13,637 matches
-
vota pe Eminescu! Iar la momentul oportun, nu votez caracter taifun! La a țării perspectivă, nu-i bună nici sugativă! La cârma țării, un stăpân, nu vreau străin și mai hapsân! I-aș vota pe Topârceanu, Cantemir, Agârbiceanu... Să împrospătez elita, l-aș alege pe Nichita! Și decât un minciunescu, aș vota cu Minulescu! Țării să-i fie mai bine, mai că aș vota cu mine! Dar mai bine stau de-o-parte și-mi pun gândurile-n carte! Că în turul unu
VOTEZ CU ÎNINTAȘII -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379809_a_381138]
-
o micșoreze. Nu teritorial, ci ca putere - economică, demografică, culturală, morală, socială etc. Ceea ce au reușit cu sprijinul românilor înșiși“. De aceea, nu întâmplător a emis și un enunț în conivență cu ideile și speranțele dvs., reîntoarcerea în țară a elitelor forțate să stea în exil, departe de aspirațiile și dorințele neamului din care se trag. Cât de departe este acest deziderat național? Călin GEORGESCU: Este un enunț bun, dar cel care îl rostește trebuie să aibă și verticalitate morală ca să
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
minunat din colțul ochilor schițat. A fost admisă la liceu și repede s-a integrat, în Fălticeni, oraș marcat la propriu și la figurat. Colegii toți o adorau, era isteață - o drăguță ș-adesea, pentru elocvență, profesorii o gratulau. O elită talentată, erudiți de altă dată*), au trăit ș-au scris aici, inspirându-se-n Dumbrava Minunată. Inocenta de atunci, îndrăgind literatura, a-nceput și ea să scrie, desăvârșindu-și cultura. *)(I.Creangă, V. Alecsandri, N.Labiș, E.Lovinescu, M.Sadoveanu
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
din poveste,avea un zîmbet minunatdin colțul ochilor schițat.A fost admisă la liceuși repede s-a integrat,în Fălticeni, oraș marcatla propriu și la figurat.Colegii toți o adorau,era isteață - o drăguțăș-adesea, pentru elocvență,profesorii o gratulau.O elită talentată, erudițide altă dată*), au trăit ș-auscris aici, inspirându-se-nDumbrava Minunată.Inocenta de atunci,îndrăgind literatura,a-nceput și ea să scrie,desăvârșindu-și cultura.* )(I.Creangă, V. Alecsandri,N.Labiș, E.Lovinescu,M.Sadoveanu, J.Cazaban,Gr.V. Birlic, I. Dragsoslav
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Nicolae și Popa Ștefan. Anul 1992, prevestea pentru noi o deschidere spre piscurile înalte ale unei cariere militare împlinite. Nae și Fane, amândoi urcam treptele Academiei de Înalte Studii Militare din București, amândoi făceam primii pași în această instituție de elită a Armatei României. Eram tineri cu gradul de locotenent-major. Pe parcursul anilor de studii am fost colegi de bancă, la bine și la greu. Am cunoscut oameni deosebiți, profesori, profesioniști și specialiști ai tuturor domeniilor militare, în special în aviația militară
VISURI NEÎMPLINITE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379203_a_380532]
-
de Apărare „Carol I”), destinul vieții a dorit să ne despartă, eu am pășit pe poarta Regimentului 57 Aviație de Vânătoare din Com. Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța, iar Nae avea să-și desăvârșească instrucția în zbor la unitatea militară de elită a Aviației Militare, Aerodromul Deveselu, Caracal. De fapt, Nae a fost omul care și-a prezis moartea, pentru că în Academia de Înalte Studii Militare, în una din pauze, a făcut următoarea destăinuire: „Popică, tare îmi este teamă că într-o
VISURI NEÎMPLINITE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379203_a_380532]
-
Toate Articolele Autorului La orizont se deschid acum încet, încet, pe nesimțite, zorii unei lumi așa zise post-moderne, care încearcă o reevaluare a exceselor valorilor și a gândirii raționaliste moderne. Astfel, pare surprinzător și totodată paradoxal că o parte din elită intelectuală luminată din vârful ierarhiei filozofice de astăzi, care crede și urmează același filon de gandire vădit și declarat ateista, consideră că inadmisibil faptul că după atâta vreme de când Dumnezeu a fost declarat mort omul nu a reușit totuși să
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
și credința, între cunoașterea rațională și cea revelata nu poate fi chiar de netrecut. Există undeva pe aproape o punte pe care fie că n-o vedem, fie că nu este deocamdată profesional, ori corect politic, pentru un intelectual de elită să-și accepte vulnerabilitățile mistice, ori să recunoască faptul că există o cale mai puțin bătătorita pe care evităm să umblam împreună cu mulți din aceea mai săraci decât ei cu duhul. Un alt filozof de aceeasi statura și orientare neo-ateistă
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
