3,430 matches
-
altceva să mă aștept? Acceptasem să fac reclamă pentru Rayban la douăzeci și doi de ani. Apăream pe coperta unor reviste englezești, pe terenul de tenis, pe un tron, pe veranda casei mele, într-un halat purpuriu. Am organizat petreceri fabuloase - uneori condimentate cu stripteause - la mine acasă ori de câte ori mi se năzărea („Pentru că e joi!“ scria pe o invitație). Am făcut zob un Ferrari închiriat în Southampton, iar patronul mi-a zâmbit (întâmplarea făcea că eram gol pușcă). Am participat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pentru a fi onest, normal este să te limitezi în a descrie locurile pe unde ai umblat. Am pornit în această excursie inedită cu un fel de teamă pentru ce voi descoperi, pentru propriile mele fantasme legate de cel mai fabulos oraș din întregul traseu al Trenului Literaturii. Lisabona - cea mai vestică metropolă a Europei, succedând cu două ore mai târziu Bucureștiului, fus orar pe care îl împarte doar cu Londra - îți dă izbitoarea senzație de capăt de lume, un fior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de pe culoarul principal, ornat și el cu pânze de jos și până în tavan. Leșinase. Câțiva oameni adunați în jurul ei încercau să o resusciteze, în timp ce pe alături treceau fără încetare alte „victime” în devenire. Să fi fost impactul cu pictura aceea fabuloasă sau doar aerul închis din clădire, deși, bănuiesc, există un sistem special de ventilație a încăperilor? Înclin mai mult către prima supoziție, pentru că am avut și eu un real vertij. O artă contondentă. Prea mult frumos. Peste puterea de asimilare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aparent ironic, nedumerirea și amărăciunea, însă vorbesc tot pentru mine, pentru că femeia s-a retras, zâmbind, la colegele de la casierie. O scenă ridicolă, pe care mi-o asum integral. Tac și număr cărțile autorilor albanezi, destul de multe... Librăria Mollat e fabuloasă. Autori și titluri care te intimidează. Cum să mai înghesui lumea cu scrisul tău? Săli și compartimente dintre cele mai bizare: chiromanție, alimentarea câinilor, creșterea florilor, vampirism, magie etc. CD-urile sunt mai scumpe decât la Madrid și Lisabona. Multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o înscenare. Urc într-un turn să contemplu împrejurimile: râulețul Nogat, cârdurile de gâște, pașnicele căsuțe țărănești de pe celălalt mal, șoseaua flancată de carpeni și câte mai implică un peisaj rustic, desolemnizat, plasează castelul în derizoriu, cu întreg trecutul său fabulos, zbuciumat și sinistru. Un loc în care poți avea cel mult o aventură de weekend, pastișată după filmele horror, de duzină. Marienburgul de altădată a devenit azi un simplu orășel turistic, iar urmașii cruciaților s-au topit în mulțimea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și tace... Mergem la o expoziție de tipărituri și cărți vechi. Obișnuita cuvântare introductivă, interminabilă, cu traduceri în engleză și franceză, deși nu este nevoie de așa ceva - toate exponatele au comentarii bilingve. Urmează o vizită într-o galerie de ambre - fabuloasă. Toată lumea e încântată: coliere și broșe de o frumusețe rară, e drept că și foarte scumpe. Uite un loc care mai „repară” din imaginea șifonată a orașului. Din păcate, această frumusețe este ascunsă sub pământ, într-o galerie ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai ales, mentalitate specifică unei țări sau unei zone geografice. O anticipare a viitoarei Europe unite, cultural deocamdată. Porniți din Lisabona, jubilând de mirosul florilor de jacaranda și bouganvillas, oraș marcat de poezia lui Pessoa și Eça de Queiroz, de fabulosul Atlantic intrând în curtea nisipoasă a castelului de la Cascais, reședință cândva a contelui Castro de Guimarăes, am descoperit Madridul semeț și splendida Plaza Mayor, grădinile Šabatini și Palatul Regal, Bordeaux-ul calm și cheiurile Garonnei, Parisul cu Biserica Saint Severin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
uite ce a însemnat totalitarismul (roșu sau brun). Ar fi un memoricid, cum spunea, expresiv, Jurica Pavicič, croatul tânăr dintr-un Split al tinereții mele călătoare, un act deliberat sau inconștient de-a ne uita suferințele trecutului. Scriitorii au memoria fabuloasă, ei nu uită, nu condamnă, avertizează. Și apropie cititorii de înțelegerea acestei Europe a diferențelor, dar și a memoriei experiențelor nefericite, care unesc și ele, pe cât caută soluții, ca să nu fie repetate nefericirea și injustițiile. Interviu de VASILE GÂRNEȚ Chișinău-Cluj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
