6,495 matches
-
clăcași pe moșia Episcopiei. În cursul operațiunilor de fixare a birurilor, mahalalele târgurilor au fost confundate cu satele. Într-o cerere a locuitorilor din mahalaua Cotroceni, din mai 1847, se arăta că, deși erau obligați să lucreze boierescul pe moșiile Episcopiei, „ca și locuitorii satelor”, nu li se dau suficiente locuri de hrană. Prima așezare rurală de pe Drăslăvăț s-a numit Huși sau poate Broșteni, situată în partea de sud-vest a târgului. Într-un hrisov din 22 noiembrie 1629, emis în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau poate Broșteni, situată în partea de sud-vest a târgului. Într-un hrisov din 22 noiembrie 1629, emis în cancelaria domnească de la Iași, Alexandru Coconul (1629-1630) poruncea lui Ionașcu Cehan, mare pitar, să „hotărnicească” dinspre târgul Huși moșia Broșteni, dăruită Episcopiei Huși de domnii dinainte și de Radu voievod (Radu Mihnea, 1616-1619, 1623-1626), ale cărui hotare, cu vii, mori și grădini au fost împresurate de târgoveți, iar sătenii, sărăciți, au fugit în alte locuri. La 31 decembrie 1629, domnul întărește lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vieții medievale, respectate cu strictețe și de domnii moldoveni. Astfel, printr-un document din 4 aprilie 1662, domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665) acorda episcopului de Huși, Serafim, dreptul de a lua dijmă, pe vin și pe pâine, din satul Broșteni, întrucât Episcopia sărăcise. La 24 septembrie 1668, Iliaș Alexandru confirma printr-un act Episcopiei Hușilor, în fruntea căreia se afla atunci episcopul Ioan, stăpânirea asupra satului Broșteni, de lângă hotarul târgului Huși, cu o bucată de hotar numită Ochiul, între târg și sat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
document din 4 aprilie 1662, domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665) acorda episcopului de Huși, Serafim, dreptul de a lua dijmă, pe vin și pe pâine, din satul Broșteni, întrucât Episcopia sărăcise. La 24 septembrie 1668, Iliaș Alexandru confirma printr-un act Episcopiei Hușilor, în fruntea căreia se afla atunci episcopul Ioan, stăpânirea asupra satului Broșteni, de lângă hotarul târgului Huși, cu o bucată de hotar numită Ochiul, între târg și sat, „loc pe care s-au făcut vii de la o vreme încoace”. O
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căreia se afla atunci episcopul Ioan, stăpânirea asupra satului Broșteni, de lângă hotarul târgului Huși, cu o bucată de hotar numită Ochiul, între târg și sat, „loc pe care s-au făcut vii de la o vreme încoace”. O grijă deosebită poartă Episcopiei Hușilor și Gheorghe Duca, care întărește la 30 martie 1669 stăpânirea asupra satului Broșteni cu bucata de hotar numită Ochiul. Episcopul Ioan era îndreptățit să ia zeciuiala din vin, pâine și din tot venitul satului și al bucății de hotar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întărește la 30 martie 1669 stăpânirea asupra satului Broșteni cu bucata de hotar numită Ochiul. Episcopul Ioan era îndreptățit să ia zeciuiala din vin, pâine și din tot venitul satului și al bucății de hotar. Un ajutor important a primit Episcopia din partea domnilor Ștefan Petriceicu (1673-1674, 1683-1684), Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674-1675) și Antonie Ruset (1675-1678), care au confirmat daniile făcute anterior, de predecesorii lor, așa cum rezultă din hrisoavele datate: 12 februarie 1673, 31 martie 1674 și 28 decembrie 1675. Se pare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1831-1832 sunt incluși 6 birnici, 4 ruptași, 73 slugi, 9 nevolnici și bătrâni ș.a., la care se adaugă o categorie de oameni nesupuși dărilor obștești: 15 slujitori bisericești, 4 privilegiați; în total, erau înregistrați 188 locuitori. În 1875, Broștenii aparțineau Episcopiei și făceau parte din ținutul Fălciu, ocolul Prut. Satul avea biserică, iar populația era alcătuită din: 2 preoți, 1 diacon, 2 dascăli, 3 mazili, 17 bejenari, 8 nevolnici, 1 vătaf, pe lângă moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
răsărit de piscul lui Vodă, unde a fost cimitirul Unguresc, se fac și acum serbări religioase de cătră Ungurii din Corni și Epureni, răscumpărând acel loc”. Documentele arată că o parte din pământul aparținând actualului cartier Corni a fost dăruit Episcopiei, în 1756, de către domnitorul Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757), iar acesta a colonizat aici poslușnici aduși din Ungaria. Este foarte posibil ca Gh. Ghibănescu să fi făcut referire la aceștia. Așezarea poslușnicilor pe moșia domnească a contribuit la dezvoltarea curții domnești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a se cotroci, a (se) ascunde, generat fiind de vechea strategie a populației autohtone de retragere din fața năvălitorilor, în locuri apărate natural. Plopenii. Situat în partea de sud-est a orașului Huși, satul este străbătut de pârâul Drăslăvăț. Chiar de la înființarea Episcopiei, a intrat în patrimoniul ei. Moșia Plopeni se învecina la sud cu moșia Cârligați (astăzi satul Pădureni), la sud-est cu moșia Voloseni, la răsărit se întindea până la Pruteț, la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui Gh. Ghibănescu, privitoare la întemeierea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu străini. „Cât de mare era acum prin secolul al XV-lea pe vremea venirei Husiților, nu vom putea spune”. Prima atestare documentară a satului Plopeni datează din <1602-1604>, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Pe lângă unele sate domnești, domnul dăruia Episcopiei Hușilor și satul Plopeni. