3,527 matches
-
nu sunt esențiale sincronizarea debutului și "fraternizarea", ci doar crearea unei opere durabile. Acest fapt ni s-a părut relevant și în discutarea generației numite aici albatrosiste, opera fiind cea care-i apropie pe acești scriitori, mai mult decât întâlnirea efemeră în redacția revistei Albatros. Poate de aceea, Paul Cornea atrage și el atenția asupra faptului că nu anul debutului e semnificativ, ci mai degrabă reacțiile comune, mijloacele de expresie, ruptura față de generațiile precedente. Acestea sunt câteva dintre criteriile esențiale în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
s-a remarcat 40, punerea acestei generații sub semnul vicisitudinilor istoriei are și un caracter restrictiv, pe de o parte, sintagma nu reprezintă o raportare directă la estetic, la vreo caracteristică a discursului poetic, pe de altă parte, subliniază caracterul efemer, prin circumscrierea creațiilor unui eveniment istoric. Totuși în lipsa unei alte expresii definitorii a fost preferată tocmai pentru că oferă posibilitatea de a fi folosită cu sens neutru, de a fi eliberată de conotații valorice sau estetice. Cea de-a doua face
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o carte de citire și de recitire a poeziei din orice timpuri. Deși utilizăm termenii albatrosism/albatrosist în accepția pe care o aminteam, mult mai aproape de sensul care se poate desprinde din textul lui Baudelaire decât ca referire strictă la efemera revistă Albatros, fără a neglija însă și sensul acesta, menționăm că nu dorim prin aceasta să sugerăm că poeții asupra cărora se oprește studiul de față ar reprezenta strict o actualizare a lirismului poetului francez, un neoromantism sau neosimbolism. Apropierea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ei se fac cunoscuți și articolele cele mai importante, tocmai pentru a putea reduce doza de subiectivitate care intervine de fiecare dată când se exagerează sau se minimalizează meritele acestor poeți. Revistele Albatros și Cadran 1. Climatul publicistic În afară de existența efemeră, ce ar mai putea avea în comun două reviste care apar la un interval de aproape doi ani și cu un colectiv redacțional total diferit? Este vorba despre Albatros și Cadran, numite aici nu în ordinea apariției, ci mai degrabă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de la Viena ( Confuzia în orientare pe care o remarca Emil Manu se referea oare la acest fapt?). Viața românească fusese suspendată în septembrie 1940 și va reuși să reapară abia în noiembrie 1944, Jurnalul literar avusese și el o existență efemeră (ianuarie-decembrie 1939), deși, e drept, se voia o "icoană integrală" a literaturii române, o revistă de critică generală 57, el nu mai poate constitui un punct de reper pentru viața literară a perioadei imediat următoare. Tot în 1939, se relua
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe care ei par a o fi depășit, " Decât, prietenii noștri, bunii noștri prieteni care ne urmăresc cu atâta atenție indignată încă de pe când - cu un an în urmă - ne căutam tovarăși de generație în paginile prea roze și prea efemere dar nu îndeajuns de exclusiviste ale unui "Albatros" juvenil, nu trebuie să aibă nicio îndoială asupra coincidenței efective a acestui apelativ pentru ei injurios (...). Nu! Suntem într-adevăr "negativiști"! Stăm și rămânem cu această inconfortabilă postură în urma unei concluzii de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
voi/ Dar ochii adevărați au fugit", Cetățile albe). Privirea este cea care cercetează, prin care cunoaștem și ne însușim lumea, ochii lipsiți de viață se închid, simbolul oglindirii, al vieții se estompează, lăsând loc unuia al deșărtăciunii, viața reală este efemeră și supusă uitării așa cum și noi îi trecem în uitare pe cei pe care i-am cunoscut. Ochiul real nu cunoaște, ci doar vede, ochiul căutătorului poate să o facă, este, de fapt, actant, își decide calea. Ambiguitățile, aparentele contracții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
respins. Spre deosebire de alți termeni propuși pentru a desemna aceeași realitate (noul val, pleiadă) care vor să scoată în evidență nu relațiile care se pot stabili între operele scriitorilor, cât originalitatea acestora, dar care au dezavantajul de a sugera fie caracterul efemer al exploziei inovative, fie o mare omogenitate, termenul generație sugerează, și prin etimologia sa, atât creativitatea, cât și dreptul la viață, la persistență în timp de care trebuie să se bucure orice operă literară. Am refuzat însă segmentarea generațiilor în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sinceră. Literatura devine, ca în apus, o marfă și cititorii devin o clientelă care trebuie ademenită la firma numelor cu reputație”.7 ) „în curînd - spera el - se va trăi și la noi din scris’’. Mai realiști, Felix Aderca („Scrisul nostru efemer’’)8) și Eugen Relgis („Scriitor și cetitor”)9) se plîng de nefericirea lipsei de cititori. După război, în condițiile unei piețe mai largi, rezultat al unirii tuturor provinciilor romînești, literatura, în ansamblul ei, începe să beneficieze de un regim mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
