108 footnote>, Păntelei și fiul său, Meletie, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 117, p. 109 footnote>. La 26 martie 1669, Costachie din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce fără 10 prăjini de vie
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Păntelei și fiul său, Meletie, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 117, p. 109 footnote>. La 26 martie 1669, Costachie din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce fără 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 27 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 227, p. 199 footnote>; Căpezan șelar de pe Podul vechi din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 45 de lei
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vinde o falce și un fârtai de vie cu 46 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 240, p. 209 footnote>; Ghedeon arhiepiscop și mitropolit al Sucevei, Ioan episcopul Hușilor, Solomon Bârlâdeanu mare logofăt și alți boieri dau mărturie că Gheorghe Duca voievod a cumpărat de la Ionașco Căpățână, preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe, Andonie Blănarul, Vlasie curelar ș.a. vii în dealul Cetățuiei, plătind bani tuturor vânzătorilor<footnote Ibidem, documentul 241, p. 210 footnote>. La 31 martie 1669, Constantin din Iași vinde
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cumpărat de la Ionașco Căpățână, preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe, Andonie Blănarul, Vlasie curelar ș.a. vii în dealul Cetățuiei, plătind bani tuturor vânzătorilor<footnote Ibidem, documentul 241, p. 210 footnote>. La 31 martie 1669, Constantin din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 242, p. 212 footnote>, iar Vlasie curelar din Iași vinde o jumătate de falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vinde o jumătate de falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 25 de lei<footnote Ibidem, documentul 243, p. 213 footnote>. La 17 aprilie 1670, Matei, pisarul unguresc și soția sa Agafița, fiica lui Iordache săbierul, vând lui Duca voievod, două locuri de prisăci cu casă, pomet și fântână în dealul Cetățuia, cu 180 lei<footnote Ibidem, documentul 310, p. 288-289 footnote>. La 24 august 1670, Gheorghe Duca voievod scrie vătămanului și sătenilor din Hlincea că cei 12 poslușnici
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unguresc și soția sa Agafița, fiica lui Iordache săbierul, vând lui Duca voievod, două locuri de prisăci cu casă, pomet și fântână în dealul Cetățuia, cu 180 lei<footnote Ibidem, documentul 310, p. 288-289 footnote>. La 24 august 1670, Gheorghe Duca voievod scrie vătămanului și sătenilor din Hlincea că cei 12 poslușnici din sat vor asculta de egumenul Mănăstirii Hlincea, iar restul sătenilor vor fi sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia și vor fi scutiți de unele dări<footnote Ibedem, documentul 324, p.
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
că cei 12 poslușnici din sat vor asculta de egumenul Mănăstirii Hlincea, iar restul sătenilor vor fi sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia și vor fi scutiți de unele dări<footnote Ibedem, documentul 324, p. 299 footnote>. La 20 octombrie 1670, Gheorghe Duca dăruiește Mănăstirii Cetățuia câte cinci moruni cu icre pe an<footnote Ibidem, documentul 332, p. 304 footnote>. Constituirea integrală a domeniului Cetățuiei nu s-a făcut prea curând, deoarece cu timpul i s-au adus alte danii, făcute chiar de către
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a mănăstirii. A doua etapă de cumpărare a dealului s-a făcut în primăvara anului 1669, când ,,cumpără 29, 64 ha plătind 716 lei. Vânzătorii sunt cam aceeași”<footnote Ibidem, p. 563 footnote>. Astfel la începutul lunii aprilie 1669, Gheorghe Duca avea 44,89 ha de vie și livadă situată pe dealul Cetățuia din marginea Iașului. Suma totală plătită a fost de 1000 lei bătuți. Suprafața construită a întregului complex a fost de 7200 mp, încât cele 44,89 ha depășeau
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
construirea ulterioară a anexelor cu caracter gospodăresc, a locuințelor pentru oamenii care lucrau la mănăstire, iar restul terenului să fie pentru cele necesare vieții zilnice a mănăstirii și pentru zilele de protocol. Este sigur că parte din viile cumpărate de Duca Vodă, situate în afara perimetrului construibil, au constituit, prin donație parte din zestrea mănăstirii. A doua etapă de cumpărare a terenului din restul dealului a durat tot două zile. S-a emis și actul de confirmare de către marii boieri din sfatul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
logofăt și alții<footnote Ibidem, p. 564 footnote>. În niciunul din documentele posterioare, atâtea câte se cunosc, nu se întâlnesc reclamații ale vreunui proprietar în cauză, sau ale urmașilor acestora cu privire la vreun presupus act de silnicie și abuz din partea lui Duca Vodă. Data exactă a începerii construcției nu se cunoaște. După mărturiile scrise construcția a început în 1669, dar când anume nu se știe. Lucrările pregătitoare după unii autori au început în toamna lui 1668. Documentele inedite demonstrează că operațiunile preliminare
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
anume nu se știe. Lucrările pregătitoare după unii autori au început în toamna lui 1668. Documentele inedite demonstrează că operațiunile preliminare curățirii terenului, depozitarea materialelor în vederea construirii nu puteau începe înainte de sfârșitul lui martie 1669. În luna august 1671, Gheorghe Duca declara în scris că zidise cu multă osârdie și cu multă cheltuială (...) din pajiște această rugă, sfânta Mănăstire Cetățuia și că dimpreună cu părinții rugători, episcopi și cu tot sfatul (...) de boieri mari și mici luase hotărârea să-i doneze
