3,053 matches
-
comune” (Campioni ai speranței, Nu vă aplecați în afară, Discurs asupra metodei). La început, odată cu descoperirea ingenuă a lumii, poeta își dorea „un suflet de bărbat”, adevărat Orfeu modern, dar erotica profundă, orgolioasă, descriind „caracatița sumbră a singurătății”, suferința nocturnă, extazul mistic și mai ales „înțelegerea - pedeapsă și uitare” indică o coborâre în sinele feminității: „Nu pot să-mi iert / Această îndrăzneală care mie / Îmi pare umilință. Trec și pierd / Iubirea ce-ar fi fost să fie.” Căci, nod dureros de
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
bun pînă la ultimul, En nous la vie des morts), sînt consubstanțiale, ele reprezintă singurele arme - de fapt singura armă - prin care libertatea poate fi cucerită. Moartea provocată altei ființe umane - ceea ce se numește Îndeobște crimă - este justificată dacă exigența extazului o cere, și nu e vorba aici de extazul hidos al puterii, ci de extatica existenței, “mirarea de-a fi”: “CÎnd te joci cu focul nu trebuie să te temi că-ți arzi degetele, așa că l-am ars pe tînărul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
morts), sînt consubstanțiale, ele reprezintă singurele arme - de fapt singura armă - prin care libertatea poate fi cucerită. Moartea provocată altei ființe umane - ceea ce se numește Îndeobște crimă - este justificată dacă exigența extazului o cere, și nu e vorba aici de extazul hidos al puterii, ci de extatica existenței, “mirarea de-a fi”: “CÎnd te joci cu focul nu trebuie să te temi că-ți arzi degetele, așa că l-am ars pe tînărul acela. și m-am bucurat În mine de această
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
stil al descrierii în care contemplatorul se implică, ilustrat de A.I. Odobescu și V. Pârvan, fulgeră sub aparențe marile teme biblice: căderea omului în timp, trecerea, Dumnezeu, irealitatea lumii vizibile, visul. Poetul de factură clasică, stăpân pe sine, ritmându-și extazul cu luciditate („trec orele prin vise și visele prin ore și toate împreună se rotesc, cu lumini schimbătoare, în apa ușoară și neagră, în apa sfințită a nopții”), alternează cu moralistul detașat și sceptic, pornit de la Psalmi și Cântarea Cântărilor
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
permit o corelare, cel puțin aproximativă, cu multe alte modele ale personalității. În sfârșit, Cloninger și-a dezvoltat în ultimul timp teoria sa asupra personalității și în perspectivă spirituală, adăugând celor șapte dimensiuni trăiri speciale, fenomene pick, stări de transă, extaz, experiențe extrasenzoriale, trăiri spirituale - toate corelându-se cu o amplă tradiție antropologică, psihologică, religioasă, spirituală. În plus, a dezvoltat în această direcție și programe terapeutice, în scopul atingerii unor „stări de bine” (well-beingă psihologice spirituale. Desigur, ultimul aspect nu are legătură
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din urmă prin cumulul factorilor biologici și de cogniție socială (LĂZĂRESCU, 1994Ă. Rămân încă multe de lămurit în aria tradițională a determinismului endogen, mai ales dacă includem aici și trăiri mai apropiate de normalitate, precum dragostea pătimașă, fanatismul politic sau extazul mistic. BIBLIOGRAFIE ALEXANDER F., SELESNIK S.T. (1972Ă - Histoire de la psychiatrie. Ed. Armand Colin, Paris BERRIOS G.E. (1996Ă - History of Mental Symptoms. Cambridge University Press BLACKBURN R. (1975Ă - Psychopathy and the contribution of Personality violence, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
5; N. Steinhardt, Un poet luciferic, VR, 1986, 9; Ioan Milea, Poetul între ființă și timp, ECH, 1987, 10; Virgil Podoabă, „A cincea esență”, F, 1989, 10; I. Negoițescu, „Trandafirul și clepsidra”, T, 1990, 3; George Popescu, Lirismul între două extaze, R, 1990, 4; Octavian Soviany, Kaspar Hauser la curțile lui Dracula, APF, 1991, 12; Nicolae Oprea, Timpul crizei, „Calende”, 1992, 1; Diana Adamek, Cămașa albastră de alcool, TR, 1992, 10; Viorel Mureșan, „Atotsfârșitul”, PSS, 1996, 4-5; Al. Florin Țene, Implozia
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
autorului, pref. trad., București, 1969; ed. bilingvă (Hosties noires- Jertfe negre), pref. trad., București, 1976, De la negritudine la civilizația universului, cu un cuvânt al autorului, București, 1986 (în colaborare cu Mircea Traian Biju), Totem, pref. trad., București, 1996; S. Kosovel, Extazul morții, București, 1975; Khalil Gibran, Poeme, pref. trad., București, 1983, Profetul, pref. trad., București, 1991; Jean Joubert, Omul de nisip, pref. trad., București, 1991; Charles Baudelaire, Florile răului și alte poeme, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1991; Jacques Chessex, Elegiile lui
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
Alexandru George, Marele Alpha, București, 1970, 45-53; Nicolae Manolescu, Domițian Cesereanu, „Ipostaze”, CNT, 1970, 50; Adrian Marino, Opinii. Aspecte critice, TR, 1970, 53; Petru Poantă, Lecturi, „Făclia”, 1970, 74-79; Florin Mihăilescu, „Ipostaze”, VR, 1971, 5; Mircea Vaida, Prezențe poetice clujene. „Extaz” geometric, TR, 1983, 20; Cristian Moraru, Domițian Cesereanu, „Celălalt”, RL, 1983, 29; Constantin Cubleșan, „Celălalt”, ST, 1983, 8; Dicț. scriit. rom., I, 540-541; Poantă, Dicț. poeți, 54-55; Popa, Ist. lit., II, 1157. N.Br.