degajat de o reverie erotică. Restul vorbesc despre un „suflet singuratic”, „taciturn”, neliniștit, „delicat”, deprins cu tristețea, derutat („orb”), „ruinat”, apoi o dată de un „suflet mai viteaz” și o dată de „suflete moarte”. Moment extatic ce pare fără sfîrșit (în realitate efemer), „ridicarea din erori” are prețul unei absolviri morale, al unei calmări a angoaselor și a tendințelor de autoînvinovățire, al unei biruințe asupra „haosului care vrea să(-l) ducă”, adică să pună stăpînire pe el. E o „înălțare” care sporește înțelesurile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
remediu" se bazează pe o definiție abstractă a democrației, înțeleasă ca "o combinație între suveranitate populară și regula majorității" (Capitolul I), în care drepturile liberale nu sunt o trăsătură definitorie. Cu toate acestea, în practică, democrația fără liberalism este întotdeauna efemeră. În absența drepturilor liberale, cei aduși la putere după primul tur de scrutin prin regula majorității mult prea adesea se folosesc de această situație pentru a bloca sau a împiedica formarea unor majorități alternative în tururile următoare. Astfel, deși populismul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au permis lui Fujimori să spună despre regimul de după 1992 că este o "democrație cu adevărat reprezentativă" (Kenney, 2004: 220). Totuși, deși Fujimori s-a bucurat de sprijinul unei majorități confortabile între 1992 și 1995, el a folosit acele majorități efemere pentru a schimba configurația terenului de joc, astfel că a deformat sau chiar a oprit pe viitor formarea unor majorități alternative. În absența instituțiilor de control și echilibru, Fujimori și consilierul său pe probleme de servicii secrete, Vladimiro Montesinos, "au
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
altă problemă. Există o masă imensă de scrieri care se înscriu în această categorie de scrieri. Multe din ele sunt realizate cu puțină sau cu o lipsă totală a conștiinței cadrului formal a ceea ce se numește lucrare literară. Multe sunt efemere!" (O' Connor și Hoffman v). Preferința formalismului și Noii Critici este aici evidentă în substanța analizei, și anume prin aceea că forma este percepută ca o lipsă a "cadrului formal" și că între aceste lucrări efemere în cea mai mare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lucrare literară. Multe sunt efemere!" (O' Connor și Hoffman v). Preferința formalismului și Noii Critici este aici evidentă în substanța analizei, și anume prin aceea că forma este percepută ca o lipsă a "cadrului formal" și că între aceste lucrări efemere în cea mai mare parte, există, la fel ca și între urnele grecești, puține care să conțină ceva de durată sau etern. (Nimeni nu ar lua o urnă grecească și ar arunca-o într-o stâncă, decât poate un postmodernist
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vizita New York-ul, spunând că el conține "mai mult umor, spirit de observație și descriere pertinentă decât o jumătate de duzină de romane care apar în zilele noastre. E păcat că o asemenea admirabilă lucrare are un destin atât de efemer, și de aceea ne face mare plăcere să atragem atenția asupra ei" (Chronice and Comment 111). Dar consemnarea concurenței de către Steffens și Hapgood ne arată cu o claritate greu de pus la îndoială că acest gen avea o răspândire mult
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mitului, deoarece propune o fabula exemplara și o povestire a originilor (cel al dragostei urbane care se naște din întâmplare și rămâne fără urmare, un mit al dorinței rămasă dorința); scenariul baudelarian permite rezolvarea simbolică a unui conflict (între absolut/efemer, dragoste/moarte, întâlnire capitala / pierdere ireparabila; iar modernitatea că teorie și că figură ține rolul unei alegorii conciliatoare). 70 În 1798, membrii Athenaeum-ului constată că "présenter et développer de manière intéressante un personnage entièrement neuf est un mérite suffisant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cazul omologului său masculin dandy-ul -, impresionează "felul în care creeaza o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversatie, un joc, o plimbare, un bal, are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere" [v.Babeți, p.191]. 112 "M. Toutin-Laroche (...) compară leș femmes à des roses" [Zola, La Curée, p.47]; doamna Dambreuse se aseamănă cu "une fleur de haute culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]; "l'on
