6,056 matches
-
gândire a fațadelor și-l aduc În București. Față de această monotonie, dar și ca mijloace deinternalizare a exteriorului (deci de a aduce un plus de sănătate În interiorul locuibil) anumite elemente capătă dublu rol: igienic și de dinamizare a compoziției unei fațade. Seidentifică două procese prin care elementele studiate devin parte integrantă a noului limbaj modern: (1) integrarea automată a modelelor anterioare și reinterpretate printr-o nouă estetică și (2) Împrumutul dispozitivelor considerate inovatoare, atât din punct de vedere al factorilor de
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
spațiul interior locuibil și, În acelasi timp, o avansare, o extensie a interiorului. În perioada premergătoare Primului Război Mondial, acest element arhitectural ajunsese să aibă o funcție mai mult decorativă (influența franceză - balcoane false) și cu marcareaunui ax compozițional de simetrie al fațadei, creând monumentalitate, și prin atenția redundantă acordată balustradei sau a consolelor ce-l susțin. În limbajul modern se revine la o imagine mai apropiată sensului inițial (cel de platformă careiese În consolă față de planul fațadei), celelalte elemente fiind simplificate la
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
ax compozițional de simetrie al fațadei, creând monumentalitate, și prin atenția redundantă acordată balustradei sau a consolelor ce-l susțin. În limbajul modern se revine la o imagine mai apropiată sensului inițial (cel de platformă careiese În consolă față de planul fațadei), celelalte elemente fiind simplificate la maxim sau chiar suprimate (dispariția grinzilor ce susțin platformele, caurmare a folosirii betonului armat; balustrade pline fără nicio decorație). Aceste platforme se transformă deseori În copertine peste spații de circulație sau peste intrare - capăta prin
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
funcția de agrement. Sunt folosite În general În fața unei Înșiruiri de saloane sau camere, oferă un spațiu versatil putând deveni mici camere În legătură cu salonul, continuare a spațiului interior (belvedere, recreere). Acest tip de spațiu se obține prin retragerea față de planul fațadei. Corespondentul din arhitectura românească sunt cerdacurile și foișoarele culelor și caselor din zona de deal a Olteniei și a Munteniei. Așadar și acest model a fost folosit pe scară largă În arhitectura românească, prin nenumăratele interpretări de factură neoromânească la
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
după cum la casa modernă, sunt terasele și balcoanele deschise pentru soarele de vară, dar nu și pentru marile neajunsuri ale zăpezilor deiarnă.― (Traianescu) În plus, În clădirile moderne interbelice, elementul de loggie nu se situează pe axul de mijloc al fațadei (nu mai marchează axul de simetrie În compoziție), apărând amplasat În general Întrunul din colțurile superioare ale casei și contribuind În acest fel la impresia de dematerializare a colțului (acest element este folosit foarte mult În creațialui Marcel Iancu: casa
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
locuibil, oferind din interior către exterior puncte de „belvedere―, un efect de mărire a spațiului interior și, invers, din exterior, reprezintă modalități, diferite față de balcoane (care erau deja considerate un cvasi ornament), de a anima și de a ondula o fațadă. Prin intermediul acestor elemente peisajul urban devine un element valorizat În spațiul locuinței. (Eleb / Debarre 1995: 253) În arhitectura modernă interbelică bucureșteană, acest element este transpus În liniile și unghiurile drepte carcateristice limbajului modern, un fel de revenire la ―bay-window. Are
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
valorizat În spațiul locuinței. (Eleb / Debarre 1995: 253) În arhitectura modernă interbelică bucureșteană, acest element este transpus În liniile și unghiurile drepte carcateristice limbajului modern, un fel de revenire la ―bay-window. Are un rol esențial În plastica oricărei compoziții de fațadă modernă, acest element fiind mijlocul cel mai răspândit folosit de către arhitecți. Însă o diferență esențială față de Încercările precedente este că Întotdeauna acest element, are o funcțiune clară, „umflarea utilului peste măsurautilă nu poate da o formă― (Cantacuzino / Doicescu: 1939), nefiind
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
mai răspândit folosit de către arhitecți. Însă o diferență esențială față de Încercările precedente este că Întotdeauna acest element, are o funcțiune clară, „umflarea utilului peste măsurautilă nu poate da o formă― (Cantacuzino / Doicescu: 1939), nefiind doar un element de plastică a fațadei. Veranda Reprezintă o galerie care se sprijină pe o structură ușoară și care este delimitată de planuri vitrate. Esteimportată tot din spațiul anglosaxon (din coloniile indiene - ―Werandah). Apare În mod frecvent lalocuințele de lux, dar joacă același rol ca și
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
