5,084 matches
-
sunt proprii m-au condus întotdeauna către ceea ce au în comun lucrurile mai degrabă decât către ceea ce le distinge unul de altul. Aruncând o privire asupra a ceea ce ne oferă artele diferitelor epoci drept experiență colectivă a umanității de a explora căi infinit de variate pentru a da formă unui lucru unic - arta -, am devenit tot mai convins de faptul că, indiferent de stil și mijloc, compoziția derivă din interacțiunea a două principii vizuale pe care le voi numi aici sistemele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
la început de-abia simțită, devenea tot mai explicită. Anumite fenomene fundamentale ale percepției, corelate cu elementele artei în cartea publicată anterior, își manifestau prezența la nivelul compoziției. În sfârșit, conexiunea a devenit atât de directă, încât cititorii care au explorat fundamentele formei vizuale în Arta și percepția vizuală pot trece ușor la compoziție ca nivel succesiv. Principiul gestaltist al simplității, descris în cartea anterioară drept organizator al formei și spațiului, folosește în genere pentru modelele vizuale. Acesta marchează de asemenea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
atinge, ci pentru că opera sa se concentrează irezistibil în jurul unui centru propriu. Deși susținută de gravitate, ea se poate desprinde pentru a pluti în spațiu fără un efort prea mare. În figura umană, ca subiect favorit al sculpturii, pot fi explorate relațiile dintre centrii compoziționali interni ai corpului și forțele inerente ale bazei. De fapt, relația | 35Centrii și rivalii lor este exprimată mult mai pregnant în dans, unde figura umană, centrată în jurul mijlocului său, este prezentată în interacțiunea mobilă cu forțele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o contradicție supărătoare între verticalitatea privitorului și cea a figurilor reprezentate pe podea. În plus, strânsa relație fizică împiedică contemplarea detașată. Situația este incomodă din punct de vedere pur optic. Ochii noștri de bipezi sunt făcuți să privească înainte, să exploreze mediul înconjurător, în căutarea oricărui lucru vertical ce ar putea fi prieten sau dușman. Ca ochii să privească în jos, capul sau corpul trebuie să se aplece și chiar și atunci spațiul de sub picioare nu poate fi văzut perpendicular. El
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
echilibrată. Aceasta nu înseamnă neapărat că ponderea vizuală este distribuită omogen pe pânză. Atari compoziții omogene există într-adevăr, dar constituie excepții. Cel mai adesea, tema operei necesită o ierarhie de centri, unii mai grei decât ceilalți. Voi începe să explorez relația dintre această ierarhie și centrul de echilibru al ramei aruncând o privire asupra lucrării lui Claude Monet Gara Saint-Lazare (figura 36). Compoziția este echilibrată cu grijă în jurul mijlocului - o structură stabilă, accentuată de simetria acoperișului gării, al cărei vârf
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cubul se află în armonie cu această tendință. Printre numeroasele exemple din pictura modernă, o comparație rapidă între operele lui Joseph Albers și Piet Mondrian ar putea fi instructivă. Seria lui Albers Omagiul pătratului oferă o soluție mai tradițională, întrucât explorează rolul gravitației pe un domeniu al greutății suspendate. Centricitatea formei pătrate determină compoziția lui Albers, care se limitează la folosirea în exclusivitate a acesteia. Dacă, pe lângă folosirea aceleiași forme, pătratele ar fi și grupate în jurul aceluiași centru, centrul de echilibru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în afara centrului modifică simetria centrată a vectorilor trimiși și recepționați de figura circulară. Excentricitatea este tema principală a acestei picturi, și în ultimii ani unii artiști ar fi fost dornici s-o lase așa cum se află. Lisițki își elaborează tema explorând relațiile centrului dislocat cu o rețea de elemente verticale și orizontale, cu câteva diagonale în fundal. Acele bare alungite funcționează în esență ca vectori, punctând și suscitând diferite direcții. Este clar totuși că ele rămân tot volume, de mărime, proporții
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dezvoltă în mod liber creativitatea. Ei sunt foarte curioși, vin cu soluții neobișnuite, cu idei originale, au inițiativă și un spirit de observație foarte bine dezvoltat, văd conexiuni între elemente aparent fără nicio legătură, pun întrebări adecvate, caută alternative și explorează noi posibilități, manipulează și controlează simultan mai multe idei, învață rapid și ușor, au o memorie bună, un vocabular foarte bine dezvoltat, găsesc căi neobișnuite pentru soluționarea problemelor, au o imaginație vie și o capacitate deosebită de a crea. Deoarece
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