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la nevoile și condițiile create de progresul științei și tehnicii. Punctul de plecare în prezentarea teoriilor ce explică direct sau indirect schimbarea este definiția dată de G. Rocher (1968): "Orice transformare observabilă în timp, care afectează nu doar provizoriu sau efemer structura sau funcționarea organizării sociale a unei colectivități date și care modifică cursul istoriei acesteia"" (Valade, 2006, pp. 378-379). Date despre începuturile și despre dezvoltarea asistenței sociale pe teritoriul românesc există destule. Potrivit celor ce au analizat acest fenomen în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
eșec" (Le Goff, 2005, p. 46). Refuzul, poate chiar prea tranșant, de a acorda carolingienilor rolul de părinți ai Europei se leagă, probabil, de credința autorului că originile trebuie căutate în structuri mai profunde și mai generale decât o tentativă efemeră de unificare, care a reușit însă, nu atât la nivel politic și teritorial, cât religios și cultural. "Le Goff acceptă printre meritele Imperiului Carolingian pe acela de a fi unificat organizarea monastică a Occidentului, prin acțiunea călugărilor benedictini, un proces
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
inspirate de credința religioasă. Nu putem mutila sufletul Europei ignorând capodoperele din arhitectură, pictură, sculptură, literatură sau muzică, pentru a susține o pretinsă emancipare bazată pe vidul spiritual al secularizării. Nu putem înlocui niciodată valorile constante ale religiei cu modele efemere ale umanismului autosuficient și antireligios. Dimensiunea creștină a Europei este astăzi negată, minimalizată sau ignorată, în special în Occident, unde mulți europeni consideră că trăiesc deja într-o societate post-creștină. În cartea sa, O Europă creștină, scrisă în limba italiană
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Lucian Vasiliu, cei doi titani ai poeziei ieșene: Mihai Ursachi și Cezar Ivănescu. Este, cred, una dintre puținele ocazii în care pot fi văzuți împreună și acest semn al apartenenței lor la cauza comună a spiritului rafinat, la subtilitatea aparent efemeră și gratuită a Poeziei, la solida fundamentare culturală și istorică necesară unui poet de anvergură, îi aduce astăzi, când ambii au trecut în veșnicie, tot mai aproape unul de celălalt. Ce are însă a face administrația aici? În ciuda aparențelor nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mutanți toxici ai omului normal, ne-au invadat și ne otrăvesc zilnic, făcând ca țara noastră să fie asemuită unui ținut sublunar, atipic, înfricoșător. Să vedem de ce. Personajul uman respingător pe care ne chinuim aici să-l prindem în insectarul efemer al cuvintelor are multe denumiri. El a fost creativ și extrem de interesant surprins - în toată varietatea formelor sale de manifestare - în deja celebrul Atlas de mitocănie urbană pornit de Radio "Guerilla" și desăvârșit de "Academia Cațavencu". Cu o rară ingeniozitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Încoace, poezia nu mai cultivă concepte pozitive, dacă avem În vedere oximoronul „Le Fleurs du Mall” („Florile răului”). Categoriile estetice caracterizează sub toate aspectele existența creatorului. Poezia modernă se caracterizează printr-o gamă foarte largă de tendințe cu o manifestare efemeră, cultivând un cod estetic aproximativ, ilustrat prin: ermetism, elitism, frangmentarism, antimimesis, obiectivare, simboluri personale, imbinarea imaginilor concrete cu cele abstracte, impuse de dorința de a renunța la clișee. În literatura română se Înscriu În rândurile poeților moderni: Ion Barbu, Lucian
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la valorile clasice, atitudine Întâlnită la mulți dintre poeții vremii, printre ei, Lucian Blaga și chiar Ion Barbu. Tema fundamentală a poeziei o constituie timpul, văzut ca o trecere marcată de biografia celor implicați În evenimente, Întrepătrunsă, indiscutabil, de vârstele efemere ale ființei poetului. În același timp, tema conferă strofelor de structură și expresie neoclasica (18 distihuri si trei versuri leitmotivice cu măsura amplă, de 13 silabe), o tonalitate, o muzicalitate solemnă, melancolică, memorabilă. Ceea ce caracterizează poezia lui Ion Pillat, din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și Căiălina. „Da’ ce vrei mări Cătălin? La du-t’ de-ți veti de treabă.” „Da’ ce vrei mări...” În loc de „dar” se justifică prin aceeași intenție a poetului de a coborî și prin limbaj pe cei doi În spațiul terestru efemer. Un apel la limba vorbită Într-un spațiu cunoscut era de așteptat. Când Cătălina Îi vorbește despre „dorul (ei) de luceferi”, limbajul devine solemn, fonetismele populare dispar. În strofele 58, 59 aceste limpeziri de limbaj sunt evidente. „Dar un luceafăr
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]