se sprijină pe o structură ușoară și care este delimitată de planuri vitrate. Esteimportată tot din spațiul anglosaxon (din coloniile indiene - ―Werandah). Apare În mod frecvent lalocuințele de lux, dar joacă același rol ca și bovindoul, acela de dinamizare a fațadei și de mărire a spațiului interior, prin plusul de lumină. În arhitectura românească putem vorbi mai degrabă de o Împământenire timpurie a termenului turcesc de geamlâc, element ce poate fi observat În arhitectura veche a Bucureștiului, ca de exemplu cea
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
această categorie fac parte: terasele, acoperișul-terasă, curteaalveolă. Toate aceste trei elemente (de direcție orizontală) au fost importate tot din lumea franceză, primele două ca elemente definitorii pentru limbajul modern și cel de-al treilea, din nou, ca răspuns la monotonia fațadei haussmanniene. Critica modelului: „Noi arhitecții, știm ce dificultăți Întâmpinăm cu clienții noștri, care vor casa la modă cu terassă, dar care se plânge că apele desghețului sau ploilor 84 pătrund prin plafoane; așa că suntem siliți a acoperi aceste terasse cu
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
la Paris Încă dinainte de Primul Război Mondial, În lucrări celebre precum cea alui Auguste Perret din str. Franklin nr. 25 bis din anul 1903, ca răspuns la noile reglementări igienice. Acest mod de aintroduce terase de dimensiuni considerabile În compoziția fațadei ajută la distribuția aerului și aluminii În toate spațiile interioare ale volumului. Se naște În acest fel un alt tip de fațadă: dinamică orizontal, ce urmărește linia generală a străzii. Acesta este poate cel mai important din punct de vedere
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
anul 1903, ca răspuns la noile reglementări igienice. Acest mod de aintroduce terase de dimensiuni considerabile În compoziția fațadei ajută la distribuția aerului și aluminii În toate spațiile interioare ale volumului. Se naște În acest fel un alt tip de fațadă: dinamică orizontal, ce urmărește linia generală a străzii. Acesta este poate cel mai important din punct de vedere cantitativ dintre elementele moderniste de plastică a fațadei, importate În arhitectura românească, creând o imagine unitară a noilor bulevarde. Aceste terase când
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
toate spațiile interioare ale volumului. Se naște În acest fel un alt tip de fațadă: dinamică orizontal, ce urmărește linia generală a străzii. Acesta este poate cel mai important din punct de vedere cantitativ dintre elementele moderniste de plastică a fațadei, importate În arhitectura românească, creând o imagine unitară a noilor bulevarde. Aceste terase când sunt Înverzite, devin un element de decor: plantele contribuie la ornamentarea naturală a construcției. (Eleb / Debarre 1995: 254) Acoperișul-terasă Folosit pe scară restrânsă În România, din cauza
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
suprafață liberă mare În interiorul suprafeței construite. „Se creează zone de transparență care aparțin atât imobilului cât și străzii. Aceste zone lucrează Împreună cu lărgirile locale ale bulevardului.― (Ghenciulescu 2008: 86). Aceste curți reprezintă un element de simetrie În jurul căruia se compune fațada, deci sunt un alt element de dinamizare și de spargere a masivității, a frontului continuu la stradă. Datorită acestor caracteristici, acest model a fost folosit pe scară largă În arhitectura interbelică bucureșteană (arh. Jean Monda - „Blok― de apartamente Bd. Nicolae
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
a Întâmplării În viața socială, tendință ce apropie această arhitectură de artele vizuale, altfel decât o face arhitectura tradițională. Se pune problema interacțiunii omului cu mediul, nu numai prin prisma senzațiilor vizuale, ci angrenând toate simțurile. Imaginea clădirii clasice cu fațade distincte este depășită, deoarece dispar noțiunile de acoperiș, fațadă, etaj așa cum le știm din arhitectura tradițională. Nivelurile devin straturi, Întrun sistem complex de acoperiri: arhitectura topografică folosește ideea de straturi, ca o condiție geologică . Scopul primordial al acoperișului, de a
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
arhitectură de artele vizuale, altfel decât o face arhitectura tradițională. Se pune problema interacțiunii omului cu mediul, nu numai prin prisma senzațiilor vizuale, ci angrenând toate simțurile. Imaginea clădirii clasice cu fațade distincte este depășită, deoarece dispar noțiunile de acoperiș, fațadă, etaj așa cum le știm din arhitectura tradițională. Nivelurile devin straturi, Întrun sistem complex de acoperiri: arhitectura topografică folosește ideea de straturi, ca o condiție geologică . Scopul primordial al acoperișului, de a proteja de intemperii, este Înlocuit cu o funcțiune urbană
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
În acest fel creându-se o legătură morfologică Între acoperiș și oraș. Acoperișul reprezintă o extensie a spațiului de locuit, a spațiului public sau chiar a celui urban, acesta devenind un câmp de experimentare tehnică. Se poate spune că rolul fațadei de a genera spații este preluat de acoperiș. Exemplele de scară redusă, ce fac parte din această tipologie, nu sunt numeroase, explicația acestui fapt fiind foarte simplă: este vorba de reticența față de acest tip de intervenție În rândurile populației. De