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cunoscutul cărturar logofăt Teodosie Dubău”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 15 footnote>. La 10 iulie 1669 fostul vornic Grigore Hăbășescu și soția sa au închinat Mănăstirii Cetățuia, ,,care încă nu era terminată, ctitoria lor, schitul Mastacăn, din ținutul Trotuș, căruia Duca îi spunea schitișor”<footnote Ibidem, p. 16 footnote>. Domeniul Cetățuiei a fost completat cu ,,15 fălci de vie la Cotnari, donate de însuși Gheorghe Duca care le avea în proprietate încă de când era boier, cărora li s-au adăugat cele
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mănăstirii Cetățuia, ,,care încă nu era terminată, ctitoria lor, schitul Mastacăn, din ținutul Trotuș, căruia Duca îi spunea schitișor”<footnote Ibidem, p. 16 footnote>. Domeniul Cetățuiei a fost completat cu ,,15 fălci de vie la Cotnari, donate de însuși Gheorghe Duca care le avea în proprietate încă de când era boier, cărora li s-au adăugat cele avute aici la Mănăstirea Ițcani”<footnote Ibidem footnote>. În mai 1675 stolnicul Nacul s-a învoit să dea Cetățuiei „7 fălci de vie de la Cotnari
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cele avute aici la Mănăstirea Ițcani”<footnote Ibidem footnote>. În mai 1675 stolnicul Nacul s-a învoit să dea Cetățuiei „7 fălci de vie de la Cotnari, în Țombric, îngrădite și lucrate, pentru 500 de lei cu care se împrumutase de la Duca Vodă, ca să poată plăti o datorie la niște turci. Mănăstirea avea vii și la Valea Cozmoaiei precum și căzi, crame, pivnițe”<footnote Ibidem, p. 17 footnote>. III. Satele închinate Mănăstirii Cetățuia. Alte donații Pentru a face față protocolului unei astfel de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vii și la Valea Cozmoaiei precum și căzi, crame, pivnițe”<footnote Ibidem, p. 17 footnote>. III. Satele închinate Mănăstirii Cetățuia. Alte donații Pentru a face față protocolului unei astfel de ctitorii voievodale, unde stătea vara patriarhul Ierusalimului cu suita sa, Gheorghe Duca cu toată familia și suita sa, mitropolitul Dosoftei cu suita sa, boierii Moldovei care participau la sfatul țării, profesorii de teologie și obștea mănăstirii care se ocupau de traduceri și tipărirea cărților, oștenii care-i păzeau și mulți muncitori, voievodul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
românilor, vol. XXV, p. 252 253 footnote>. În această situație se aflau ,,satele Tulucești, Stoicani și Șendreni din ținutul Covurlui. Alte două sate din ținutul Iași, anume Andrieșeni și Moreni cu heleșteie și mori au fost donate de același Gheorghe Duca”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 17 footnote>. O situație aparte o aveau sătenii din satul Băbiceni, cărora Gheorghe Duca le-a hotărât să nu mai umble din mână în mână și să își găsească în sfârșit stăpân. Acest stăpân era
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Covurlui. Alte două sate din ținutul Iași, anume Andrieșeni și Moreni cu heleșteie și mori au fost donate de același Gheorghe Duca”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 17 footnote>. O situație aparte o aveau sătenii din satul Băbiceni, cărora Gheorghe Duca le-a hotărât să nu mai umble din mână în mână și să își găsească în sfârșit stăpân. Acest stăpân era de atunci încolo Mănăstirea Cetățuia. În schimb, Duca Vodă le hotăra: ,,pentru dările noastre nici o dare cu țara nu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
O situație aparte o aveau sătenii din satul Băbiceni, cărora Gheorghe Duca le-a hotărât să nu mai umble din mână în mână și să își găsească în sfârșit stăpân. Acest stăpân era de atunci încolo Mănăstirea Cetățuia. În schimb, Duca Vodă le hotăra: ,,pentru dările noastre nici o dare cu țara nu veți mai fi amestecați”<footnote Constantin Turcu, Câteva precizări în legătură cu Mănăstirea Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 555 footnote>, în schimb ei
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Câteva precizări în legătură cu Mănăstirea Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 555 footnote>, în schimb ei trebuiau să asculte de egumen, de sobor și să participe la toate treburile ce erau la mănăstire. Gheorghe Duca i-a mai donat ctitoriei sale și un loc de moară lângă grădina domnească. ,, Chiar înainte ca mănăstirea să fie terminată a primit danii și de la diverși particulari, de categorie socială inferioară și totodată și-a extins domeniul și prin
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
erau ,,cele din interiorul orașului, diverse dughene în Iași pe Ulița rusească, înspre Sărăria Veche, pe Ulița Mare, în capul Podului Hagioaiei în jos și altele”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii, morile, viile, dughenile, ca metoc. In acest fel, egumenul Cetățuiei era împuternicit să numească la Hlincea un epitrop”<footnote Idem, Două monumente de artă feudală din împrejurimile Iașului. Mănăstirea Hlincea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau de la sud de Dunăre, erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligații față de vistierie. La 11 aprilie 1671, Gheorghe Duca voievod scutește de dări poslușnicii Mănăstirii Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, documentul 348, p. 322 footnote>. Arhiereii și marii boieri dau mărturia despre vânzarea de către Mănăstirea Socola, Mănăstirii Cetățuia a poienii Vămășoaia, cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]