11,327 matches
-
școală similară din București. În ianuarie 1941 asistă la tulburele evenimente ale rebeliunii legionare și ale reprimării ei de către Ion Antonescu. Intră în contact cu refugiații ardeleni și se întâlnește cu siliștenii lui stabiliți în București. Toate acestea vor fi evocate peste trei decenii în „Delirul” și în „Viața ca o pradă”. La sfârșitul anului școlar 1940-1941 (urmat și cu ajutorul directorului școlii), susține examenul de capacitate, însă datorită greutăților materiale se hotărăște să renunțe la școală. În timpul verii nu mai revine
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
din țările germanice,spre deosebire de cei de riț sefarad,care provin din Spania,Portugalia, Turcia, Grecia,țările balcanice. *Ilan Bercovici,poet israelian de origine română, care a publicat de curând un volum de texte intitulat "Ultimul poet așkenaz",volum în care evocă trecutul familiei sale din timpul celui de al doilea război mondial în România. ******* מכתב למשורר האשכנזי האחרון אילן ברקוביץ משורר אשכנזי אחרון יקר, שורותיך חדרו לנשמתי, טלטלו את קרביי, הרעידו עצמותיי, ליטפו בחום את לבי. משורר אשכנזי אחרון יקר, אני
SCRISOARE CATRE ULTIMUL POET AȘKENAZ ILAN BERCOVICI--VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368835_a_370164]
-
Tot în lucrarea mai sus menționată, Hume afirmă că viziunea noastră mintală sau concepția ideilor nu e altceva decât o revelație pe care ne-o face Creatorul nostru: „Dacă în mod voluntar îndreptăm gândurile noastre la un obiect oarecare și evocăm imaginea sa în mintea noastră, atunci nu voința noastră e aceea care creează acea idee, ci creatorul tuturor lucrurilor le descoperă minții noastre și ni le înfățișează”. Tot el spune că oricât ne-am amăgi că la fiecare pas suntem
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
culegere de evocări alcătuită de Nicolae Dragoș. Până aici, oricare dintre cititori ar putea comenta - Bine, bine, dar care-i zvâcul? Tocmai. O claritate precum un senin sticlos de pe un cer, de unde o rază coboară cu o poveste de mândrie evocată de Nicolae Dragoș care în ARGUMENTUL său citează: „Mă numesc unul din oamenii în viață care l-au văzut pe M.EMINESCU, în carne și oase. Scria cu mândrie Tudor Arghezi în anul 1943, despre irepetabilul poet. Eram copil de
LANŢUL UNEI BUCURII ORI COMOARA DIN CASĂ de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368938_a_370267]
-
au o preciziune și o energie a conturului care fac din ele niște obiecte spațiale”(T. Vianu-Ion Barbu). Diferențele se conturează încă de la viziunea asupra antichității: „...pe când Leconte de Lisle și Heredia cultivă mai cu seamă Grecia mitologică, Ion Barbu evocă Grecia misterelor eleusiene și a culturilor orgiastice ale lui Dionysos”. Versurile de o conciziune și o eleganță clasică au mai întâi un remarcabil simț plastic: „Întocmai ca acele soluții care cristalizează în întregime când le amestecăm cu o singură picătură
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
la români”, pornind de la cele două afirmații ale bunicii: “Mă, ești în treabă, toți te întreabă.”, “Mă, nu muri, dacă ai murit, ești mort.” Și-a reproșat că nu a avut o atitudine veritabilă față de foștii Dumnealui profesori și a evocat chipurile unor dascăli precum: profesorul de limba latină din liceu care a înființat la Vâlcea primul Centru de cercetare a latinei și Alexandru Piru de la a cărui naștere se împlinesc în acest an 100 de ani, eveniment pentru care a
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