conchide, deci, că activitățile artistico-plastice au o influență benefică asupra formării personalității copilului preșcolar nu numai în plan estetic, ci și pe plan moral, afectiv, intelectual etc. Cum pot educatoarele încuraja creativitatea? - Prin furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze și să se joace fără restrângeri exagerate. - Prin adaptarea la ideile copilului, fără a încerca o structurare a ideilor lui astfel încât să se potrivescă cu cele ale adulților - Prin acceptarea ideilor neobișnuite ale copilului, fără a judeca modul divergent în
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
problemelor ce apar în viața de zi cu zi. - Alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilităților, pentru trecerea de la ideile obișnuite la idei mai originale. - Încurajând procesul, iar nu scopul. CONCLUZII Crearea unei ambianțe bine organizate încurajează copiii să exploreze, să aibă inițiativă și să creeze. Educatoarea trebuie să urmărească dezvoltarea copilului, să furnizeze materiale în toate centrele de activitate, să stabilească țeluri corespunzătoare pentru fiecare copil în parte și pentru toată grupa de copii în ansamblu, să planifice teme
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
indivizilor exisită cel puțin una sau două persoane, în decursul vieții, care îi prețuiesc necondiționat.Prețuirea necondiționată este deosebit de valoroasă, pentru că eliberează individul de necesitatea de a căuta tot timpul aprobarea socială, dându-i în schimb libertatea de a-și explora talentele, înclinațiile și capacitățile. timp autoactualizarea. Astfel de persoane tind să aibă standarde ridicate de comportament, foarte nerealiste, altfel spus, concepția despre sine ideală nu se mai corelează deloc cu sinele real. Teoria constructelor personale a lui Kelly Nici Kelly
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
considerate sacre pentru unii, sunt profane pentru alții. Perceperea simbolului, adică epifania simbolică, situează individul într-un anumit univers spiritual, simbolurile nu trebuie să fie desprinse din viața cotidiană. Simbolul provine din mediul înconjurător, îndeplinind numeroase funcții: funcția de a explora tot ceea ce se află în jurul său, exprimând ceea ce rațiunea nu e capabilă să exprime, pentru că doar unul din termeni este cunoscut, iar celălalt este necunoscut: ”Simbolul implică faptul că există ceva vag, necunoscut sau doar ascuns, în jurul nostru... Când spiritul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
sângerări, vărsături, hematurie etc.). Prezența unor mărci traumatice poate fi corelată cu anumite leziuni profunde, fără a pierde însă din vedere că nu întotdeauna leziunile cu risc vital sunt cele mai evidente la inspecție. Dacă sunt prezente plăgi, acestea trebuie explorate cu grijă, evitând manevre ce le pot agrava. Examenul clinic al bolnavului nu poate decurge după algoritmii uzuali datorită faptului că de cele mai multe ori el este necooperant, nu poate fi mobilizat sau reprezintă o urgență de reanimare și/sau chirurgicală
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
retorice 31. Privită din perspectiva spațializării, descrierea se revelează ca o formă de reprezentare a obiectelor și personajelor unei povestiri, ale cărei funcții sunt, în genere, două: o funcție pur ornamentală, subliniată și în retorica tradițională, și o funcție simbolică, explorată în romanul realist 32. Studiul lui Genette are meritul de a construi o viziune asupra reprezentării literare în care descrierea și narațiunea coabitează. Astfel, poziția sa se opune tradiției școlare care impune distincții insolubile între cele două modalități discursive. Teoria
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
aceste teorii pe care le-am discutat se referă de fapt la psihologia scriitorului. Procesele creației constituie obiectul legitim al Curiozității investigatoare a psihologilor. Ei pot clasifica poetul după tipul fiziologic și psihologic ; îi pot descrie bolile psihice, îi pot explora chiar și subconștientul. Datele de care se folosește psihologul pot proveni din documente, neliterare sau pot fi luate din operele scriitorului, în al doilea caz, ele se cuvin verificate eu ajutorul unor probe bazate pe documente și interpretate cu grijă
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
care pot fi studiate și pot fi puse într-o legătură, mai mult sau mai puțin strânsă, cu teoriile lor despre literatură și cu gusturile lor literare. Avem aici un larg câmp de cercetare care n-a fost decât parțial explorat în ultimele decenii. *4 La rândul ei, evident, literatura poate deveni tema picturii sau a muzicii vocale și programatice, sau poate, mai ales poezia lirică și drama să colaboreze îndeaproape cu muzica. Există tot mai multe studii despre cântecele medievale
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
trebuințele de autocunoaștere, de prestigiu, de identitate; - trebuințe de autorealizare: nevoia de a atinge propriul potențial creativ, de a obține performanțele de care credem că suntem capabili; - cognitive: nevoia de a ști, de a înțelege, de a învăța, de a explora, de a descoperi; - estetice: nevoia de ordine, simetrie, armonie. b) Impulsul- constă în apariția unor sentimente referitoare la a învăța. c) Intenția- poate fi concepută ca o impulsionare sau punere în mișcare a unei structuri de acțiune în conformitate cu cerințele impuse