este probabil cel mai îmbucurător proiect pe care l-am realizat în acest interval de timp. A fost plăcut să scriu piesa, dar să o văd pusă în scenă, jucată de o trupă de actori profesioniști, a fost o experiență fabuloasă. În ultimele luni, am colaborat cu un producător islandez asupra unei adaptări bazate pe această piesă și sunt fericit să o abordez, o dată în plus, dintr-un alt unghi. În prezent lucrez la o nouă piesă, cu un titlu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pentru editorii de catehisme că eticheta "botez" s-a putut întipări la momentul potrivit în imaginarul nostru atât de propice legendelor, înaintea inventării fotografiei pe bază de clorură de argint și a marilor mijloace de transport, acești doi asasini ai fabulosului care, nemulțumiți că n-au fost folosiți, s-au văzut promovați distributori automatizați ai miraculosului mondializat. Harta 4. Marele Ierusalim Capitolul II La Ierusalim Și erau aproape Paștile iudeilor, și Iisus s-a urcat la Ierusalim. (Ioan, II, 13) 1
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ctitorilor care trăiseră înaintea lui, sau după el. Despre primii ani din viața lui Ștefan cel Mare cronicile și actele oficiale sunt mute. Ceea ce au neglijat însă documentele scrise a împlinit imaginația populară, care a dat copilăriei marelui voievod dimensiunea fabulosului. Interferențele cu momente clasice din mitologia popoarelor sunt frecvente în legendele despre copilăria lui Ștefan. Interesant de reținut este faptul că tradiția populară fixează ca loc de naștere satul Borzești, din ținutul Bacăului. Nu avem suficiente informații ca să verificăm tradiția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Borzești, zidită în 1493-1494, motivele de pe discurile smălțuite au fost decorate cu motive geometrice și vegetale. Ori, “La Bălinești, motivele de pe discuri sunt figurative în cvasitotalitatea lor, atât pe corpul bisericii cât și pe turn, deci, pe alocuri, în fauna fabuloasă se insinuează câte o roză a vânturilor. Putem, deci, considera că aceste discuri preced pe cele de la Borzești, spre care fac tranziție rarele piese geometrice”. Dumitru Năstase mai aduce ca argument, forma ferestrelor de la bisericile lui Ștefan. Sunt două tipuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fază inițiatică - separarea de mediul familiar: „De pe vale-n ceea vale/ Frumos soare mai răsare,/ Și nu-i soare răsărit,/ Și-i Ion împodobit,/ Călari pi-un cal gălbiu” (ȚepuGalați). Metafora negată, caracteristică pentru speciile cele mai arhaice, deschide dimensiunea fabuloasă prin sugerarea decodării diferite a lumii. Timpul prezent definește cele trei predicate din fragmentul citat, însă tipul lor devine fundamental pentru înțelegerea semnificației. Primul este un predicat verbal și instaurează un timp sacru, fără durată, a cărui importanță este augmentată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și devine o marcă pentru eroul solar căruia îi este destinată. Colindele de fecior promit, prin cuvântul ritual, mireasa solară: „De frumoasă - e frumoasă,/ De-mbrăcatăe-mbrăcată,/ Ca soarele-i poleită/ Și lui Gheorghe [i] dăruită.” (Stâlpu - Buzău). Singularizarea flăcăului cu puteri fabuloase se face, odată cu desăvârșirea în plan arhetipal, prin intermediul fecioarei cu descendență astrală: „Nimeri-n lume nu s-or d-aflat,/ Numai Gheorghe, Făt-Frumos,/ El în lume s-or d-aflat,/ S-or d-aflat, s-or devărat/ Să-mi ia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
toana peștelui” (Ciuperceni - Teleorman). Ca și plecarea din planul profan, momentul sosirii în inima sacrului trebuie să respecte ritmul solar, ca model de eroizare. Asocierea imperfectului ca timp al acțiunilor de legendă cu construcția poetică a drumului îndelungat până la tărâmul fabulos semnalează cititorului ieșirea din durata măsurabilă și pășirea într-un timp sacru. Aflat dincolo, neofitul trebuie adeseori să găsească o casă solară. În basmul Povestea lui Harap Alb din colecția lui Constantin Mohanu, eroul dedublat ca servitor trebuie să o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
evoluție a casei de pe mormânt, credință încă foarte puternică în mentalul arhaic românesc): „«odăile împărătești ale casei de aur» constituie principala încăpere a cavoului”. Și mai frecvent, în basme, i se cere flăcăului să construiască o replică a acestei clădiri fabuloase: „Până mâne la zâuă, să nu să facă zâuă bine, să faceți niște căsi, să să-nvârtească. Ferestrele după Sfântu Soare/ Și ușile după răcoare.” (Poiana - Perișani Vâlcea). Dublura în plan profan a casei care trăiește heliotrop reprezintă, după V.
