8,806 matches
-
PSA) ** Parti socialiste unifié (PSU) * Communauté économique européenne ** Communauté européenne de l'énergie atomique (CEEA sau EURATOM) * Parti socialiste ouvrier espagnol (PSOE) * Union des partis socialistes communautaires européens (UPSCE) * Union des partis socialistes de la Communauté européenne (UPSCE) * John Maynard Keynes, economist și finanțist britanic, propune scăderea ratei șomajului printr-o politică de investiții publice și private (n. tr.) * Mișcările de protest au izbucnit în seara zilei de 16 decembrie, la Timișoara, și au culminat cu cele de la București din ziua de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Marketing și auditul în marketing asemenea este extrem de important ca fiecare manager să evalueze faptele și evenimentele ce au adus avantaje concurențiale firmei în trecut și factorii care o mențin în prezent pentru a deduce un curs favorabil în viitor. Economistul austriac Peter Drucker a stabilit opt factori esențiali în supraviețuirea pe piață a unei firme: Poziția pe piață; Inovația; Resursele; Productivitatea; Rentabilitatea; Performanțele și dezvoltarea managerilor; Performanțele și atitudinea salariaților; Responsabilitatea publică. Avantajele pe care le poate avea un concurent
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
vânzarea să fie precise, aceștia sunt pregătiți și încurajați să facă estimări corecte, asigurându-i că nivelul estimărilor nu va afecta veniturile obținute și că o estimare corectă ajută la atingerea obiectivelor organizației. Pot fi considerați ca specialiști în estimări: economiști, consultanți, profesori universitari sau personalul care realizează managementul organizației. Una dintre tehnicile utilizate pentru realizarea de estimări este tehnica “Delphi” care este o procedură prin care specialiștii trimit estimări Marketing și auditul în marketing inițiale organizației, după care le reanalizează
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
economie Astăzi, a devenit un obicei să vorbim despre "economia cunoașterii". Nucleul economiei bazate pe cunoaștere îl reprezintă cunoștințele. O simplă căutare pe internet a acestei sintagme duce la mii de rezultate. "Economia cunoașterii" are valențe multiple, pentru că nu doar economiștii încearcă să definească noua economie a cunoașterii, ci și sociologii, care vorbesc despre echivalentul economiei cunoașterii, respectiv despre "societatea bazată pe cunoaștere", sintagmă pe care o considerăm tautologică, în condițiile în care societatea umană, încă din Antichitate și până în epoca
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Machlup și Friedrich Hayek. • Cunoștințele au avut un rol important în dezvoltarea economiei dintotdeauna. Conștientizarea importanței lor este legată de momentul dezvoltării tehnologiei comunicațiilor. Poate mai mult decât alți autori, contribuția decisivă în cristalizarea noii ramuri a economiei cunoașterii revine economistului Fritz Machlup. Orientat spre semantica economică, Machlup coboară spre rădăcinile cuvântului "cunoaștere". Economistul american observă caracteristicile principale ale cunoașterii, subliniind două dintre cele mai importante. Machlup nu este tributar cunoașterii științifice; valorizează cunoașterea "obișnuită". Cunoașterea înseamnă atât producția de cunoștințe
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
dintotdeauna. Conștientizarea importanței lor este legată de momentul dezvoltării tehnologiei comunicațiilor. Poate mai mult decât alți autori, contribuția decisivă în cristalizarea noii ramuri a economiei cunoașterii revine economistului Fritz Machlup. Orientat spre semantica economică, Machlup coboară spre rădăcinile cuvântului "cunoaștere". Economistul american observă caracteristicile principale ale cunoașterii, subliniind două dintre cele mai importante. Machlup nu este tributar cunoașterii științifice; valorizează cunoașterea "obișnuită". Cunoașterea înseamnă atât producția de cunoștințe, cât și distribuția acestora 14. Practic, distingem trei etape în ceea ce privește cunoștințele. Într-un
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Raționalitatea este esențială atunci când vorbim despre relevanța cunoștințelor. Este necesar ca fiecare individ să cunoască limitele cunoașterii sale. Amintim aici discursul ocazionat de primirea Premiului Nobel în anul 1974 de către F.A. Hayek, intitulat sugestiv "The pretence of knowledge" și concluzia economistului în acest sens: "Chiar și în situația în care un individ reușește să facă mai mult bine în ceea ce numim ordine socială, este bine să știe că este imposibil să fie depozitarul tuturor cunoștințelor necesare. (...) Recunoașterea limitelor cunoștințelor noastre ne
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
în procese, de natură a genera plus-valoare, poate fi considerată inovație. Este necesar însă să observăm distinția economică dintre cele două concepte aparent identice: inovație și invenție. Ce înseamnă în economie inovația?... dar invenția? Un răspuns clar ni-l oferă economiștii Joseph Schumpeter și Peter Druker. Creator al trilogiei "Invenție Inovație Diseminare", lui Joseph Schumpeter îi aparține meritul de a fi inclus în studiile economice inovația. Dacă primul pas constă în procesul inventiv de generare a noilor idei, al doilea stadiu