adus acasă, pe țărm - /Lână de aur, blestemată/și înflăcărată, împreună/cu Ovidius și Homer.// M-am uitat la Bacovia/acasă și am dispărut/cu Eminescu, creierosul/acela al lui Stănescu mereu.” Nicolae Băciuț, poet, prozator șu publicist târgumureșean, a evocat momente ale prieteniei cu Nichita, ne-a făcut cunoscută călătoria pe care a întreprins-o în vremea studenției, cu mijloace financiare modeste la Struga pentru a participa la festivitatea de premiere a poetului Nichita Stănescu. A lansat volumele: „La taclale
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
I.L. Caragiale” Ploiești, Partidului Social-Democrat, ALDE, Direcției Județene pentru Cultură Prahova, Filarmonicii „Paul Constantinescu”, Ploiești, Asociației Județene a Pensionarilor, elevilor. În continuare la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești au fost decernate Premiile „Nichita Stănescu”. Personalitatea lui Nichita Stănescu a fost evocată de Eugen Simion și de Nicolae Breban. Eugen Simion l-a apreciat pe Nichita Stănescu ca fiind cel mai mare poet de după război, singurul poet care după Eminescu a reușit să revoluționeze limbajul poetic și și-a exprimat convingerea că
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
în care te poți bucura de zăpezile iernii, de magia sărbătorilor, de verdele crud al primăverii, de aurul verilor bogate sau de frumusețea toamnelor. Un univers în care cuvântul de ordine este BUCURIA. Indiferent dacă versurile sale alcătuiesc pasteluri sau evocă frumusețea timpurilor trecute, poezia lui GHEORGHE VICOL este, prin ea însăși, un motiv real de bucurie. O poezie sinceră, curată, cu nuanțe coșbuciene, în care freamătă dorurile și visele unui copil, ajuns, prin trecerea nemiloasă a timpului, la vârsta nostalgiei
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
souls» - invocare magico-religioasă plurivalenta ce ancorează firele sufletești la această arca poetica ce poartă numele «Believe»”. Despre „People need to cry” „Ultima compoziție David Lăpădat poartă atributele cântecelor mari în care melodia și versurile devin mai mult decât suma lor, evocând în sufletul ascultătorilor idei, emoții și, de ce nu, fantezii. Frumusețea compozițiilor David Lăpădat vine din dezvăluirea intrinseca a vietii evocând în același timp o parte ascunsă a trăirilor, a curajului izvorât din frică, a dragostei izvorâte din ură, a puterii
INVITAŢIE LA UN DUBLU EVENIMENT MARCA DAVID LAPADAT & TRUPA „DAVID'S PACK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370797_a_372126]
-
cry” „Ultima compoziție David Lăpădat poartă atributele cântecelor mari în care melodia și versurile devin mai mult decât suma lor, evocând în sufletul ascultătorilor idei, emoții și, de ce nu, fantezii. Frumusețea compozițiilor David Lăpădat vine din dezvăluirea intrinseca a vietii evocând în același timp o parte ascunsă a trăirilor, a curajului izvorât din frică, a dragostei izvorâte din ură, a puterii născute din slăbiciune. În structura intimă a cântecelor se află ascuns un mister ce se dezvăluie interacționând cu experiență ascultătorului
INVITAŢIE LA UN DUBLU EVENIMENT MARCA DAVID LAPADAT & TRUPA „DAVID'S PACK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370797_a_372126]
-
suferinței... "De fiecare dată, când mă chinuie Timpul, îmi spun că unul dintre noi trebuie să sară în aer, că nu e posibil să continuăm la nesfârșit această crâncena înfruntare", scria Emil Cioran. "Mecanismul timpului se poate deregla oricând", fapt evocat în românul "Un veac de singurătate" de Gabriel Garcia Marguez. Însă suntem, oare, mulțumiți atunci cand neprețuind timpul, ce a trecut furtunos, cu aplauze, acorduri, sinceritate, descoperim latura incertitudinii... Ce s-a întâmplat cu timpul neprețuit?.. Neprețund oamenii, neacceptând fericirea, care
LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370826_a_372155]
-