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș poruncea șoltuzului, pârgarilor și tuturor podvodarilor și dăbilarilor din târgul Huși să scutească de jold, cai de olac și alte angherii pe locuitorii satelor Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețăști, Rășăști, Coziiaci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș poruncea șoltuzului, pârgarilor și tuturor podvodarilor și dăbilarilor din târgul Huși să scutească de jold, cai de olac și alte angherii pe locuitorii satelor Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețăști, Rășăști, Coziiaci și Podeni, care aparțineau Episcopiei Hușilor. Se confirma, astfel, faptul că satul, care era deja proprietatea Episcopiei, a devenit ulterior cartier al orașului. La 29 decembrie 1629, Alexandru Coconul a comunicat ispravnicilor de Huși și Stănilești „să lase în pace” satele mai sus menționate, aflate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și dăbilarilor din târgul Huși să scutească de jold, cai de olac și alte angherii pe locuitorii satelor Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețăști, Rășăști, Coziiaci și Podeni, care aparțineau Episcopiei Hușilor. Se confirma, astfel, faptul că satul, care era deja proprietatea Episcopiei, a devenit ulterior cartier al orașului. La 29 decembrie 1629, Alexandru Coconul a comunicat ispravnicilor de Huși și Stănilești „să lase în pace” satele mai sus menționate, aflate în proprietatea Episcopiei Hușilor. Din porunca domnului Ștefan Petriceicu, la 3 august
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
confirma, astfel, faptul că satul, care era deja proprietatea Episcopiei, a devenit ulterior cartier al orașului. La 29 decembrie 1629, Alexandru Coconul a comunicat ispravnicilor de Huși și Stănilești „să lase în pace” satele mai sus menționate, aflate în proprietatea Episcopiei Hușilor. Din porunca domnului Ștefan Petriceicu, la 3 august 1673, Ion Șoltuzul și cei 6 pârgari, bazându-se pe mărturiile preoților Platon și Gheorghie și a pivnicerului Strătulat, au stabilit hotarele satului Plopeni, care aparținea Episcopiei Hușilor: casa lui Drăgan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
menționate, aflate în proprietatea Episcopiei Hușilor. Din porunca domnului Ștefan Petriceicu, la 3 august 1673, Ion Șoltuzul și cei 6 pârgari, bazându-se pe mărturiile preoților Platon și Gheorghie și a pivnicerului Strătulat, au stabilit hotarele satului Plopeni, care aparținea Episcopiei Hușilor: casa lui Drăgan, Letea, cărarea Roșcăi, Recea, Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor, Coada Topilelor, Coada Lungului, Unghiul Stejarului, Pruteț, Drislavăț, Gura Văilor, Fântâna lui Jirăbie, Piscul lui Vrabie, râpa Voloseni, Valea lui Roatăș, hotarul Spăriați, hotarul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Jirăbie, Piscul lui Vrabie, râpa Voloseni, Valea lui Roatăș, hotarul Spăriați, hotarul Cârligați, locul lui Bivol. La scurt timp, târgoveții hușeni au împresurat hotarul satului Plopeni. Ca urmare a plângerii episcopului Ioan, la 27 august 1673, Ștefan Petriceicu întărea Episcopiei stăpânirea asupra satului, având aceleași hotare stabilite anterior, împuternicind-o a lua zeciuială și din vii. Din aceleași cauze, la 22 aprilie 1674, Dumitrașco Cantacuzino, la cererea episcopului Sofronie, confirma Episcopiei stăpânirea asupra satului, iar la 29 decembrie 1675, Antonie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
episcopului Ioan, la 27 august 1673, Ștefan Petriceicu întărea Episcopiei stăpânirea asupra satului, având aceleași hotare stabilite anterior, împuternicind-o a lua zeciuială și din vii. Din aceleași cauze, la 22 aprilie 1674, Dumitrașco Cantacuzino, la cererea episcopului Sofronie, confirma Episcopiei stăpânirea asupra satului, iar la 29 decembrie 1675, Antonie Ruset proceda în același fel. Una dintre atribuțiile localnicilor era apărarea graniței. În 1676 domnitorul Antonie Ruset „rânduiește hotarnici”. În vecinătatea Plopenilor, se aflau moșiile Spărieții și Cârligații. Din cartea domnească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ruset proceda în același fel. Una dintre atribuțiile localnicilor era apărarea graniței. În 1676 