3,475 matches
-
sistem, expresii-produse artistice etc.) și, deopotrivă, repere psihosociale: sex, vârstă, statut, profesie, deținerea puterii, roluri sociale, motivație, strategie etc. Să luăm oricare dintre componentele respective și să o supunem modelului pe care Îl propune dandysmul. Dacă ar fi să ne exersăm imaginația (dar și cunoștințele), noua carte despre dandysm pe care am scrie-o ar Începe, câtuși de puțin Întâmplător, cu un amplu capitol despre primul reper consemnat Într-un act de identitate, numele propriu. O simplă parcurgere a prenumelor, patronimelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a metodelor. Pentru cartea noastră o asemenea abordare s-ar dovedi, pentru moment, mult prea amplă și relativ inoperantă. În schimb, de reală eficiență Într-o analiză a dandysmului e perspectiva sugerată de sociopsihologi, antropologi, de istoricii mentalităților. Hiperinflația eului exersată de Narcișii-dandy nu are cum să nu genereze o mișcare de separare ostentativă În raport cu orice ar sugera egalitarism, nediferențiere, unificare. Nimic mai ostil acestor bărbați care cred În steaua superiorității și unicității lor decât ideea masificării. A cădea În indistinctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu un Întreg cod social. „Dacă ar adopta regulile În uz, dacă le-ar urma scrupulos, dandy-ul s-ar trezi plasat Într-o turmă. Dar o transgresare totală a acestora l-ar exclude din această societate În care Își exersează dominația. Atitudinea sa contestă și ridiculizează mai mult sau mai puțin o societate, dar evită să o scandalizeze. E vorba de a ști cât de departe se poate merge.” 1 Cât de riscant s-a dovedit acest mers „prea departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de St. Hilaire redactând Încă la 1827 L’art de se mettre sa cravatte de toutes les manières connues et usitées, adevărată istorie a cravatei, Însoțită de 32 de figuri explicative. Dar, mai ales, să ni-l Închipuim pe Brummell exersând ritualic o descoperire senzațională: muselina ușor apretată, care Îi Îngăduie să facă un nod și apoi să dea o formă greu de imitat cravatei, așa cum stă nemișcat, asistat de valet, cu capul dat pe spate, atent la proporția perfectă dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
emoțiile, neliniștile, suferința, un adevărat dandy trebuie să-și strunească și stomacul și mușchii. S-a văzut cât de riguroase ar trebui să fie dietele. Dar nu toți dandy-i pot face față unor asemenea canoane. După cum nu toți Își exersează, ca niște veritabili sportivi, corpul. Întâiul pe o listă imaginară a distinșilor bărbați care fac sport ar fi Alcibiade. Iar dintre cei ce aparțin dandysmului istoric ar trebui chemați la apel destul de mulți, cu precădere englezi. Primul - Brummell Însuși, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nu doar călăria. Lansat la Paris de lordul Seymour, un veritabil Leu, boxul intră, ca să spunem astfel, În ring ca un sport foarte nobil. Lordul Își deschide În propriul apartament o sală de arme, unde Își invită prietenii să-și exerseze pumnii, el Însuși lăudându-se nu numai cu impecabilele croșee, ci și cu neobișnuitul diametru al bicepșilor (52 de centimetri!). La fel de prestigioase sunt, ceva mai Încolo, canotajul, ciclismul. Și, după 1900, pilotajul mașinilor de curse sau al avioanelor. Își poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
atunci când afirmă că răceala exterioară și delicata transparență a unui foc lăuntric trebuie să se afle În echilibru, deoarece dandy-ul e o emblemă a Înseși frumuseții. Însă majoritatea dandy-lor aleg să Își domine În spirit stoic sufletul, să Își exerseze voința. Astfel Încât celorlalți le este oferită doar o suprafață mată și rece. Ei știu prea bine, asemenea seducătorului kierkegaardian, că nimic nu stârnește mai mult decât indiferența bine calculată, decât prezența-absență sau, la limită, retragerea neprevăzută din scenă, În chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
patetice, fără stridențe, bâlbâieli, ezitări, fără exaltare. Asemenea măștii, și vocea are o opacitate care ațâță din simplul motiv că nu se lasă interpretată ușor. Nerisipindu-se În vorbărie, dandy-ul Își elaborează o strategie a tăcerii, pe care o exersează trecând cu un aer hautain, absent, prin saloane. Iar când le face celorlalți favorul unui scurt comerț verbal, replicile - pregătite cu un Întreg arsenal retoric tipic dandy - au valoarea unor sentențe, oricât de derizorii sau de stupide ar fi. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