mai frumoasă fațetă a Iubirii revelată în acest volum este contopirea iubirii față de partenera de viață cu marile iubiri ale omului: iubirea de mamă, în Portret uitat de timp, un tulburător omagiu adus mamei dispărute și în Copilăria, unde este evocată iubirea părinților, mâinile mamei ce "mângâie și alină” și „sufletul ei mirosind a veșnicie". La rândul lor, toate aceste iubiri se contopesc în iubirea de țară, din poezia În fiecare an, iar tot în creuzetul iubirilor pământene este concentrată Iubirea
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 916 din 04 iulie 2013 Toate Articolele Autorului MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI Încerc să evoc chipul lui Eminescu așa cum se desprinde el din amintirile apropiaților, ale prietenilor și cunoștințelor, ale celor care i-au stat în preajmă în timpul vieții. Imaginea lui se înlănțuie de la o etapă la alta a biografiei, în decoruri schimbate de-a
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
în neglijența lui semnele depresiunii ( ceea ce era prematur). Tinerii școlari blăjeni erau mirați de cunoștințele băiatului cu școlaritatea neîncheiată, „ de gândeai că vrea să înghită toată știința din lume”. Prin trecerea lui Eminescu pe la Sibiu avem mărturii de la N Densusianu, evocându-l „cu fața negricioasă, cu ochii mari deschiși, cu un zâmbet pe buze”, dar îmbrăcat„într-un costum cu totul singular”. „ O spun, nu în dezordinea acestui om, ci pentru cunoașterea crudei sorți, că în adevăratul înțeles al cuvântului curgeau
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
să le fie apreciate și recunoscute de generațiile viitoare nu răsărea niciodată în sufletul său candid.” Replica i-o dădea Caragiale :...sărăcia lui n-a fost o legendă; a fost o nenorocită realitate și ea îl afecta foarte.” Gheorghe Panu, evocând lecturile poetului la „Junimea” ieșeană remarcă de asemenea că : „Eminescu punea acea melancolie adâncă în glas, care ridica valoarea- chiar mediocră- a lucrărei pe care o cetea”. răsărea niciodată în sufletul său candid.” Maiorescu, pentru a justifica detașarea și dezinteresul
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
l-au ocolit și nu l-au scutit nici pe sfinția sa de șicane, ispite, piedici și necazuri; la oamenii pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii de vrednică amintire Iustinian, Iustin și Teoctist - care l-a evocat de foarte multe ori deoarece îl aprecia foarte mult; Nu în ultimul rând trebuie menționați aici numărul foarte mare de monahi și tineri pe care i-a format cu atâta dragoste și înțelegere, pe care i-a ajutat, și are
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
și care, toate au fost prilej de mare înălțare sufletească pentru mine!... Tot aici și acum mă gândesc la faptul că Părintele Nicodim are o foarte mare dragoste și recunoștință față de înaintașii viețuitori ai sfintei mănăstiri Crasna pe care îi evocă cu foarte mare emoție, referindu-mă, aici, de pildă, la Părintele Arsenie Praja - în memoria căruia a scris o carte în care prezintă viața, faptele și învățătura vestitului duhovnic crăsnean!... De asemenea, tot acum mă gândesc la dragostea Părintelui pentru
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
în același timp, o personalitate complexă care s-a exprimat nu numai prin poezie ci și prin muzică. Am avut onoarea să-l cunosc personal în cadrul unei întâlniri cu medicii scriitori prilej cu care am stat mai mult de vorbă, evocând și locurile noastre natale ( localitatea Izvor Județul Argeș - unde s-a născut domnia sa, se află la cincisprezece Km de localitatea Tătărăștii de sus unde am văzut eu prima oară lumina soarelui) și am gândit că este cea mai indicată persoană
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