formă de regres, de „involuție”, de ratare ontologica. Dacă însă prin înviere trecem din această viață spre o viața nouă, transfigurată spiritual, atunci procesul trecerii reprezintă întradevăr evoluție, salt calitativ, îndumnezeire. • Atât de reducționistă este ideologia materialist-deterministă că o anumită elită intelectuală reprezentantă a noului ateism nu poate accepta nici macar ideea, ipoteza că „mutatis mutandis” conștiința omenească ar putea fi o altă formă de energie precum sânt magnetismul, gravitația, iubirea, pe care deși nu le vedem fiindcă sânt non-corporale, sânt totuși
TEOLOGUMENA – DESPRE ATEISM de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379229_a_380558]
-
să eludez importanța scriitorului tradus, Omar Khayyám, (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) poet, matematician, filosof și astronom persan. Anul trecut lansarea cărții editate la Paralela 45 a făcut vâlvă în mediile culturale, prezentată de elita universitară și încadrată la carte eveniment. “Rubaiate”, de Omar Khayyam, poet iranian, traducere din limba persană, studiu introductiv, note și comentarii de Gheorghe Iorga, este, în opinia criticului Vasile Spiridon, eseist, profesor doctor, la Facultatea de Litere a Universității “Vasile
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
să eludez importanța scriitorului tradus, Omar Khayyám, (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) poet, matematician, filosof și astronom persan.Anul trecut lansarea cărții editate la Paralela 45 a făcut vâlvă în mediile culturale, prezentată de elita universitară și încadrată la carte eveniment.“Rubaiate”, de Omar Khayyam, poet iranian, traducere din limba persană, studiu introductiv, note și comentarii de Gheorghe Iorga, este, în opinia criticului Vasile Spiridon, eseist, profesor doctor, la Facultatea de Litere a Universității “Vasile
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Eugen Dorcescu la Editura Eurostampa, Timișoara este o rara avis pe firmamentul Bibliotecii Naționale a României din motive strict teoretice, estetice, de artă, de istorie literară. Această afirmație este contrabalansată cu un PR nevăzut, neauzit, în rândul criticii literare de elită care nu mai prididește să izvorască recenzii, festivaluri, lansări de carte mediocră, fast și premii, pentru o literatură de conjunctură, superficială, comercială, lăsând adevăratele valori să se descurce underground, să-și promoveze singure opera, pe internet, printre prieteni, așa cât
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Eugen Dorcescu la Editura Eurostampa, Timișoara este o rara avis pe firmamentul Bibliotecii Naționale a României din motive strict teoretice, estetice, de artă, de istorie literară. Această afirmație este contrabalansată cu un PR nevăzut, neauzit, în rândul criticii literare de elită care nu mai prididește să izvorască recenzii, festivaluri, lansări de carte mediocră, fast și premii, pentru o literatură de conjunctură, superficială, comercială, lăsând adevăratele valori să se descurce underground, să-și promoveze singure opera, pe internet, printre prieteni, așa cât
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Pentru această supremă împlinire atât Omul cât și Națiunile respective trebuie să urmeze Calea Bisericii lui Hristos-Cea Una, Sfântă, Apostolească și Sobornicească. Națiunile creștine trebuie să se sprijine pe un Stat național creștin, adică naționalist care intră sub imperativul autorității Elitei Creștin-Ortodoxe-Conducătoare și Călăuzitoare, ca urmare a tuturor pe Calea Dragostei Ortodoxe-Hristic-Evanghelice . Perspectiva hristocentrică a lumii creștine o reclamă permanent Rezistența sa religioasă, care se asumă prin drepturile fundamentale ale credinței străbune ortodoxe. Biserica lui Hristos și Statul național pot conlucra
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
aeriană în cel de-al II-lea Război Mondial. S-au reîntâlnit, după 66 de ani, pe pământ românesc, devenind, din dușmai, cei mai buni prieteni. Viața bate filmul Întâmplare sau nu, această revedere a celor doi piloți militari de elită, după atâta amar de vreme, s-a făcut printr-una din coincidențele fericite ale vieții. Un polonez, colecționar de autografe ale piloților din cel de-al II-lea Război Mondial, le-a cerut ambilor piloți autograful și le-a aflat
MĂRTURII DIN RĂZBOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369147_a_370476]
-
sută Anton Pann Cu a sa poveste a vorbei Alături de Andreiu Mureșan Care dă deșteptare odei. De-un secol Eminescu ară Cu poezia pe mărgean, Coandă și Vuia îi urmară Vlaicu și Babeș și Pârvan. Ce greu s-a-nfiripat pe drum Elita-ți mândră, Românie, A răzbătut prin foc și fum, Cu lacrimi, dar cu vitejie. Iar noi, urmașii de acum, Abandonam și cine știe De va rămâne după noi Ceva din lipsă de hârtie! Referință Bibliografică: DUPĂ NOI ... Rodica Elena Lupu
DUPĂ NOI ... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369276_a_370605]
-
