9,239 matches
-
descrieri structurale ale unor stări de lucruri. El îl urmează în această privință pe fizicianul german Heinrich Hertz, care, în cartea lui din 1894 despre principiile mecanicii, caracterizează construcțiile acestei științe teoretice drept imagini sau modele ale sistemelor fizice.15 Ecuațiile diferențiale ale mecanicii descriu posibilități care sunt sau nu realizate în sistemele fizice reale. Ca imagini sau modele, ele posedă aceeași multiplicitate ca și sistemele pe care le descriu. Consecințele derivate din modele vor putea fi comparate cu caracteristici ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu mai este chinuită, încetează să-și pună întrebarea care nu este îndreptățită.“62 Explicațiilor ipotetice ale legilor confirmate de experiență, Hertz le-a opus simpla descriere de cel mai înalt nivel de generalitate a faptelor printr-un sistem de ecuații diferențiale. Sistemul propus de Hertz consta din puncte de masă și relații între ele care dau socoteală de mișcările accesibile observației. Această concepție asupra științei naturii, care se distinge prin austeritatea ei extremă, pare să-l fi atras pe tânărul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a celor aleși. Ea le-ar facilita accesul spre înțelepciunea supremă, unificând cele două mari solitudini: " Din pieptul plin de înalt al cerului,/ răsare timid în fiecare primăvară a omenirii,/ sfânta floare a Nebuniei.// Singurătatea divină și singurătatea umană,/ două ecuații descriind aceeași căutare". Mai sunt încă urme ale mai vechiului "Legământ scris la masa apocalipsei și a depresiei" și în Pe țărmul nebuniei tale. Sau ecouri ale suferinței care i-a transformat autorului viețuirea într-un Mister sinistru: Viața este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
anexate literarității hrăpărețe iau naștere, spre exemplu, lamentațiile amorțite (încă) de o păguboasă tandrețe ale celui ce se mărturisește suferind de un acut "Bovarism al laboratorului. Iată-mă, în halat alb, supraveghind mitocondriile. Privind sferele vii prin microscoape electronice. Rezolvând ecuațiile reduplicării. Uitând de mica mea moarte. De mica mea durere. De micile mele pulsiuni mistice. Atâtea cuvinte s-ar dovedi inutile. Atâtea tipare s-ar dovedi un cheag de fantasme. Aș da deoparte metafora artificială. Aș degusta frumusețea naivă a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
paște/ Eu l-am adus să se-adape/ din nesfârșirea unicei ape/ fără izvoare/ O, Doamne, cu câtă sete/ bea calul alb din râul Lethe". Și în alte câteva artes poeticae apar posibile reminiscențe ale unor lecturi orfice, care în ecuația scriiturii lui Nicolae Turtureanu vor avea o finalitate bine camuflată într-o retorică elegantă, adesea plurietajată: echivalența dintre poezie și ritualul sacrificial. Lăsându-se în voia torturii creației (undeva apare imaginea unei autoflagelări, un volum întreg se numește chiar Ascunsa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
portretele fizice, descrierea îmbrăcămintei și mobilierului tind să dezvăluie și în același timp să justifice psihologia personajelor, față de care ele sunt în același timp semne, cauze și efecte. Fișa semnalmentelor personajului se completează permanent pe parcursul secolului, constituindu-se într-o ecuație riguroasă, într-un fel de formulă medico-matematică determinată, cu următoarele semnalmente: fiziologice, fiziognomonice, psihologice, climaterice, vestimentare, sociale, ereditare. Ca entitate conceptuală, românul realist și naturalist este reprezentarea unei realități istorice și sociale unde fiecare element al textului este semnificativ. Metodă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
respectiv în raport cu celelalte criterii. Suma ponderilor pentru toate criteriile trebuie să fie 1. Se realizează apoi compunerea datelor pe baza unui algoritm. O modalitate pentru o astfel de combinare este însumarea produselor dintre scorul și ponderea alocate tuturor criteriilor, conform ecuației. Prin alegerea acestei metode numerice pentru analiza multicriterială, se poate realiza ierarhizarea alternativelor, pe baza punctajelor totale obținute în urma aplicării algoritmului de compunere. Metoda însumării ponderilor prezintă avantaje, dar are și o serie de limitări. Principalul avantaj este capacitatea de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
instrumentele matematice ale mecanicii newtoniene nu sunt aplicabile fenomenelor economice, care necesită mai curînd o viziune cuantică. Autorul vorbește în acest sens despre o "economie cuantică". După el, tentativele economiștilor de a optimiza procesele economice cu ajutorul variabilelor continue și al ecuațiilor diferențiale sunt sortite eșecului. Echilibrul și optimalitatea, obiective principale ale economiei clasice, ar reprezenta un mod îngust și unilateral de abordare a fenomenelor economice. Kornai propune o teorie a sistemelor economice alternativă la teoria echilibrului general. Lucrarea se încheie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în Mongolia). Ca toate organismele complexe, oamenii sunt sisteme suprasensibile, aflate permanent la un pas de haos. Comunitatea umană este desigur mai rezistentă decît individul, dar și ei i se aplică dinamica evoluției sistemelor. Această evoluție poate fi descrisă prin ecuații diferențiale, care cartografiază comportamentul sistemelor vii, funcție de principalele constrîngeri din fiecare sistem. Totuși, acest lucru nu e posibil în cazul comunităților umane, unde mintea și conștiința complică dinamica evoluției, influ-ențînd comportamentul uman și făcîndu-l mult mai complex decît în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