rază divină. Ar fi oare drept să Îi negăm spiritul din simplul motiv că nu se prea dedica lucrurilor Îndeobște atribuite inteligenței? Era, În felul său, un mare artist; doar că arta sa nu putea fi clasificată și nu se exersa Într-un timp anume. Era chiar propria-i viață, sclipirea nepieritoare a Înzestrărilor hărăzite spre a se dezvolta doar printre semeni. Fascina prin Însăși persoana sa, așa cum alții fascinează prin operă. Valoarea Îi era instantanee. El scotea din torpoare - greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
talentele, prin forța, prin bogăția lor. Dandy-ul este un revoluționar și un iluzionist. Și Încă ceva: această demnitate a manierelor, pe care el o Înalță la rangul celorlalte demnități omenești, este răpită femeilor, care singure par hărăzite să o exerseze. El domină la modul și prin mijloacele femeilor. ș...ț Dandy-ul are o latură antinaturală, androgină, prin care Își poate exercita la nesfârșit seducția. În rest, dandy-ul este În mod real un artist În maniera sa. Opera sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
prins cum vine treaba. —Mișto, zise Bez. Când trebuie să ajungă Marie? — În după amiaza asta. Mai bine mă retrag în vizuină să termin prototipul. După aia îl atârnăm acolo sus, la doar câțiva metri de pământ, ca să poată să exerseze câteva sărituri, să vadă cum e. —Mai bine ea, decât mine, zise Bez pe un ton sec. —A, Marie a făcut de toate, zise Sally. Trapez, circ, școală, acrobații. E floare la ureche pentru ea. Uneori, engleza fluentă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
bucătărie. Am ochi de vultur, cel puțin când e vorba de biscuiți. De altfel, îmi oferi din nou cafea, dar o refuzai, cu regret. Trebuie neapărat să lucrez un pic la mobilul lui Puck înainte ca Marie să înceapă să exerseze săriturile de pe el. — Păi, când mai treci pe aici, zise ea. Și, apropo, chiar îmi place tricoul tău. Mi-am dat seama că nu m-ai crezut adineauri. Mă uitai în jos, la tricou. Pe piept era imprimat sloganul: „Faster
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
s-a sinucis. —Sam? sări Sophie, plină de furie. Până aici! Exagerezi! — Oricum o să iasă totul la iveală, zisei eu. Să știi că polițiștii se pricep tare bine la interogat oamenii. Or s-o facă să spună tot. Măcar așa exersează un pic să vorbească despre asta. Oricum, cred că deja am ghicit. — Chiar trebuie să știe? făcu Violet, pălind. Ridicai din umeri. —Tu ce ai de pierdut? Oricum e mort. Nu-ți poate face nimic. De ce să nu le spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
năpustească asupra lui, după cum fuseseră antrenați, când un al șaselea agent, aflat în dreapta scenei, surprinse o mișcare bruscă. Guttman, încă holbându-se maniacal la prim-ministru, căuta ceva în jachetă. Primul foc de armă fu tras direct în cap, așa cum exersaseră de sute de ori. Trebuia tras în cap pentru a asigura paralizia instantanee. Fără reflexe musculare care să declanșeze vreo bombă sinucigașă, fără secundele finale de viață în care suspectul ar putea apăsa pe trăgaci. Bodyguarzii văzută țeasta căruntă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
s-o desfac? — Sigur. Te ajut și eu. Henry era sigur că îi tremurau mâinile, dar le ținu suficient de ocupate încât să nu observe ofițerul. Apucă un baton la întâmplare, împinse ciocolata cu doi centimetri în afară, exact cum exersase pe masa lui din bucătărie, rupse staniolul pentru a da la iveală trei pătrățele întregi de ciocolată englezească cu lapte. —OK. Fără să se gândească, Henry rupse o bucată de ciocolată și o oferi vameșului, cu o expresie a feței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Încercări mai dificile. Uneori eram nevoit să fac În direct veritabile acrobații verbale, să dezvolt o Întreagă echilibristică salvatoare pentru a redresa dialoguri ce riscau s-o ia razna din cauza orgoliului, capriciilor sau a indispoziției unor invitați mai temperamentali. Îmi exersasem temeinic stăpânirea de sine și autocontrolul, chiar dacă, după emisiune, mă descărcam În Înjurături birjărești și considerații de mitoc la adresa grandomaniei contondente a grangurilor culturali cu exces de personalitate. - Nu te supăra, a fost o tentativă de glumă... Bătrânilor nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