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
chiar la noi forme de organizare costisitoare, cu atât gradul de rezistență este mai mare. Schumpeter apreciază că inovația apare ca rezultat al experimentului în contextul unor noi combinații a resurselor existente, diferențiind-o de invenție; legătura puternică pe care economistul austriac o vede între funcția antreprenorială și inovație, explică și modalitatea de definire a inovației. Inovația apare ca activitatea socială specifică sferei economice, cu un scop comercial bine definit, în timp ce funcția antreprenorială este văzută ca "reformare a originilor producției, constând
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
a efectelor negative ale unui potențial eșec, prezintă o mare importanță încheierea de contracte cu inovatorii. Aceasta deoarece, în punerea în practică a unei idei caracterizate prin noutate există, întotdeauna, un risc. Foarte riscante, inovațiile de descoperire îi îndreptățesc pe economiști să vobească despre un veritabil blestem al inovării, deoarece produsele care apar ca urmare a unor astfel de inovații, nu reușesc să intre pe piață; aceasta deoarece managerii firmelor beneficiare ale acestor inovații supraapreciază beneficiile noilor produse relativ la produsele care
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
mai mare valoare de întrebuințare, au deseori o valoare de schimb mică, sau chiar niciuna; din contra, cele care au cea mai mare valoare de schimb, adeseori au o mică valoare de întrebuințare sau niciuna"47. Fără a absolutiza aserțiunile economistului, din utilizarea adverbelor "deseori", respectiv "adeseori", observăm că excepțiile nu sunt excluse. Din punctul nostru de vedere, o atare excepție o reprezintă rezultatele obținute în procesul de cercetare-dezvoltare: în ceea ce privește valoarea lor, adeseori aceste produse se caracterizează printr-o valoare de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
rang de drept, conferindu-i legitimitate și recunoaștere în cadrul unor constituții moderne, având un loc distinct în tratatele internaționale. Este nefiresc, spunem noi, ca asupra unui lucru care îi leagă pe toți, să existe puncte de vedere atât de divergente. Economiștii privesc educația ca pe un bun economic, un serviciu, o modalitate a iniția și dezvolta afaceri. Juriștii în schimb, plasează educația în sfera drepturilor omului și îi atacă dur pe aceia care văd în educație un simplu bun economic. Orice
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sunt substituibile. Ele sunt mai degrabă într-o relație de complementaritate. Dacă avem în vedere exemplul absolventului de științe economice, vom observa diferența dintre absolventul de facultate și cel care își face stagiatura într-o instituție bancară. Deprinderea calității de economist, în sensul de funcționar bancar, se va dobândi în timp, exprimând în fapt distincția dintre teorie și practică, dar și importanța cuprinderii lor într-un tot unitar. Capitalul uman este format din cunoștințe și, în același timp, dă naștere unor
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de capital uman, creat prin inovații și prin cercetare, dă formă unor veritabile sub-cvasiclase noi, cea a cercetătorilor și a inventatorilor, subiecți ai pieței cercetării-dezvoltării-inovării. Aceasta deoarece, în manieră schumpeteriană, am putea vorbi despre o cvasi-clasă, cea a intelectualilor. Deși economistul austriac arăta că la modul real nu putem vorbi despre o clasă distinctă, cea a intelectualilor la fel cum vorbim despre o clasă socială care a căpătat notorietate, mai ales prin prisma doctrinelor de stânga, respectiv clasa muncitorilor nu putem
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
a realizat odată cu implementarea Declarației de la Bologna. Din prevederile noii legislații rezultă că, și în România, educația nu mai este numai apanajul exclusiv al pedagogilor și al cadrelor didactice, dar ea a devenit un factor de creștere economică, captând atenția economiștilor, juriștilor, dar, în egală măsură, și politicienilor. Or este meritul juriștilor și al pedagogilor atunci când vorbim despre întinderea și structura sistemului de învățământ românesc, și este responsabilitatea politicienilor români modul în care este concepută finanțarea sistemului de învățământ și managementul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Or este meritul juriștilor și al pedagogilor atunci când vorbim despre întinderea și structura sistemului de învățământ românesc, și este responsabilitatea politicienilor români modul în care este concepută finanțarea sistemului de învățământ și managementul acestuia. Din această ultimă perspectivă, considerăm că economiștii ar trebui încurajați să intervină în construcția sistemului de finanțare a învățământului autohton. Recunoașterea liberului acces la studiile superioare este un element cheie pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare. Este asigurată astfel libertatea de a urma cursurile unei instituții de învățământ