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
constructive, situl pe care este amplasată clădirea, mediul Înconjurător și , eventual, masele de apă În momentul În care temperatura acestora este semnificativ mai joasă decât a spațiilor adiacente care necesită răcire. Singurele elemente constructive În contact direct cu exteriorul sunt fațadele și acoperișul, astfel că acestea sunt singurele care pot juca un rol În disiparea de energie termică din spațiile interioare ( În cazul În care acest lucru este necesar). Rolul cel mai cunoscut al acoperișului este acela de protecție Împotriva agenților
Polarităţile arhitecturi by an Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92989]
-
prezentate În cuprinsul cărții, niciunul dintre elementele identificate ca ornament nu poate fi izolat de clădire, lăsându-i În același timp funcționalitatea intactă. Rolurile principale pe care le au aceste elemente și care le justifică existența, sunt de natură funcțională: fațadă, parasolar, structură. Ceea ce funcționează ca ornament sunt de fapt acele proprietăți ale părților componente neesențiale pentru modul de funcționare a construcției. Doresc să insist pe schimbarea ce trebuie făcută În a privi ornamentul ca pe ceva material, palpabil, superficial. Consider
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
În mare măsură existența transformărilor produse de Deconstructivism. Punând În discuție termenii limbajului arhitectural și regulile sintaxei, Deconstructivismul deschide calea fuziunii, a continuumului. Arhitectura actuală pare compusă mai degrabă dintr-o substanță fluidă care Își schimbă calitățile pentru a deveni fațadă, Își schimbă local transparența pentru a deveni vitraj, se răsfrânge pentru a se transforma În acoperiș, se ridică pentru a face loc intrării, se pliază pentru a proteja intrarea. Banda lui Moebius , la care s-a făcut atât de des
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
tolerată, acceptată, suportată la limită de regimul Ceaușescu (toate aceste adjective și altele sunt posibile) dintr-o cauză ideologică precisă: orice represiune globală, de grup, ar fi pulverizat mitul fundamental al regimului: Strâns uniți în jurul Partidului și Secretarului său general. Fațada unității de monolit s-ar fi prăbușit. Din care cauză, memoriile și demersurile scriitorilor comuniști din cadrul Uniunii n au avut niciodată vreo șansă. Pentru simplul motiv că acceptarea lor ar fi reprezentat recunoașterea publică a fracționării, deci ruperea unității frontului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
efectiv puterea sau că, în orice caz, noua conducere are intenția și chiar datoria să instaureze un nou regim cu adevărat revoluționar în numele aspirațiilor populare anticomuniste, profund diferite. Și ele au rămas la fel de diferite până azi. Bazele sistemului (democratic de fațadă, centralizat, monolitic în esență, economie de stat etc.) au rămas aceleași. Ce va fi în viitor, vom vedea. Deocamdată, Don Quijote plânge pe ruinele răscoalei populare ratate, frustrate, deturnate, confiscate etc. A doua categorie de iluzii are drept cauză neevaluarea exactă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
încadrare, control, dirijare și sancționare a oamenilor de cultură. Ele sunt centralizate, restrictive prin definiție. Sunt vestigii anacronice ale unei epoci, ideologic vorbind, moarte, total depășite. Evoluția lor, sub presiunea noilor condiții sociale și economice, oscilează între reforme cosmetice, de fațadă (Academia) și prăbușirea și falimentul total (Uniunea Scriitorilor). în aceste condiții, aceste instituții tipice vechiului regim, nu pot supraviețui în vechea lor formă. Ceea ce nu înseamnă că o Uniune sau o Societate a Scriitorilor Români, reorganizată pe baze pur sindicale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
posibilul pe care nu îl are în vedere. Nu îl are în față, așa cum ar avea obiecte ale lumii vizibile. Fața se întoarce în sine, în reversul celor pe care le răvășește, le străbate și le străvede. Fața nu e fațada inexpresivă care se dă în spectacol, în vizibilul exteriorității; ea nu se mai vede, nu e văzută - față a cui? pentru cine? - dar vede fără să fie. Căci, trecând prin lucruri, ea aproape că dispare, se șterge în nevăzutul distanței
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tocite, ca șătrarii lui, așa încât printre ei își zicea că trebuie să fi avut aerul unui impresar, sau colecționar. Își prinsese bărbia între degetul mare și cel mijlociu al mâinii stângi, în vreme ce cu indexul își explora ușor obrazul, meditativ - o fațadă ponderabilă de pansivitate sprijinită pe cot în palma mâinii drepte. Nu hainele te ajută să te pierzi într-o mulțime cât gesturile. Pe-afară din țară nu mergea "la lucru" decât în costum și cravată, bărbierit impecabil și parfumat, ceea ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]