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de resuscitare respiratorie. Starea sistemului venos în special la membrele superioare, mai ales dacă se consideră că va fi necesară instalarea unei perfuzii în scopul administrării premedicației sau pentru asigurarea liniei parenterale în eventualitatea unei resuscitări cardio-respiratorii. Cavitatea orală se explorează cu deosebită atenție pentru depistarea de macroglosii, îndepărtarea eventualelor proteze mobile, lucrări protetice decimentate, obturații detașabile, cauze posibile de compromitere a libertății căilor aeriene. Testele cutanate se pot efectua la pacienții cu “teren” alergic dar și pentru depistarea alergiei pe
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
4) participanții la joc observă modul corect sau incorect de comportare al lui sau a celorlalți În anumite situații; 5) pe parcursul jocului elevii Își modifică conduita și Își asumă responsabilități; 6) jocul de roluri oferă copiilor posibilitatea de a-și explora experiența de a extrage Învățăminte din ea și de a face față unor situații noi și dificile În mod mai eficient pentru că au avut posibilitatea de a se fi Întâlnit cu ele; 7) elevii Învață să răspundă spontan și adecvat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]
-
imagini grafice, a unor demonstrații sau a prezentărilor PowerPoint lecțiile sunt mai dinamice, se pot desfășura fie pe grupe, fie individual permițând o diferențiere atât din perspectiva elevului cât și a profesorului. Un alt avantaj ar fi acela că educatorul, explorând posibilitățile informative ale calculatorului, plasează elevul În centrul propriei lui educații. Îmbinarea metodelor moderne cu cele tradiționale a fost realizată in cadrul unei lecții de istorie la clasa a IV-a, cu tema „România În anii celui de-al doilea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
studiu, convingător, pe texte, despre Comparatisme et Reception: le cas d'Eminescu en France de G. Barthouil. Autorul dovedește că recepția lui Eminescu în Franța este total inexistentă. Nici cu alți poeți români nu stăm deloc mai bine... A nu explora în perioada actuală și imensele posibilități pe care le oferă editura anglo saxonă, dar și cea italiană și germană, constituie, în primul rând, o gravă eroare managerială. Întreaga problemă trebuie pusă pe noi baze. Orice diletantism și spirit artizanal în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
întrebarea: cât de dezvoltată este conștiința europeană printre români, ce audiență efectivă are ea în cercurile politice și intelectuale și care este tradiția sa în cultura noastră? Răspunsurile, să recunoaștem, sunt destul de modeste și mai ales neconcludente. Noi înșine am explorat doar parțial această problemă fără să fi ajuns la rezultate complete și definitive. Ne-am interesat totuși de începuturile ideii europene în cultura noastră, în speță de descoperirea sa de către Iluminismul românesc și de conținutul exact al ideii de literatură
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
colegi; când În aplicarerea sancțiunilor nu se respectă echitatea de tratament, avem de-a face cu o formă de violență psihologică din partea profesorului Împotriva elevilor. d) Imobilismul : adolescenții sunt În mod firesc dinamici, expansivi, au tendința de a se mișca, explora, manipula; școala le cere să fie linistiți, silențioși și ascultători. Comportamentul inadecvat este definit de școală ca o conduită contrară ordinii și liniștii. e) Funcția de selecție a școlii, care nu se bazează Întotdeauna pe criterii de merit, și funcția
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
următoarelor date concrete: * numele și prenumele celui care a suferit ridicarea; * data și locul unde s-a întâmplat; * modul în care s-au ridicat bunurile (cu acte sau fără acte [n. n.]) * indicii asupra militarilor sovietici; * denumirea, cantitatea de bunuri 1. Explorând pentru prima dată arhivele locale și analizând îndeaproape, filă cu filă, declarațiile țăranilor bucovineni și situațiile statistice întocmite la nivelul primăriilor, am încercat să realizez un calcul estimativ al pagubelor, precizând valoarea lor în moneda națională, dar și în valuta
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
cu mediul „civilizat", proprietate a boierilor. „Nu v-ajute Dumnezeu sfântul!" mai apucă să îngăime Nicolae îmbrâncit cu feciorul de pe scara trenului. Precedând pe Arghezi din Flori de mucigai, dar fără implicațiile poetice de acolo, în Golanii și Culcușul, Rebreanu explorează în manieră „zolistă” lumea interlopă de la periferia Bucureștiului. Este o lume a instinctelor: „Șmecherul" Gonea Bobocel, "tăticul", coabitează cu Margareta. „Gagica" îl părăsește după un timp pentru altul mai tânăr, Aristică. Acesta își dobândește locul cu brutalitate, după legile nescrise
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]