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de tip egalitarian a serviciilor medicale. Totodată, ea reprezintă principalul temei în favoarea ideii că serviciile medicale trebuie distribuite după criterii diferite de cele pe baza cărora sunt distribuite de obicei alte bunuri din cadrul societății. Această idee reprezintă miezul a ceea ce economistul James Tobin a numit 14 "egalitarianism specific": viziunea conform căreia anumite bunuri precum sănătatea și necesitățile de bază ale vieții trebuie distribuite mai puțin inegal decât ar fi distribuite pe baza abilității cetățenilor de a plăti pentru ele. Shlomi Segall
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
adesea ca o adevărată axiomă în filosofia contemporană preocupată de această problemă. Niciun filosof care ar încerca să nege legitimitatea acestei idei nu mai poate spera astăzi să fie ascultat și luat în serios în această chestiune. Nici măcar filosofii sau economiștii de orientare libertariană nu mai încearcă parcă la fel ca în trecut să ne zdruncine încrederea în legitimitatea acestei idei. Mai mult, unii dintre acești filosofi și economiști s-au angajat ei înșiși în proiectul de a descoperi o soluție
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
fie ascultat și luat în serios în această chestiune. Nici măcar filosofii sau economiștii de orientare libertariană nu mai încearcă parcă la fel ca în trecut să ne zdruncine încrederea în legitimitatea acestei idei. Mai mult, unii dintre acești filosofi și economiști s-au angajat ei înșiși în proiectul de a descoperi o soluție cât mai viabilă la problema identificării unei scheme de distribuție a serviciilor medicale care să garanteze accesul universal (chiar dacă inegal) la acestea 5. Desigur, egalitarianismul, suficientismul și prioritarianismul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Egalitarianism: New Essays on the Nature and Value of Equality, Clarendon Press, Oxford, 2006, pp. 308-334. Chiar și în aceste condiții, ideea că alcoolicii și fumătorii ar trebui să plătească prime de asigurare mai mari este discutabilă. Așa cum au observat economiștii, datorită faptului că au o medie de viață mai mică decât cea a persoanelor cu stiluri de viață prudente, fumătorii subsidiarizează, de obicei, pensiile de care beneficiază acestea. Deși contribuie la fondurile de pensii, cei mai mulți fumători nu mai sunt în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ale Europei occidentale a devenit o realitate politică și economică 22. În sînul partidelor comuniste, o evoluție este, de asemenea, perceptibilă. Unii participanți la conferința economiilor marxiste, din 27 august pînă pe 3 septembrie 1962, își arată rezervele față de considerațiile economiștilor sovietici în privința Pieței Comune. De altfel, paridul comunist din Belgia, dar încă și mai mult comuniștii italieni admit avantajele economice ale CEE. În octombrie 1957, secretarul general al CGIL cheamă participanții celui de al XIV-lea Congres al FSM să
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
justa lor valoare. Știința noastră nu poate fi plenar obiectivă, nici în metodele sale, care implică cunoștințe anterioare, nici în rezultate, care presupun un punct de vedere asupra lumii. Subiectivitatea este principala rațiune a relativității sale. Așa cum afirmă mulți relativiști, economiștii scriu întotdeauna sub specie temporis, iar cunoașterea contextului istoric "iluminează" teoriile trecutului. După Roland Barthes, în secolul nostru, nu faptul, ci relația pare a fi dominantă, astfel încît este imposibil de extras din contextul său o atitudine, o conduită, un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
trecerea de la un stadiu la altul nu numai că nu este exclusă, dar face parte din aceste mișcări dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia după ni-velul de analiză, sunt legi relative. După unii economiști, numai teoria de-zechilibrului și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian permite a defini fundamentele mi-croeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri de analiză. La nivel macroeconomic, regularizări subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și ideologice. Cunoașterea economică "primește mai mult ca oricare alta impactul ideologiilor, deoarece prin dominația economică oamenii cred că își pot satisface apetitul și gustul lor pentru putere și, prin organizarea economică, dorința lor de dreptate". În ce-i privește, economiștii fac cu regularitate teorie politică, disimu-lînd judecățile de valoare sub o analiză aparent obiectivă. Gîndirea economică zăbovește asupra unora din dificultățile cu care se confruntă civilizația noastră, "o civilizația care așa cum spunea K.R. Popper năzuiește spre umanism și raționalitate, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
implicînd cunoștințele anterioare), nici în rezultate (care presupun un punct de vedere asupra lumii). Subiectivitatea este principala rațiune a relativității sale; ea este legată de istoria și de contextul său, de locul și de timpul său. Așa cum afirmă mulți relativiști, economiștii scriu întotdeauna sub specie temporis (sub presiunea timpului), iar cunoașterea contextului istoric "iluminează" teoriile trecutului. Marea descoperire a secolului nostru cum a arătat Roland Barthes nu este faptul, ci relația, astfel încît este imposibil de extras din context o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]