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
abilitățile de echitație ale acestui popor. În acest context, geneza animalieră conferă feciorului capacități superioare regnului uman, legătura cal - călăreț fiind întărită o dată în plus. Vit’eazu d’e apă, ca și Frunză-Verde, ori Voinic de codru își anunță geneza fabuloasă prin numele - titlu de basm. Chiar mai mult, numele îi precedă faza embrionară a dezvoltării fetale: „Cin’e va prind’i peștele cela și vi l-a scoat’e-afară șî l-a spint’eca în două șî va lua
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
altfel, în direcția unei inițieri în breasla pescarilor, sugerată de masa comună. Ipostaza eroului exprimă o tensiune interioară, dezlegată în următoarele versuri din baladă, ca simptom al „vremii de căsătorit”, adică al probei prema- ritale figurate de confruntarea cu tărâmul fabulos al Vidrosului. Poziția lui fizică denotă frământarea și o regăsim în orația plugușorului, în același context premergător incursiunii: „Domnul intră-n casă,/ Puse coatele pe masă,/ Să gândi-n sus,/ Să gândi-n jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
s-o suit on an d’zîli pi copac în sus. O vădzut într-o d’ipărtare o dzari d’i foc strașnicâ mare. Au vinit on an d’i zîli pi copac înapoi în gios” (Fundu Moldovei - Suceava). Depărtarea fabuloasă la care oferă acces copacul mitic nu pune problema sondării, eroul care poate urca înălțimile supreme are întotdeauna vederea lui Păsărilă și privește până în inima sacrului. „Cosmosul a fost reprezentat sub forma unui Arbore, deoarece, întocmai ca acesta, se regenerează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
atemporal. G. Călinescu remarca specificitatea pentru basm a „vagului toponimic, a lipsei de determinațiuni geografice precise, a incomensurabilității și a distanței computate mistic”. Exclamația referitoare la poiana zmeului face din ascultător un martor al vizualizării și-l convinge iremediabil de fabulosul spațiului în care neofitul (fratele cel mic este singurul care reușește) a ajuns. Imaginea paradisiacă este în acord cu mentalul păstoresc, pe de o parte, căci reprezintă un loc ideal pentru pășunat - un șes cu iarbă multă pe marginea unei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
putea face voinicul după victoria repurtată și a lumii însăși, prin actualizarea tiparului sacru. Lupta cu balaurul, ca „preluare a străvechii legende mitologice a lui Perseu” asigură în subsidiar mireasa pentru voinic, în Antofiță a lui Vioară I(11) pescuitul fabulos fiind condiția obligatorie a nunții. În basme, vânătoarea reprezintă ocupația specifică pentru junele ajuns la vârsta inițiatică; astfel, rătăcirea prin pădurea ce anulează contingentul se adâncește cu scenariul căutării animalului mitic cu rol de călăuză sau ipostază totemică a alesei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai poate/ To’ de arme ferecate,/ De cuțâte iatagane,/ Dă rânza pintenului;/ Ședea-n gușea șearpelui,/ Niji nu poate la-n- nghiți,/ Niji, frate, de-l lepăda” (Giurgiu). Cel dintâi care părăsește spațiul ordonat este șarpele, crescut sub casă în mod fabulos, parcă drept urmare directă a „emanației celei mai pure a magiei cuvântului, de sens negativ”, după cum definește Petru Caraman blestemul. El pleacă după zece ani, perioadă desăvârșită, și se îndreaptă spre locul central al creației, unde „Pe Mistricean aștepta/ Ca să-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Spicul grâului -/ În vârfu capului” (Voia - Dâmbovița). Pereche mitică a celui ce restabilește ordinea universului prin vitejie, fata însemnată la nivel epidermic are puteri asupra mersului planetelor prin consubstanțialitatea ei cu nocturnul. Motivul emblemei astrale este frecvent în basme, mireasa fabuloasă putând chiar prolifera statutul divin printr-o creație permisă omuluinașterea: „«Dacă m-ar lua băiatu de-mpărat pă mine, am să fac doi feți/ logofeți -/ fată și băiat -/ cu doi luceferei/ în doi umerei,/ Soarili-n piept,/ Luna-n spate/ și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întărește prin interogația ce conduce la descrierea mythos-ului, adevărat stimulent poetic de vizualizare a diluviului. Ne aflăm deja în inima sacrului a cărui poveste devine scenariul inițiatic însuși: în clipa dintâi a lumii, pe apele cosmogonice apare înotând o pereche fabuloasă, bourul negru și fata de măritat, care nu numai că îl strunește prin vorbă și vers, dar își mai și pregătește zestrea pentru ceremonialul nupțial. Acvaticul constituie, așadar, domeniul distinct al inițierii, catalizatorul forțelor creatoare ale neofitului - fecioară. Sintagma recurentă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ei (Fălcoi - Olt). Fecioara din basmul Trandafir (AT 425) este sfătuită de Sfânta Duminică, odată ajunsă pe tărâmul soțului cu atribute miraculoase, să stea la fântâna din fața palatului și să-și arate obiectele năzdrăvane primite. Canalul de comunicare între lumile fabuloase constituie, prin implicațiile apei vii, un hotar benefic, capabil să securizeze transgresarea spațiilor ontologice. Aflată în inima sacrului, fata (sau Arghir) se pune la adăpost de invazia maleficului prin păstrarea apropierii de lichidul apotropaion și elixir. Vecinătatea cu marea creează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]