crezut că n-am nimic de divulgat și să plătesc pentru un Închipuit refuz de a colabora cu sechestratorii. Morala: moartea nu este doar Înspăimântătoare, dureroasă, absurdă, mai poate fi și ironică, uneori. Iar când are cruzimea indiferentă să-și exerseze spiritul ludic pe seama ta, nu-ți mai rămâne decât soluția abandonului În brațele unui somn adânc și consolator. Mai ales când poate fi ultimul. Am ajuns la această filozofie ieftină și fatalistă spre dimineață. În cele câteva ore scurse după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
erezie a mii de membri ai Ordinului Templului. Li se confiscă averile și, timp de șapte ani, cunosc rigorile cercetării inchiziționale și meșteșugul cumplit al torturii dus la perfecțiune de călugării dominicani Încă din urmă cu un secol, când Îl exersaseră pe pielea catarilor. Nimeni nu rezistă la aceste chinuri bestiale. Mărturisesc tot ce li se cere, mai ales că, În schimbul recunoașterii vinovăției, li se promite iertarea. În loc de iertare, primesc Însă pedeapsa arderii pe rug, pentru că Își retractează primele declarații, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o condiție necesară, nu Însă și suficientă pentru a ajunge la rezultate valabile. Dacă nu mă crezi, Încearcă. Poftim, ai aici, ca material didactic, grupul de litere MMUNEALCDDNAXERUMLEDLA, pe care l-am scris cu mâna mea personală special pentru tine; exersează-ți logica pe seama lui și comunică-mi și mie concluzia. Sunt foarte curioasă... Am mimat că cercetez cu atenție hârtia pe care mi-o Împinsese provocator și demonstrativ În față. - În primul rând, nu mă refeream la mine, ci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
vrusese, pur și simplu, să le facă zile amare inamicilor În mâna cărora ar fi putut cădea documentul. Dar dacă pentru un străin el comporta inerente dificultăți, pentru un român era floare la ureche! Mai ales pentru unul care se exersase temeinic În materie și care adulmeca acum ca o sălbăticiune excitată de sânge fraged posibila izbândă. Am pus rapid la punct metodologia de lucru. Primul pas a fost și primul succes. Am scris pe coală ALEXANDRU CEL MARE și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
simțeam aspri pe pielea delicată a picioarelor Îndoite, senzații care se combinau cu o umilă necesitate, a cărei satisfacere o tot amânam. Trecea aproape o oră și nici urmă de Mr. Burness. Fratele meu se ducea În camera lui să exerseze la pian și apoi se afunda tot mai adânc Într-una dintre melodiile pe care eu nu le puteam suferi - indicațiile date florilor artificiale din Faust (...dites-lui qu’elle est belle...) sau văicăreala lui Vladimir Lenski (...Ku-da, ko-da, ku-da vî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
n-ai ști că-i Conservatorul“, arată Nela cu capul spre ferestrele acelea, „ai zice că o omoară bărba-su. O cafteală matinală, într-o casă boierească. Ca-n Tolstoi... Nu vezi cum țipă? Și nimeni n-o scapă“. „E repetiție. Exersează. Învață“, îi răspund. „Se pregătește pentru cariera de artistă.“ „Țipă tot ca una care-i tocată“, ridică ea din umeri. „Crezi că nu le ia și pă artiste la palme careva? Nu-s și ele femei, ce-or fi fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Ester, se producea acolo Aurelian Andreescu. Nu-mi plăcea cântărețul. Dar nu pentru el intram acum în local și nu de dragul lui aveam să vin cu Ester. Am intrat. Nu voi povesti în amănunt cele ce au urmat. Nu-mi exersez mâna pe astfel de descrieri destul de lejere. O sală la început goală, apoi animându-se, cu tot mai multă lume. Eu la o masă lângă fereastră, consumând după tot protocolul. O sticlă de vin, apoi alta. Începuse și programul orchestrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
trebuiau alte cuvinte. Îl recunoscusem: era popa Țandără. Vocea lui inconfundabilă de bas profund și felul lui neobișnuit de a rosti repezit cuvintele, aruncându-le de-a valma, într-un torent rapid, fără pauze între ele, încălecate, hămesite parcă. Îmi exersasem însă urechea să deslușesc ce spune în lungile noastre ore de la cenaclul seral de la „Geamandura“ din micul orășel de la poalele anticului Aegyssus. Aplecat peste blondiul Moș Crăciun, popa mi-a făcut semn să intru în dricul acela motorizat. Canapele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
sau să ridice vîslele așteptînd ca fiara cea mare să țîșnească din adîncuri și era mîndru că nu-și pierduse puterea odată cu trecerea anilor. În fiecare zi, după plimbarea matinală pe coastele dinspre răsărit, cobora pe plajă și se străduia, exersînd mai bine de două ore, să-și mențină brațul În formă prin aruncarea harponului la vreo treizeci de metri, spre a-l Îngropa pînă la mîner Într-o moviliță de nisip. Alteori, prefera să-i pîndească printre stînci pe rechinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]