domnitorul Antonie Ruset „rânduiește hotarnici”. În vecinătatea Plopenilor, se aflau moșiile Spărieții și Cârligații. Din cartea domnească dată de Ștefăniță Lupu la 1660, păstrată printre documentele Episcopiei, reiese că Broștenii și Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia a adus în mai multe rânduri coloniști bulgari. Documentul dat de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665), în 7 aprilie 1662, arată că satul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hotarnici”. În vecinătatea Plopenilor, se aflau moșiile Spărieții și Cârligații. Din cartea domnească dată de Ștefăniță Lupu la 1660, păstrată printre documentele Episcopiei, reiese că Broștenii și Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia a adus în mai multe rânduri coloniști bulgari. Documentul dat de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665), în 7 aprilie 1662, arată că satul Plopeni avea ureadnicul și vătămanul său, că Episcopia, condusă la acea dată de episcopul Serafim, primea învoirea domnului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia a adus în mai multe rânduri coloniști bulgari. Documentul dat de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665), în 7 aprilie 1662, arată că satul Plopeni avea ureadnicul și vătămanul său, că Episcopia, condusă la acea dată de episcopul Serafim, primea învoirea domnului de a aduce și de a așeza aici străini, iar vechii locuitori ai satului erau scutiți de dări vreme de patru ani: „Diregătoriului și Vătămanului de Plopeni, că a învoit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a-și aduce colonii din țări străine și a-i așeza în acel sat și că-i scutește de toate dările către stat ce ar fi pe ceilalți locuitori în curs de patru ani”. Cartierul Plopeni este consemnat în planul Episcopiei Hușilor realizat de Iorest Dan, în 1771 (la nr. 26) și în planul orașului din 1885. Documentul din 28 august 1840 atestă cumpărarea de către ierodiaconul Grigore Paladi a unui loc de casă în cartierul Plopeni. Ca urmare a privilegiului acordat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Iorest Dan, în 1771 (la nr. 26) și în planul orașului din 1885. Documentul din 28 august 1840 atestă cumpărarea de către ierodiaconul Grigore Paladi a unui loc de casă în cartierul Plopeni. Ca urmare a privilegiului acordat de domn Episcopiei, s-a constituit aici o colonie numeroasă de sârbi și bulgari. Episcopia adusese 39 de „slugi”, buni meșteșugari (pietrari, olari, ciubotari, croitori). Catagrafia din 1820 menționa 58 de negustori și 135 de birnici. Unul dintre acești negustori, Hagi Petcu Kisacov
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 1885. Documentul din 28 august 1840 atestă cumpărarea de către ierodiaconul Grigore Paladi a unui loc de casă în cartierul Plopeni. Ca urmare a privilegiului acordat de domn Episcopiei, s-a constituit aici o colonie numeroasă de sârbi și bulgari. Episcopia adusese 39 de „slugi”, buni meșteșugari (pietrari, olari, ciubotari, croitori). Catagrafia din 1820 menționa 58 de negustori și 135 de birnici. Unul dintre acești negustori, Hagi Petcu Kisacov (sau Kesekov, mort în 1841), își păstrase conștiința neamului (era „makidonean ot
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lăcașului a contribuit și Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a vizitat Ierusalimul, împreună cu familia sa. În afara bulgarilor, mai erau 80 „sudiți nemțești” și rusești, 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg. Mai târziu, în 1847, satul Plopeni a intrat în componența orașului Huși. În afara procesului de înglobare a satelor din zona periferică a vechiului târg medieval, extinderea perimetrului urban s-a mai realizat și prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în mai multe etape. Ei au parcurs un drum lung, traversând Dobrogea, pentru a se stabili în sud-estul Moldovei și în sud-estul Basarabiei. Grupurile cele mai vechi de bulgari s-au așezat la vest-sud-vest de cartierul Răești, la sud-est de Episcopie și la est de cartierul Plopeni. Este, însă, foarte greu de stabilit data venirii primilor bulgari în zona noastră. Se poate presupune că primii „grădinari”, „coloniști străini”, „oameni străini”, menționați în documentele din a doua jumătate a secolului al XVII
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolului al XVII-lea, pot fi bulgari. De pildă, într-un hrisov din 20 iunie 1667, Alexandru Iliaș poruncea scutirea de biruri (de dajdie) pentru doi grădinari, Gheorghe și Dima, din ținutul Fălciu, „care vor sta la grădinile din hotarul Episcopiei de la Cârligați” . Doi ani mai târziu, Gheorghe Duca împuternicea pe Ioan, episcop de Huși, printr-o carte domnească, să aducă „oameni străini” prin „dregătorul și vătămanul său”, pentru a fi așezați în satul Cârligați din ținutul Fălciu. După stabilirea lor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]