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
spaimei, RL, 1994, 7; Carmen Negulici, Medalion Ruxandra Cesereanu, ECH, 1994, 1-3; Radu Andriescu, „Grădina deliciilor”, CL, 1994, 2-3; Lucian Alexiu, Poezie și management, O, 1995, 2; Virgil Stanciu, Furtuni pe oceanul interior, RL, 1998, 2; Carmelia Leonte, Demologie și extaz, CRC, 1998, 5; Poantă, Dicț. poeți, 56-58; Geo Vasile, „Oceanul schizoidian”, TMS, 2000, 2; Grigurcu, Poezie, I, 230-240; Luminița Marcu, Critica visului poetic, RL, 2001, 17; Petraș, Panorama, 180-181; Gheorghe Grigurcu, O Veneție „monstruoasă”, RL, 2002, 17; Mircea A. Diaconu
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
o schimbare de perspectivă și mută accentul de pe metafizic pe cotidian. Dar, spre deosebire de alți optzeciști, el include în modelul noii poeticități elementul plastic, secvența picturală: „O carte ca un amurg deschid / filă cu filă / așa cum mi-aș desface sufletul în extaz”. La fel ca majoritatea poeților echinoxiști, C. face și critică literară, comentând în special cărți de poezie. Poetica temporalității. Eseu asupra poeziei românești (2000), la origine teză de doctorat, este o „explorare tematistă” care vizează descrierea relației timp-poezie. Criticul are
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
rămân potecile. / Socialismul e zâmbet”) și conștiința „prelungirii lumii prin durere”. Poetul își apare sieși ca un nou Oedip, ispășind o vină care nu este a sa, și își compune cântecul din „halucinații și oracole”, pribegind în afara cetății pradă unui „extaz al suferinței”. Din când în când, exilatul mai găsește totuși resurse pentru a sublima materialul poetic în imagini estete, mallarmeene: „Armonios obosită, vara era pe sfârșite. / Luna ca o iacobină se ridicase / pe genunchii apocalipsului. Nimic nu înflorește mai frumos
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
profundități de filosofie nemțească. Suita de Note germane (din „Adevărul literar și artistic”), în care sunt portretizați diferiți autori și li se comentează opera (din care și traduce fragmente), relevă un cunoscător avizat al acestei literaturi. Impresii, dominate de un extaz lucid, despre sculpturi celebre din muzeele italiene sunt caligrafiate în Pietre la cari mă-nchinai (1937). Însemnări despre capodoperele unor maeștri (sculptori, pictori), ca și pe marginea unor scrieri ce îi stârnesc interesul, se împletesc în jurnalul din 1929-1936, tipărit
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
experiențelor culminante (peak experiences) între sexe. Experiențele culminante mistice, estetice, poetice ale bărbatului pot veni, de exemplu, dintr-un meci de fotbal. Un fotbalist relata că, atunci când a marcat și a fugit pe teren, a avut un adevărat moment de extaz. O colaboratoare, Debora Tanzer, a întâlnit o femeie care folosea același tip de cuvinte, același tip de poezie pentru a descrie sentimentele din timpul nașterii naturale. În împrejurări similare, atare femei trăiau sentimente profunde, identice cu ale Sfintei Tereza sau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dramatic și probabil cel mai relevant fenomen pentru publicul obișnuit. Maslow declara că a făcut studii în legătură cu experiențele culminante punând grupurilor de persoane și indivizilor întrebări precum: „Care a fost cel mai extatic moment al vieții tale?” sau: „Ai experimentat extazul transcendental?”. Extazul transcendental nu a fost clar mărturisit pentru că nu exista calea de a vorbi despre el în public. Cuprinde aspecte jenante, rușinoase, neștiințifice - ceea ce pentru mulți oameni reprezintă un păcat mare. Maslow declară că a descoperit mulți „triggers” în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
probabil cel mai relevant fenomen pentru publicul obișnuit. Maslow declara că a făcut studii în legătură cu experiențele culminante punând grupurilor de persoane și indivizilor întrebări precum: „Care a fost cel mai extatic moment al vieții tale?” sau: „Ai experimentat extazul transcendental?”. Extazul transcendental nu a fost clar mărturisit pentru că nu exista calea de a vorbi despre el în public. Cuprinde aspecte jenante, rușinoase, neștiințifice - ceea ce pentru mulți oameni reprezintă un păcat mare. Maslow declară că a descoperit mulți „triggers” în investigațiile făcute
