98,675 matches
-
care avea timp de mine. La ora fixată, eram așteptat. Nu a trebuit să pierd timp niciun minut. Întâmplare și noroc, mi-am zis În gând, pățit cu mecanicii români din Montreal și Împrejurimi cu care am avut adesea doar experiențe negative. Problema pe care o aveam la mașină a fost rezolvată În timp record, cu multă pricepere, iar prețul a fost rezonabil. De atunci, nu mi-a mai trebuit alt mecanic auto. De fiecare dată, mecanicul meu zis și Bulgarul
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]
-
a demonstrat punctualitate (niciodată nu a trebuit să aștept mai mult de maxim 10 minute Înainte de a-mi aborda mașina), cinste și competență. Prețurile, Întotdeauna sub așteptări, pentru intervenții chiar de mare calitate. Să nu mai vorbim de inventivitate și experiență. De câteva ori, „prins” cu probleme de mașină În localități Îndepărtate (călătoresc foarte mult prin North America), cu sfaturi competente la telefon m-a salvat de lăcomia și necinstea unor mecanici auto ce ne pândesc la drumul mare. Mulțumesc Dimitri
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]
-
că Radu Vasile e deținătorul unei strategii care depinde de bunele relații dintre partidele din coaliție. Mai exact, că dacă acest guvern supraviețuiește, asta se datorează faptului, de-a dreptul impunător, ca partide care pînă în ^97 ori n-aveau experiență guvernării ori nu se puteau laudă cu o experiență specifică prea consistentă au izbutit să traverseze laolaltă o situație de criză care ar fi putut să le despartă. Problemele premierului încep, se pare, o dată cu primele adieri ale viitoarelor alegeri. Adieri
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
de bunele relații dintre partidele din coaliție. Mai exact, că dacă acest guvern supraviețuiește, asta se datorează faptului, de-a dreptul impunător, ca partide care pînă în ^97 ori n-aveau experiență guvernării ori nu se puteau laudă cu o experiență specifică prea consistentă au izbutit să traverseze laolaltă o situație de criză care ar fi putut să le despartă. Problemele premierului încep, se pare, o dată cu primele adieri ale viitoarelor alegeri. Adieri pe care partidele din coaliție le gîndesc tot mai
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
nu s-ar fi sinucis în veci, toți acești pseudofilosofi s-au lăsat antrenați într-o aventură sîngeroasă care - dacă ar fi izbutit - i-ar fi lichidat pînă în cele din urmă fără nici o indurare. O știm bine și din experiența fraților lor inamici, a intelectualilor de stînga lichidați de cei pe care i-au slujit... Căci, să nu mi se vorbească despre ăortodoxiaă lui Nae Ionescu, despre ămistica legionara, despre știința religiei (reală, dar numai că știința, nu ca sursă
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
că o madona bătută în cuie" - "Fluturii veniseră din legendele echinoxului". Un aer de reportaj gazetăresc impregnează "românul" cu tonalități consumiste de neevitat. Nu-mi face nici o plăcere s-o spun, dar traumă identitara pe care o intuiesc în această experiență a emigrării nu merită să fie exilata într-o asemenea "literatura". Nicholas Catanoy, Indian Summer, Editura Paralelă 45, 1999, preț neprecizat.