parteneriat complex și o concurență mai mult sau mai puțin mascată. Pe plan economic, Statele Unite rămîn partenerul principal al Japoniei, excedentele acesteia finanțînd, în bună măsură, deficitele americane. În pofida multor fricțiuni și mai ales a intrării puternice a Chinei în ecuație, această interdependență echilibrată rezistă. China are însă rezerve valutare și excedente importante și a devenit un concurent foarte serios în cumpărarea de bonuri de tezaur americane și, totodată, prin-cipalul partener comercial al Japoniei. Militar, securitatea Japoniei rămîne legată de Tratatul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu accepta sau nu putea înțelege raporturile dialogice, mult mai pline de semnificație decât simpla influență, care nu respectă cronologia (bloc temporal). Dialogul textului cu textele, dar și cu vecinătatea extraliterară pe acesta critica surselor nu l-a prins în ecuația ce ar fi dat la rezultat textul, în rotunjimea lui. Critica surselor nu a murit, ea a nutrit, ca metode și scop, critica genetică. Critica genetică se apleacă asupra manuscriselor, bruioanelor și avantextelor pentru a elucida sensul. Criticul descoperă arhiva
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Barthes: 1987, 98). Limbajul simbolic este un "limbaj furat", semnificatul fiind deja referențialitate de gradul doi, ca realitate prezentată simbolic. Despre realitate secundă putem vorbi și în cazul intertextualității, unde termenul corespunzător determinatului (hipotextul) este el însuși, deja, rezultatul unei ecuații de obținere a semnificației (expresie literară a unei referențialități livrești etc.). Și în intertextualitate se produce un tip de "hierofanie", când lectorul sesizează faptul că hipertextul actualizează un hipotext (clasicizat). O formă simbolică poate deveni hierofanică fiindcă ea este, în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
reeditare intertextuală la alta, luând forme diferite, în spatele cărora lectorul îl decriptează, cu mai mare sau mai mică dificultate. Termenul hipertext are dublu înțeles, acoperind și pattern-ul și variantele lui. Va trebui evitată confuzia conceptuală, prin termeni diferiți. Prima ecuație din sistemul simbolizării lumii sacre, analogia, este verificată în paginile prozei eminesciene. Mai mult, reeditarea condiției edenice apare ca un segment intratextual. Circumscrisă principiului în discuție, "reprezentarea unei vieți perfecte, paradisiace, se concretizează prin intermediul imaginii unei insule prea-fericite, a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ceva...". Se pare că segmentul intratextual ideatic se situează în proximitatea lexiei lui R. Barthes o bucată de frază, o frază sau maximum un grup de trei-patru fraze. Această dimensionare i s-a părut utilă Cristinei Hăulică pentru sistemul de ecuații în care a încadrat textul-fragment. În termenii semanticii diferențiale, François Rastier propune o cu totul altă accepțiune asupra lexiei, înțeleasă ca "grupare stabilă de morfeme care constituie o unitate funcțională"37. Plecăm de la premisa că intratextul ideatic deține poziția superioară
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mare filosof, cel mai de seamă filolog, cel mai învățat individ. El a formulat cu mult înaintea fizicii moderne teoria relativității, a cunoscut pe clasici ca nimeni altul, a revelat omenirii filosofia asiatică. [...] Manuscrisele lui sunt presărate cu calcule și ecuații care așteaptă numai un mare matematician spre a se scoate la iveală și această neștiută periție a poetului (Călinescu: 1999, 249). Adevărul științific din paginile eminesciene nu trebuie să capteze mai mult decât formularea lor poetică. Dar pasiunea manifestată de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în raport cu diferența, aceasta din urmă marcată cel mult de registrele discursive deosebite (filosofic/narativ). Ca o paranteză, nu neapărat în rostul ei curent, ci mai ales în cel literar 82, semnalăm legătura care se stabilește între natura diferenței intratextuale și ecuația analizei discursului care angajează universul discursiv-câmpul discursiv-spațiul discursiv. În universul discursiv, înțeles ca ansamblu de discursuri ce interacționează într-o conjunctură dată (Charaudeau et Maingueneau: 2002, 97), trebuie decupate câmpuri discursive în care formațiuni discursive concurează și se delimitează reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Immanuel] Kant) se va răsfrânge cvasi-explicit în Sărmanul Dionis; Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite, precum și Glosarul comparativ al limbii sanscrite (Franz Bopp) vor fundamenta înțelegerea filosofiei indiene difuze în [Archaeus], iar traducerile din fizică își vor afla punerea în ecuație artistică în pagini de proză asupra cărora prezentul studiu deja s-a aplecat (vezi supra, subcapitolul 4.3., referitor la intratextualitatea transgenerică). Intertextul indian din opera lui Mihai Eminescu merită o atenție părtinitoare din cel puțin două considerente: subiectul însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