alte orbite, undeva departe, interferând, disforic, la răstimpuri, cu traseul protagonistului (autor - narator - personaj). Concomitent, și fatal, toate componentele - conflict, fabulă, tipologii, ba chiar și ambianța - se constituie și acționează în același orizont al necruțării axiologice. O lume restrânsă, o elită de ordin moral și spiritual, rânduită și funcționând conform cu imperativele asumate de cel ce, în felul meu de a gândi, este o persoană (nu, pur și simplu, un individ). Am mai spus-o, în viu grai sau în scris. După
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
formalitate în fond, ori, dacă erau mai înstăriți să-și trimită slujitorii să aducă jertfe în numele lor, și birocrația imperială ar fi tolerat poate și ar fi trecut cu vederea „obscuritățile” teologice și filozofice ale supușilor creștini, obscurități față de care elita filozofică, politică și militară romană era de fapt dezinteresată ori le considera doar simple superstiții. Din Cartea Faptelor aflăm însă că adepții noii religii gândeau altfel. De pildă, în zelul lor misionar, Sfântul Pavel și cei apropiați ai săi ajungând
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
libertății de gândire și expresie. Lipsa de curaj a bisericii de a lupta pentru ceea ce este adevărat, bun și drept, a făcut ca istoric slujbașilor bisericii să li se rezerve o funcție mai mult sau mai puțin decorativă în panteonul elitei intelectuale și politice, rolul celui neputincios, doar tolerat, câteodată neavând încotro și fiind deci nevoit să nu aibă altă șansa decât cu voie sau fără voie să îngăduie și chiar să binecuvânteze fărădelegile și blasfemiile impuse de mamona, stăpânul temporar
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
-l urmeze în afaceri, să fie capul familiei, cu atât mai mult cu cât era cel mai mare dintre cei patru băieți ai Alfonsinei. Matteo, Gianni și Lorenzo încă urmând cursurile liceului Ernesto Basile din oraș. Eduardo făcea parte din elita orașului, având o vilă magnifică, cu trepte din marmură, cu servitori și valeți, șoferi și grădinari care aveau grijă de casă la orice oră din zi și din noapte. O forfotă continuă se desfășura în somptuoasa reședință, dar când apărea
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
Au reușit să adune forțe impresionante de data acesta. -Preamărite guvernator, deși perșii sunt de temut, fără îndoială, să privim și reversul medaliei și să spunem că sunt o armată de țărani prost echipați, împinși din spate de trupele de elită. De altfel Artavan se bazează pe o eventuală greșeală pe care noi o vom face pe câmpul de luptă. Vă cunoaște însă calitățile de strateg și va fi mai precaut totuși. -Hm! strateg ești și tu Marcellus! Știi că nu
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
strateg ești și tu Marcellus! Știi că nu iau nici o hotărâre fără tine. Spune-mi deci ce crezi că vor face Șahul Persiei împreaună cu generalii lui? -Ca de obicei...Vor împinge detașamentele prost echipate în față, iar trupele de elită se vor mișca când la dreapta când la stânga acestui aliniament de trupe până când vor găsi un punct slab. Atunci le vor împinge în față cu toată forța. Le cunoașteți tactica de altfel... -Să mergem la hartă, spuse Lucius Vitellius ridicându
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
alte cugetări, ca, bunăoară: "Calul, chiar slab, servește Statului; măgarul, însă, chiar bine hrănit, nu" (326, 12); "Măgarul, chiar de-i instruit, nu cîntă" (327, 4). Din ele rezultă, de asemenea, o oarecare ierarhie a valorilor și un cult al elitei, bazat, aș spune, pe un tainic principiu ontologic, sau, mai degrabă, "teologic". Spiritul indian, atît de profund în cugetarea sa, era cu neputință să nu surprindă acest aspect mecanicist, fatalist, al vieții terestre. Pentru el, totul e într-o înlănțuire
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ni-l oferă, la cincentenarul său, Catherine Durandin. Să spunem numai că ea n-a ocolit nici una din marile teme ale istoriei românilor, ocupîndu-se pe rînd, cu aceeași voință înnoitoare, de ortodoxie ca element formativ al națiunii noastre 12, de elite în epoca modernă 13, de iluziile și deziluziile pașoptiștilor români 14, de fenomenul occidentalizării în spațiul carpato-danubian15, de populism 16 etc. Perioadei lui N. Ceaușescu i-a dedicat două cărți (una în colaborare)177, ceea ce înseamnă că urmărea de aproape
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
analize și interpretări. Am atras atenția, aici, asupra cîtorva linii de interes, cu gîndul de a stîrni curiozitatea cititorului. Atîtea altele ar fi meritat să fie puse în lumină. Partea de istorie, spre exemplu, cuprinde și alte zone ale domeniului: elite franceze în epoca modernă, relații franco-americane, studii de strategie etc27. Fiindcă profesoara Catherine Durandin e un om de cultură deosebit de complex, a cărui operă comportă analize pe multe planuri. Publicistă și scriitoare (i s-a tradus deja un roman)28
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]