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
de vreo treizeci de ani fără încetare, încă din prima noastră adolescență. Nu e cazul să multiplic exemplele - sper că s-a înțeles ce voiam să spun: că foarte mulți români, mai ales dacă locuiesc în vestul țării, am o experiență directă a Sârbiei și a sârbilor. O experiență absolut extraordinară - de n-ar fi decât admirația față de marii lor scriitori, dar și prietenia cu foarte mulți dintre poeții și prozatorii care locuiesc chiar aici, în imediata noastră apropiere. Nu am
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
din prima noastră adolescență. Nu e cazul să multiplic exemplele - sper că s-a înțeles ce voiam să spun: că foarte mulți români, mai ales dacă locuiesc în vestul țării, am o experiență directă a Sârbiei și a sârbilor. O experiență absolut extraordinară - de n-ar fi decât admirația față de marii lor scriitori, dar și prietenia cu foarte mulți dintre poeții și prozatorii care locuiesc chiar aici, în imediata noastră apropiere. Nu am prea multe de spus în legătură cu bombardarea Iugoslaviei de către
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
un fapt împlinit. E uluitor că, în anul 2000, în plină Europa, umanitatea nu are încă resursele de a rezolva problemele popoarelor decât recurgând la forța. Dar e la fel de uluitor că un popor care a avut un gust și o experiență a libertății infinit superioare nouă, românilor, a acceptat, într-un moment în care nimeni nu putea să-i mai impună acest lucru, cizma dictaturii comuniste. Sârbii au ajuns să-l adore pe Milosevici tocmai când semenii săi, de la Ceaușescu la
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
apărut la 16 ani distanță. Unul din motivele acestei întîrzieri este faptul ca voluminoasa dactilograma a cărții de Amintiri... - o cronică teatrală extinsă și un document de epocă, grație celor 84 de ani pînă la care autorul și-a înregistrat experiențele - a suportat amputări repetate din partea cenzurii. Iar Mircea Ștefănescu s-a stins din viață chiar în 1982. Abia în 1998, sub îngrijirea Danielei Ștefănescu (fiica dramaturgului), aceste pagini s-au concretizat într-o carte, inclusă în colecția de "Proza română
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
unor încercări grele. La jumatatea vieții, în împrejurări pe care ni le prezintă prin intermediul extraselor dintr-un jurnal chiar din 1938, s-a aflat în vecinătatea morții, a bolii și suferințelor insistențe. Fără patetism ori excese, Mircea Ștefănescu descrie această experiență cu o undă de gravitate elegantă și nelipsita de ironie. Ni se sugerează că abia atunci, la 40 de ani, a survenit maturizarea autorului și intrarea existenței sale pe un cu totul alt făgaș, după întîlnirea cu drame ale vietii
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
Cristian Teodorescu Experiența guvernării - se spune tot mai des în ultima vreme - e catastrofală pentru PNȚCD. Un recent sondaj de opinie pare să confirme această idee. Plecarea grupului Ciorbea din partid, în căutarea spiritului lui Iuliu Maniu, ar fi o dovadă de netăgăduit
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
un guvern tot mai nepopular, iar foștii amici ai partidului, formațiunile civice și mulți intelectuali independenți formatori de opinie și-au răcit considerabil, ca să nu spun mai mult, atitudinea față de PNȚCD. Ce a avut totuși de cîștigat acest partid din experiența ultimilor ani? Deprinderea și răspunderile guvernării în coaliție, care nu se pot capătă decît fiind la putere. Verificarea oamenilor de încredere în aceste împrejurări și posibilitatea de a descifra din mers mecanismele fripturismului politic - cu frenezia înscrierilor, a simpatiilor brusc
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
fi indus o neîncredere ucigătoare față de acest partid. Un PNȚCD curat că lacrima, dar incapabil să se descurce în labirintul guvernării ar fi ajuns un partid cu suporteri pătimași, dar nu cu un electorat considerabil, în această perioadă. Trecut prin experiență guvernării, PNȚCD-ul poate fi privit ca un partid care are corupții săi, disidenții și fugarii săi, dar nu ca un partid care a preferat să-și apere propria poziție electorală, ignorînd interesele țării. Din acest punct de vedere, declarația
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
fântâni arteziene"!). Odată cu trecerea anilor, impresia făcută de Nichita Danilov la debut se șterge tot mai mult din amintirea cititorilor. Și aceasta nu pentru că poetul n-ar mai scrie, ci pentru că se îndepărtează de norocoasă intuiție inițială, atras de noi experiențe. În momentul de față el nu mai este al doilea Nichita al literaturii române, așa cum părea la început, ci un poet printre alții, din Iași. O bună coazie de a redeschide discuția asupra să o constituie apariția recentei ediții retrospective
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
nu poate lăsa loc pentru ironii destabilizatoare. Cine sînt cele trei personaje importante, dintre care două mor odată cu plecarea povestitorului? Doi bătrîni dons ai Oxfordului, Cromer-Blake și Tom Rylands, care vor juca fiecare, deși de la distanță, un rol important în experiența oxfordiana a naratorului. Mai greu mi se pare însă să răspund la cealaltă întrebare, cea implicită: cine este supraviețuitorul? Nici nu știu sigur dacă există un răspuns ferm, căci el ar presupune să stabilim cu certitudine care sînt cele trei