adecvat, în situația în care, pentru intertextualitate, tocmai forma reprezintă elementul de stabilitate, în timp ce diferirea se ocupă de a îmbrăca vechea structură inedit și inubliabil. * Diferența nu poate fi infimă și infinită, dacă vom pune intertextualitatea într-un sistem de ecuații cu repetarea măcar parțial cunoscută, astfel încât diferirea să nu rămână de tot necunoscută. 51 Cristina Hăulică op. cit., p.20. Traducătoarea și cercetătoarea operei lui Borges apelează la sprijinul Tel Quel, prin Roland Barthes și Philippe Sollers ["Intertextul nu este în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
-l definească. Dacă Delano pare plin de certitudini, controlînd realitatea cu mînă de fier, Don Benito se ofilește sub presiunea îndoielilor, devenind o umbră. Pentru el, universul stăpînului a ajuns o metaforă goală, lipsită de orizontul oricărui fundament. În această ecuație, nu trebuie uitat însă sclavul reprezentat în nuvelă, exemplar, de către Babo. Unii critici l-au interpretat pe tînărul răsculat ca pe o sugestie a "răului esențial", "pur", "arhetipal" (Sidney Kaplan, Newton Arvin ori Warner Berthoff). Ideea amintește de "actul gratuit
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
intuiție și speculație. Pe de altă parte, noi înșine sîntem invitați să observăm că facultățile de percepție și analiză ale unui reflector nu diferă cu nimic de cele ale unui individ obișnuit, ducînd spre același insurmontabil relativism existențial. În această ecuație jamesiană se întîlnesc, simbolic, trei entități ale relației artistice: scriitorul (personificat de Vereker), textul (sugerat de personajul principal, în dubla lui variantă de conștiință reflectoare și, totodată, aparțină-toare a narațiunii) și cititorul (ascuns în lectorul neștiut, însă presupus, al întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ego/eu-supraego/supraeu și, implict, cu cele dintre "natural" și "social"). Ambele sînt femei victoriene, dar feminitatea lor implică falii opuse din istoria psihologică a secolului al XIX-lea. Mai mult, Charlotte și Emily se confruntă, în realitate, în interiorul acestei ecuații estetice. Charlotte autoarea educată, cu experiența lumii și a alterității, care, în romanele de mai tîrziu (în primul rînd, în Shirley) va deveni un mesager al emancipării și Emily scriitoarea de geniu (ca și Austen), rămasă captivă în imaginarul pur
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
oamenii îl evită, spe riați de înfățișarea sa), extrem de inteligent, el a fost înzestrat cu un talent singular acela de a intui situații complexe, prin simpla sesizare a codurilor lor exterioare. Pornind de la informații sumare, Ushikawa (Exegetul prin excelență, în ecuația metaforică a textului) deslușește straniile ambiguități generate de "poarta dintre lumi", scoțînd la lumină relația sentimentală cu un iz aproape mistic a eroilor centrali. Incursiunile "tălmăcitoare" ale detectivului sugerează acribia, dar și finețea oricărui exercițiu interpretativ. 1Q84 poate fi, de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
1998. Crăciun Gheorghe, Lefter, Ioan Bogdan, Spiridon, Monica, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Cristea-Enache, Daniel, Ileana Mălăncioiu: linia poeziei, "Observator cultural", (9) 2000 Cristea, Dan, Faptul de a scrie, București, Cartea Românească, 1980. Cristea, Radu Călin, Ecuații de gradul II, în "Familia", 12 (1985). Cristea, Valeriu, Domeniul criticii, București, Editura Cartea Românească, 1976. Cugno, Marco, Dall'ombra delle parole all'ombra della realtà: i racconti fantastici di Ana Blandiana (" De la umbra cuvintelor la umbra realității. Povestirile fantastice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cuvinte probabil nu tocmai călugărești și amenințându-se reciproc. Ceilalți părinți, în număr de vreo douăzeci, priveau și se amuzau" (1962, 4-5). Deși scrierile autorului oferă un regal al invectivei și al agresivității verbale, nici agresivitatea fizică, parte nelipsită din ecuația animalității, nu lipsește. Aspectul de "reprezentație cu public" al momentului (cu publicul însuși făcând parte din spectacol pentru privitorul Stănoiu) și calificarea bătăușilor prin apelul la comparația aviară figură a agresivității instinctuale proiectează asupra întregului spațiu un aer burlesc. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care să ajungă la 99 pe axa X, dar putem să o realizăm până la coordonată lui X care ne trebuie nouă. Apoi, pentru calcularea coordonatelor lui Y, care corespund valorilor lui X, în linia a doua în celula B2, introducem ecuația , adică . În această funcție a Excel, celula E1, reprezintă distanța focală (p) și trebuie blocată cu simbolul $, pentru că doar aceasta trebuie înmulțita cu toate celulele coloanei A, de la 0 la 99. Pentru introducerea acestei ecuații în toate celulele din coloana
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]