și implicit din 15-20 ianuarie, la ceremonia dezvelirii monumentului poetului în Schopenhauerstr, München (cu bustul executat de sculptorului Alexandru Pană), ș.a.m.d., și apoi necontenit, în atâtea și atâtea alte ocazii, pe care spațiul nu-mi permite să le evoc aici. După 1990, i s-au publicat succesiv, în Germania și în țară: „Dans în lanțuri” (Der Tanz in Ketten; Roman), George Guțu, Brașov/ Kronstadt 1994; „Zuwendung und Beunruhigung. Anmerkungen eines Unbequemen” (1994); „Prosa - Lyrik” (1995); „Erkundungen und Erkennungen”(Notizen
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
latină. Căci o atracție magică o exercită asupra mea și climatele geopsihice ale acestui pământ - pe de o parte peisaje naturale de o inconfundabilă frumusețe, cum rare ori am văzut în numeroasele mele călătorii. Pe de altă parte priveliști care evocă permanent - după cum prea bine știți - istoria dramatică a acestor locuri și întâmplările nemaiauzite ale acesteia. Ele reprezintă părți integrante ale peisajelor europene, despre care germanul fascinat de lumea latină Ferdinand Gregorovius afirma odată că există peisaje care posedă magnetism istoric
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
bun", „Fără de voi", „Oameni și flori", „Eu te iubesc, femeie", „Femeia-muza tuturor timputilor", „Femeia-poezie", „Daca tu, femeie, n-ai fi existat", „În derivă", „Îmbătrânim, frumoasă doamnă", „Închisori cu ferestre spre cer", „Drum către apus", „În asfințit"... -Iubirea pentru părinți este evocată cu sentimente de prețuire și de recunoștință pentru cei din care i-au dăruit suflet în: „Mama-file de carte", „Unde ești, mamă", „Tatălui meu", „Mamele noastre-candele ce ard cu lacrimi", „Vând spinii sufletului meu", „Învingători prin vremi", „Eu", „Mamă"... -Iubirea
MARIA FILIPOIU DESPRE POEZIA ANGELINEI NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370031_a_371360]
-
interpretată marchează începutul unei inovații în stilul compozitorului, acea marcă pe care el a numit-o „tintinnabuli” sau bell-like. După ce a experimentat diferitele stiluri, Pärt a ajuns la acest sunet triadic distinctiv, o muzică de neegalat în frumusețe, fragilitate, puritate, evocând sentimente profunde, respectând mistica spiritualității, care nu este altceva decât drumul omului către împlinirea vocației, a chemării sale, până la îndumnezeire, aceasta fiind desăvârșirea la care a chemat Mântuitorul când a zis: „Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel Ceresc
SERGEI BABAYAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370490_a_371819]
-
scris mereu cu nostalgie ! " Lacrimi de iarnă" și "Ghețarii", despre " Durere", "Alungare" În "Destine" și "Coșmarul", se regăsește fiecare... În fabula " Papagalul", găsești mulți contemporani Care se târăsc reptilic pentru averi, funcții și bani... N-a uitat Coca să-l evoce pe Păunescu Adrian Pe care (nu metaforic !), îl vede drept un Titan ! Tenorul nostru slătinean, din "Rigoletto", "Traviata" Antonius, pe multe "arii", îl cântă Coca -"Cleopatra !" Peste tristeți și indignări, ne bucură c-un "Happy End" : Prin acel eseu "Tenorul
SĂ TRĂIM SPIRITUAL TRĂIRI , PRIN PANA ECATERINEI-COCA SOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370521_a_371850]
-
a discursului. Într-adevăr, dacă divinitatea nu ar fi decis ca viitorul copilului Simion să fie, prin mila unei rude din București, în altă parte decât în sărăcia Godineștilor Bacăului, atunci desigur că nu am mai fi avut astăzi ce evoca. Pasiunea micului elev pentru învățătură s-a dovedit a fi una extrem de benefică, întrucât, cu voia sorții și a întregii comisii, mai cu seamă a profesorului său de matematică, a câștigat o bursă pe deplin salvatoare pentru el în ultimii
ДО СВИДАНИЯ, МОСКВА! (LA REVEDERE MOSCOVA!) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370509_a_371838]