3,004 matches
-
lui Mili care nu trăiește decât pentru alții, plângându-și întruna de milă. În răspăr cu asemenea exemplare jalnice ale umanității, sortite unui întristător anonimat, romancierul imaginează în Mili ("Bârzulica", așa își alintă el personajul în paginile de confesiune) o eroină cu personalitate puternică, modelată după chipul și asemănarea sa (și a lui Bizu, firește). Neverosimilă, desigur, schimbarea radicală a comportamentului acestei ființe vegetative și frigide ("natură moartă", cum îi spunea Lică) respectă însă logica estetică a melodramei, în care tranziția
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
altul", dar când se întoarce în parc își zărește alesul de care tocmai se despărțise în brațele altei femei. Răvășită, Bârzulica e lovită de un tramvai (vehicul, e drept, mai trivial decât trenul ce luase viața Anei Karenina dar nici eroina noastră nu are sufletul viforos al rusoaicei!). Cu această scenă se și încheie, de altfel, penultimul roman din ciclul Bizu. În primul capitol din Acord final, Bizu află întâmplător dintr-un ziar despre accident și nu-l încearcă, pe moment
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ceară de soție pe Veronica după moartea lui Micle, iar femeia se va arăta la rându-i interesată doar de obținerea pensiei de la minister, fără alte "iluzii". Așadar, pragmatica Veronică nu vrea să fie doar muză (ca Mite), și nici eroină de melodramă, asemeni femeii sinucigașe din "romanul" plăsmuit în visul poetului. Știind să-i citească în suflet de la bun început, "Bălăuca" încearcă mai întâi să-l facă gelos, ca pe orice bărbat, pentru a se conforma ulterior, când realizează că
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din popor cuvântul cu care, în toată cruditatea ei, morala publică îi califică fapta" (p. 269). Subiectul nuvelei, rezumat în paginile memorialistice, va constitui nucleul narativ pus în scenă cu mijloacele melodramei în romanele ciclului eminescian. Interesant e că în eroina nuvelei care a constituit sursa de inspirație a lui Lovinescu se regăsesc și Mite și Bălăuca prima salvându-și onoarea cu ajutorul ipocriziei, cealaltă, mai sinceră, având de suportat sancțiunea moralei publice. 178 Aceasta a și fost, dealtfel, "scena" invocată de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
confraților din mai multe generații. Romanul Patima e o povestire țărănească sobră, viguroasă, fuziune de realism aspru și romantism crâncen, de atmosferă baladescă, în tradiția lui Slavici din Moara cu noroc și a lui Agârbiceanu din Popa Man, având ca eroină o altă Mara, ce își asumă rolul Vitoriei Lipan. Negustoreasa Ecaterina Handrabur, dintr-o localitate vestică de frontieră, pregătește cu tact și meticulozitate, ca un nou Hamlet feminin, pierirea Broscoiului, un contrabandist care, împreună cu vameșul Odoleanu, i-a trimis fiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
ar fi nuvelele semnate de Gh.Talaz, Al. Șahighian, Petru Vintila, schematice și insuficient ancorate În realitate: „În figura Domnișoarei Eleonora din Bijuterii de familie ale lui Petru Dumitriu, a existat de la Început un personaj cunoscut aievea, dar până la creierea eroinei nuvelei mai e un proces Întreg. «Duduia Eleonora» nu Înseamnă redarea unui tip de moșieroaică bătrână, maniacă, zgripțuroaică. Prin ea prozatorul satirizează o Întreagă clasă și mai mult o Întreagă orânduire. Așa că a construi un astfel de personaj Înseamnă a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bucăți, fără idealizări fals-revoluționare, fără situații neverosimile, fără dialoguri scornite după gustul și măsura autorului, iar nu după acela al realității”. Februarie, 1950, Horia BRATU, Contemporanul:22 „Pentru Înțelegerea Anei Roșculeț este important de reținut interesul pe care Îl are eroina pentru muncă. (Ă). În sfârșit, factor esențial În stimularea transformărilor sufletești ale Anei Roșculeț este ajutorul pe care-l primește de la partid și de la sindicat. Acest ajutor nu este sporadic și nici Întâmplător (Ă). În general se poate afirma că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale Anei Roșculeț este ajutorul pe care-l primește de la partid și de la sindicat. Acest ajutor nu este sporadic și nici Întâmplător (Ă). În general se poate afirma că Marin Preda a respectat adevărul vieții și nu a făcut din eroina lui o figură excepțională. Procesul sufletesc al Anei Roșculeț nu se petrece numai la lumina clară a zilei, ci rămâne uneori obscur. (Ă). În Ana Roșculeț are loc o luptă Îndelungată dar explicabilă (Ă). S-ar putea obiecta că (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că (Ă) Marin Preda se lasă În mare măsură sedus de idee a de a atribui Anei Roșculeț anumite comportări neprevăzute. Aceste gesturi și atitudini nu-și găsesc Însă motivarea În structura morală la care a ajuns În acel moment eroina. (Ă). Lenin subliniază două trăsături caracteristice ale procesului de transformare și reeducare: caracterul de durată și caracterul de massă. În nuvela sa, Marin Preda fixează izbutit caracterul de durată. A doua trăsătură (Ă) lipsește. Lipsește astfel o privire amplă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