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
Vanitatea de la început, a autorului care își conține eroii că proiecții ale sale, este anulată brusc, transformată în extrema instabilitate a însuși acestui autor, el de fapt fiind o proiecție, o formă ce se poate umple cu diverse conținuturi, în funcție de experiențele sale. Discontinuitatea dintre "cel care povestește" și "cel căruia i s-a întîmplat" nu se cuvine redusă, cred eu, la simplă distincție dintre un individ așa cum era el înainte și după consumarea unor evenimente. Ci e o discontinuitate esențială, o
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
un nonagenar cu privire limpede, îmbrăcat mereu în aceeași salopeta albastră, care pur și simplu nu știe în ce zi trăiește. În fiecare dimineață el decide, după o logică necunoscută celorlați, ce zi urmează să trăiască, reluîndu-si astfel la nesfîrșit experiențele trecute. Astăzi este ziua din 1962, în care i-a murit soția, mîine poate fi dimineață de dupa bombardamentele din 1940, iar ieri a fost o după-amiază din 1930, sumbră și plină de îngrijorările sărăciei. La fel cum își reciclează propria
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
în alcătuirea ființei noastre de carne și spirit participa la scrierea mării Cărți despre noi înșine, se afirma aici. Că și în cazul lui Gellu Naum, poetul sau preferat, pe care il evocă într-unul din eseuri, pentru Simona Popescu experiență personală coincide cu cea poetica și cea individuală, împletindu-se toate într-o structură care exprimă ființă în întregul sau. Scriitoarea deține în exclusivitate "patentul" acestei "structuri" ce recuperează toate identitățile succesive că într-un "arabesc" care repeta aceleași teme-obsesii
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
intrăm în N.A.T.O., și atunci când facem demonstrații furioase împotriva acestuia. Și atunci când dorim să ne integrăm în Europa, dar și atunci cand ne uităm chiorâș la orice occidental care, de Paști, ar face imprudenta să-și viziteze rudele (o recentă experiență turistică la granița de vest a țarii îmi confirmă ceea ce spune toată lumea: că România e o țară izolată, inexistentă pe hărțile strategice ale Europei. Dacă în anii anteriori sute și mii de mașini așteptau să intre, în preajma Pastelor, în România
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
lasă să se strecoare odată cu citatele nenumărate pericole ideologice: "în loc ca Dicționarul să palpite de curentul vieții noi, ne dă miros de tămîie, izma și fum de cădelnița" (p. 74), "în citatele Dicționarului abundă sfinții, babele și drăcii" (p. 78). Experiență sovietică e invocată și în acest caz: "desigur că au și ei un Varlaam al lor, dar nu dau ghes cu el cînd alte probleme bat la poarta vieții" (p. 75). La Universitate, Al. Rosetti "nu a învățat nimic din
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
n-am cum să-l facă să tacă. Stai, n-am terminat. Iluzia armoniei e depășită de H.P.-B. La ea, soluția creației (concertul de Bach) e convențională, ca și în sartriana Greață. Nu-i, ca la Proust, concluzia unei experiențe interioare. În datele experienței ei, starea de confuzie ajunsă la descompunere, potențata la maximum - cum vede bine Corina - de gemeni, dublu de pus în legătură și cu ideea lui Girard, a violenței în asemănare, deci starea de descompunere nu poate
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
-l facă să tacă. Stai, n-am terminat. Iluzia armoniei e depășită de H.P.-B. La ea, soluția creației (concertul de Bach) e convențională, ca și în sartriana Greață. Nu-i, ca la Proust, concluzia unei experiențe interioare. În datele experienței ei, starea de confuzie ajunsă la descompunere, potențata la maximum - cum vede bine Corina - de gemeni, dublu de pus în legătură și cu ideea lui Girard, a violenței în asemănare, deci starea de descompunere nu poate duce decît la desăvîrșirea
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Fotografiile făcute rîndul trecut de Mărie, aspre, neconcesive. Șunt un moșulică pierit, îmbătrînit înainte de vreme. Am zîmbetul lui tata, blînd și dezamăgit. Deci, vorba lui Moromete, pe asta mă bazez. Nu pe hotărîrea de a ma retrage, speologic, într-o experiență solitara, a venit vremea. Proiectele mor de la sine. Mai pot să palavragesc. De altfel, îmi propusesem să fiu eu insumi, redus la ceea ce sînt. Asta, un moșulică, sînt". Masochismul, după cum vedem, e în floare, reprezentînd un alibi, întrucîtva, pentru impulsul
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
opțiunea individuală și tirania sistemului. După ^90 - scrie George Ardeleanu - termenii devin opțiunea individuală a profesorului și elevului, pe de o parte, si tirania (centralismul) clișeelor de mentalitate, gust, interpretare, reprezentată de manuale și norme de apreciere la examene. Din experiența, profesorii știu ce trebuie scris, pentru o notă bună, la tezele de capacitate și bacalaureat, chiar dacă și ei și elevii au alte perspective interpretative decît canonul impus de Bărboi-Boatcă-Popescu. Exemplele date de George Ardeleanu sînt tragi-comice, iar descrierea unei lecții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]