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pentru mulți oameni reprezintă un păcat mare. Maslow declară că a descoperit mulți „triggers” în investigațiile făcute; adică multe feluri de experiențe ce pot evidenția experiențele culminante. Aparent, toți oamenii sau aproape toți oamenii au acumulat experiențe sau stări de extaz. Cercetarea poate fi inițiată pe baza unui singur moment din viață, cel mai fericit, cel mai deosebit. Pot fi puse întrebări de tipul: „Te-ai simțit diferit în acel moment?”, „Ți se părea diferită lumea?”, „Cum te simțeai?”, „Ce impulsuri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu credea posibilă descoperirea unei experiențe culminante legate de banalul John Cage sau într-un film de Andy Warhol ori legate de pictura abstractă expresionistă - pentru că el personal nu le agrea. Experiența culminantă pe care a relatat-o (bucurie imensă, extaz, viziunea altei lumi sau a unui alt nivel al vieții) a provenit din muzica clasică. Maslow adaugă că, atunci când vorbea despre muzică ca despre o cale de experiență de vârf, includea și dansul. Acestea se topiseră deja laolaltă. Experiența ritmică
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unei înțelegeri a omului de știință creativ, care există prin experiențele sale culminante. Acesta trăiește pentru „momentul de glorie”, când o problemă se rezolvă, când brusc, printr-un microscop, vede lucrurile altfel - deci pentru momentul de revelație, de iluminare, de extaz. Toate acestea sunt vitale pentru el. El este intimidat și jenat. Refuză să vorbească despre ele în public. E nevoie de o „moașă” pentru a scoate aceste lucruri la iveală, iar Maslow susține, socratic, că el a reușit. Dacă omul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
el va admite, roșind, că are experiențe emoționale înalte, de exemplu, produse de momentul în care tocmai a enunțat această teorie și i se pare că se dovedește adevărată. Altfel spus, Maslow și-a expus teoria într-o stare de extaz. Quod erat demonstrandum! Punctul de vedere al lui Maslow este că e posibilă o schimbare radicală a educației; dacă oamenii sunt destul de conștienți de ceea ce fac, dacă sunt destul de filosofi, în sensul pătrunderii psihologice, aceste experiențe care produc extaz, revelație
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de extaz. Quod erat demonstrandum! Punctul de vedere al lui Maslow este că e posibilă o schimbare radicală a educației; dacă oamenii sunt destul de conștienți de ceea ce fac, dacă sunt destul de filosofi, în sensul pătrunderii psihologice, aceste experiențe care produc extaz, revelație, iluminare, binecuvântare ar putea fi folosite drept model după care să se reevalueze învățământul clasic sau oricare alt tip de învățământ. Bibliografietc "Bibliografie" Aronfreed, J. (1969), „The Concept of internalization”, în D.A. Goslin (ed.), Handbook of Socialization Theory and
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Belvédère)1. Roza este nașterea, roză virginitatea, pierderea ei, plăcerile carnale, caracterul efemer al corpului omenesc... "Paradoxal este așadar că omul a asociat trandafirul cu moartea, făcând în același timp din el un elogiu al vieții [și]...dându-i masca extazului amoros"263. În poemele Occidentului și Orientului, trandafir rimează cu femeie, cu suferință, tortură, cruzime și Mandiargues îl citează pe Rotrou: "Cele mai crude chinuri n-au fost decât roze". "Și precum carnea femeii, roza/ Crudă Herodiade înflorită în grădina
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi reexperimentat în depersonalizare sau în anumite stări mistice; el îl citează pe Federn în această privință: "Când o frontieră a Eului este încărcată de sentimentul libidinal intens, dar nu este aprehendată în conținutul său, rezultatul este un sentiment de extaz; când, pe de altă parte, el este doar aprehendat și nu este simțit, survine un sentiment de stranietate" (Federn, citat de către Didier Anzieu, op. cit., p. 93). Oscilația între sentimentul de straniu, de nefamiliar, de ireal și, pe de altă parte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de altă parte, el este doar aprehendat și nu este simțit, survine un sentiment de stranietate" (Federn, citat de către Didier Anzieu, op. cit., p. 93). Oscilația între sentimentul de straniu, de nefamiliar, de ireal și, pe de altă parte, cel de extaz este întru totul caracteristic pentru Iulian. 371 Trad. rom. cit., p. 77 (nota trad.). 372 Trad. rom. cit., p. 84 (nota trad.). 373 Trad. rom. cit., p. 87 (nota trad.). 374 Flaubert este foarte avizat în materie de fenomene halucinatorii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de Al. Zub, prin care sugera că rolul istoricului este similar celui al corului din tragedia ateniană: comentează și judecă, el fiind un avocat al comunității în care trăiește și, de ce nu, un moralist. Aceste „glose” sunt alcătuite fără patimă, extaze sau recriminări, ci cu seninătate, iar pe alocuri răzbătând un umor fin. Ele sunt captivante, minuțioase și de multe ori șocante, conțin detalii colorate și picante, însă, cu riscul de a mă repeta, prin ele se propune o evaluare echilibrată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]