faptul că o tovarășă a ei e lăudată pentru o inovație În muncă Îi provoacă numai invidie. Toate acestea ne umplu de mânie Împotriva unei morale vechi, putrede. Scriitorul a căutat să dezvăluie Într-un spirit critic aspectele negative ale eroinei sale. Trebuie Însă totodată să precizăm că Ana Roșculeț se află la Începutul nuvelei lui Marin Preda cu mult mai jos decât nivelul cultural și politic al muncitorului de azi din țara noastră. În loc să-și aleagă un personaj tipic, scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ei. În uzină, manifestările ei nesănătoase sunt privite cu mirare de tovarășii de muncă. Președintele Comitetului de fabrică asistă «uimit», cum just observă scriitorul, la o izbucnire a Anei. Insistând astfel asupra cazului mai puțin obișnuit pe care-l constituie eroina sa, scriitorul a vrut să sublinieze cu mai multă vigoare influența În bine exercitată asupra ei de noua orânduire socială din țara noastră. Din acel moment de criză, când Ana cere ajutor partidului soarta ei Înregistrează o cotitură hotărâtoare. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
astăzi și eu nu cred că articolul Îl ajută Îndeajuns ca să poată scrie o carte despre o muncitoare care să fie un adevărat exemplu pentru noi. La „Filatura Română de Bumbac” majoritatea salariaților sunt femei; dacă autorul, În loc să aleagă ca eroină a cărții o Ană Roșculeț care avea atâtea slăbiciuni, ar fi ales una dintre muncitoarele noastre Înaintate, ar fi fost de mai mult folos tuturor muncitoarelor din țara Întreagă. De exemplu, femeile noastre muncitoare, Încă din anul 1945 când au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oglindește cu fidelitate viața. Este Ana Roșculeț și povestea ei, până la urmă, un caz tipic, realist, corespunzător realității societății noastre? Reușește nuvela să fie o pârghie mobilizatoare pentru creșterea a ceea ce e nou În conștiința oamenilor muncii din țara noastră? Eroina lui Marin Preda este de zece ani muncitoare textilistă la F.R.B., una din marile noastre filaturi. Ana Roșculeț e o muncitoare Înapoiată, ea Îndeplinește cu greu norma, e apăsată de o viață casnică grea, terorizată de legătura ei cu Tomiță
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mai mult decât atât, din comportarea Anei nu reies limpede - cu toate că autorul insinuează la un moment dat acest lucru - nici măcar elementele generale, instinctive ale unei conștiințe sau solidarități de clasă. (Ă). Dacă ținem seama și de «inteligența prea vie» a eroinei, de care ne pomenește autorul, atunci starea de Înapoiere a Anei Roșeuleț este neverosimil de gravă. Atitudinea ei față de Tomiță „bocsierul”, omul pe care Îl urăște profund, și pe care nu știm prea limpede de ce-l suportă, omul care o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
curioasă»! (Ă). Asemenea manifestări curioase, de iz burghez, se Întâmplă și În alte Împrejurări. (Ă). Ana Roșculeț nu iubește pe nimeni și nici nu se simte legată de nimeni (Ă). Drumul Anei, atât cât Îl putem desluși, transformarea sufletească a eroinei se face sub imperiul unor forțe oarbe, tenebroase, nelămurite. (Ă). Fără a intra deocamdată În aprecieri asupra desfășurării nuvelei, referindu-ne În mod izolat doar la psihologia eroinei, putem spune că aceste fapte, manifestări și amănunte sunt elemente care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nimeni (Ă). Drumul Anei, atât cât Îl putem desluși, transformarea sufletească a eroinei se face sub imperiul unor forțe oarbe, tenebroase, nelămurite. (Ă). Fără a intra deocamdată În aprecieri asupra desfășurării nuvelei, referindu-ne În mod izolat doar la psihologia eroinei, putem spune că aceste fapte, manifestări și amănunte sunt elemente care nu pot intra În alcătuirea unui chip real, reprezentativ, de muncitoare din zilele noastre, În drum spre Înnoire, spre niveluri superioare. (Ă). Autorul se lasă Încă stăpânit Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
munca lor, sperând să afle În ea un izvor de Învățăminte, iar În cele câteva chipuri zugrăvite, trăsăturile celor mai buni tovarăși de-ai lor. Este semnificativ, că deși s-au adus critici scriitorului pentru felul cum și-a prezentat eroina, mai mulți dintre participanții la discuție au vorbit despre „tovarășa” Ana Roșculeț, ceea ce Înseamnă că au simțit-o aproape de sufletul lor, că autorul a reușit să zugrăvească un om viu, Înzestrat În parte cu simțămintele și năzuințele caracteristice muncitorilor de la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
zugrăvească tocmai acest avânt. (Ă). Aceeași dragoste și participare a muncitorilor noștri la viața fabricii este prezentă și În nuvela Primejdia de Vera Hudici, din volumul acesteia Drumul spre lumină. Impresionant de-a dreptul este eroismul de care dă dovadă eroina, salvând fabrica de un incendiu sigur. (Ă). Neînțelegerea justă a criticii și autocriticii duce la greșeli grave de felul acelora relevate de Vera Hudici În nuvela Haturile din același volum mai sus amintit. Femei noi În lumea satelor: Lumea satelor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Iorga, este fructul a peste zece ani de munc? istovitoare �n biblioteci ? i arhive publice � nu totdeauna foarte dispuse s? acorde asisten?? �, de multe ori �n arhive de familie sau, pur ? i simplu, �n discu? îi �ndelungi cu o parte din eroii ? i eroinele acestei tulbur? toare �vie? i de om, a? a cum a fost�. Profesorul Nagy-Talavera, s? o spunem f? r? ocoli? uri, este un mare prieten al rom�nilor ? i un admirator �nfocat al lui Iorga, ceea ce nu-l �mpiedic? , �n dese
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
post-apocaliptic, vorbind despre vechiul proiect avortat, încercînd să-l resuscite. N-au cum să treacă mai departe, încît totul se consumă ca o poveste a poveștii. Vor încheia recitînd alternativ ultimele versuri ale baladei și evocînd astfel moartea simbolică a eroinei și a ziditorului ei. Scenă de o tristețe sfîșietoare, plasată pe o ambarcațiune metalică delabrată, înconjurată de ape, la apus de soare, la sfîrșit de zi și parcă de lume... Concluzia: "mitizantul" Alexa Visarion își reafirmă programul, acum ca rescriere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și cu totul remarcabile... sunt secvențele-strigăt ale "visului" lui Ion; din alb-negru sau din tentele virate de până atunci izbucnește culoarea... operatorul Vivi Drăgan... scenograful Marcel Bogos... Anca este, ca și pe scena Teatrului Giulești, Dorina Lazăr... Actrița păstrează misterul eroinei sale... În general, regizorul (ca și în filmul anterior) a rămas fidel față de actorii giuleșteni, care sunt actorii săi "de suflet". Pe Ion îl interpretează Florin Zamfirescu... va rămâne un "rol al vieții" sale... Dragomir este Corneliu Dumitraș... Dorel Vișan
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cehoviene, a făcut de pildă interesanta descoperire că oamenii din lumea orașului provincial din lumea piesei Trei Surori, au trăsături fragile, friabile. În admirabilul spectacol timișorean, surorile nu par a comunica. Cehov îi scris lui Gorki că a creat trei eroine cu același tată și aceeși mamă, dar "fiecare trebuie să-și aibă genul ei". [...]În acest sens, Alexa Visarion a creat o scenă absolut extraordinară: Andrei își ține discursul lăcrimos nu în fața surorilor, ci a paravanelor ele s-au culcat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fluidă, sacră, violentă, mereu aceeași și niciodată la fel... În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație...Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar spovedania ca identitate... Biserica este o structură sufletească și înălțarea ei o cuprinde. Am incercat un sens împătrit, o semnificare cvadruplă... Poate candva textualul și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mereu aceeași și niciodată la fel cum spuneam cândva. În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație... Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar sufletul ca identitate... Ana singură spune în pridvorul bisericuței din Siliștea Snagovului, Ea, fata cucerită de trăirile Nastasiei Filipovna din Idiotul lui Dostoievski. Bântuită de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de-acum. (Se vede, nu îndeajuns de bine pusă la colț cînd trebuia...) Refac, pas cu pas, dorohoiana stradă Cuza-Vodă (între fosta Prefectură și Vila Ciopec), al cărei trotuar îl romantizam cu gingaș-renoiriana domnișoară Georgeta Wagner, azi la fel de renoiriana soție... eroină Georgeta Gheorghiu. În răstimpul în care, alături de minunatul pictor Craiu, beneficiam acolo, sus, în Pășunile Raiului de oblăduirea fabulosului magistru Brânzei, Craiu mă lua de braț și, pe sub salcîmii otrăviți de floare, îmi spunea: Măi, Val, știi tu ce lăutari
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]