3,188 matches
-
existând chiar de la naștere (surâsul, încruntarea, dezgustul). Cu ajutorul lor se pot transmite atât sentimente negative (frustrare, negativism, neliniște, anxietate), cât și sentimente pozitive (bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu sunt intenționate. Din păcate, expresiile faciale pot trăda expectanțele scăzute ale profesorilor față de elevi. Profesorul eficient conștientizează rolul de mediator al expresiilor faciale în crearea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sentimente pozitive (bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu sunt intenționate. Din păcate, expresiile faciale pot trăda expectanțele scăzute ale profesorilor față de elevi. Profesorul eficient conștientizează rolul de mediator al expresiilor faciale în crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu sunt intenționate. Din păcate, expresiile faciale pot trăda expectanțele scăzute ale profesorilor față de elevi. Profesorul eficient conștientizează rolul de mediator al expresiilor faciale în crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un caracter relativ fix, devenind elemente caracteristice pentru acesta, și pot avea: a) caracter neintenționat, reflectând stări emoționale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de altă parte, profesorul poate descifra gesturile expresive mascate ale elevilor care le trădează emoțiile: bucuria, surpriza, mirarea, oboseala, plictiseala, supărarea etc. De regulă, elevul care evită privirea profesorului încearcă să-l dezinformeze sau să-l mintă. Multe din expresiile faciale ale profesorului sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings, putând fi folosite ca: a) acte de conducere faciale cu scopul de a controla participarea elevilor: • zâmbește unui elev pentru a-i indica mesajul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care evită privirea profesorului încearcă să-l dezinformeze sau să-l mintă. Multe din expresiile faciale ale profesorului sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings, putând fi folosite ca: a) acte de conducere faciale cu scopul de a controla participarea elevilor: • zâmbește unui elev pentru a-i indica mesajul ,,Tu răspunzi"; • zâmbește întregii clase, cu sensul: ,, Suntem pe drumul cel bun"; • își încruntă fruntea pentru a transmite ,, Să ne mai gândim încă o dată la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor: • zâmbește unui elev pentru a-i indica mesajul ,,Tu răspunzi"; • zâmbește întregii clase, cu sensul: ,, Suntem pe drumul cel bun"; • își încruntă fruntea pentru a transmite ,, Să ne mai gândim încă o dată la acest lucru"; b) acte de conducere faciale pentru a obține comportamentul de atenție: • își ridică sprâncenele la elev, cu sensul ,,Fii atent!"; • privește cu coada ochiului la elev, substituind mesajul ,,Ce te-ai apucat să faci acolo, în spate?"; c) acte de interpretare faciale cu scopul de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acte de conducere faciale pentru a obține comportamentul de atenție: • își ridică sprâncenele la elev, cu sensul ,,Fii atent!"; • privește cu coada ochiului la elev, substituind mesajul ,,Ce te-ai apucat să faci acolo, în spate?"; c) acte de interpretare faciale cu scopul de a sublinia: • își deschide ochii mari spre un enunț, indicând ,,Acest lucru e semnificativ"; • își deschide mai mult gura în timp ce citește un cuvânt important; d) acte de interpretare faciale cu scopul de a ilustra sau de a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
faci acolo, în spate?"; c) acte de interpretare faciale cu scopul de a sublinia: • își deschide ochii mari spre un enunț, indicând ,,Acest lucru e semnificativ"; • își deschide mai mult gura în timp ce citește un cuvânt important; d) acte de interpretare faciale cu scopul de a ilustra sau de a interpreta un rol: • adoptă o mimică abătută pentru a sugera cum s-a simțit un personaj; • își umflă obrajii și pufăie pentru a ilustra vântul; e) expresii faciale în scopul mânuirii: • privește
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
d) acte de interpretare faciale cu scopul de a ilustra sau de a interpreta un rol: • adoptă o mimică abătută pentru a sugera cum s-a simțit un personaj; • își umflă obrajii și pufăie pentru a ilustra vântul; e) expresii faciale în scopul mânuirii: • privește cu coada ochiului pentru a citi un titlu de carte de pe etajeră; • își contractă ochii în timp ce citește 125. Exprimarea emoțiilor prin intermediul gesticii este mai puțin dependentă de mesajul verbal comparativ cu ilustratorii și mai puțin controlabilă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să fugi după cineva); 10) legănat (este un mers demonstrativ, al persoanelor care afișează siguranță de sine); 11) inadecvat (cu pași foarte mari și cu elan nejustificat, exprimând lipsa de preocupare)133. Dacă un elev reușește să-și controleze expresiile faciale și mâinile, mișcările picioarele sunt cele care îl dau de gol. Dacă nu mai bate toba cu degetele, picioarele încep să se bâțâie; dacă se concentrează asupra picioarelor pentru a le menține nemișcate, probabil că un umăr sau un cot
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acestora, creionând astfel profiluri pe baza anumitor gesturi comune în cadrul deosebirilor constatate. În vederea aplicării metodei, am elaborat ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" alcătuită din zece categorii: 1) postura specifică a profesorului la intrarea în sala de clasă; 2) expresia facială a profesorului în timpul comunicării didactice; 3) deplasarea profesorului în sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și atitudinea față de elevi se manifestă mai întâi prin postura adoptată: încă de la intrarea în sala de clasă, postura corpului profesorului oferă informații despre starea psiho-fizică echilibrată sau stresată/dezechilibrată în funcție și de reactivitatea la stres a acestuia. • Expresia facială amenințătoare sau obosită este întâlnită frecvent la profesorii cu reactivitate accentuată la stres față de mimica sociabilă în relația cu elevii a profesorilor cu reactivitate scăzută la stres (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 27,48 37,13; p < 0,001
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Anexa 7]. Mimica profesorului se referă la acele modificări ale fizionomiei care constituie adesea ,,discursuri în sine". Elementele ce intră în componența feței personale dezvăluie atât ,,înfățișarea", cât și ,,atitudinea" persoanei, ambele fiind semnificative în cariera didactică. Multe din expresiile faciale ale profesorului au rolul de a controla participarea elevilor, de a obține comportamentul de atenție, de a sublinia anumite cuvinte, de a interpreta un rol etc. Altele, ,,oglindesc" stările psihice pozitive sau negative. Ca și postura, expresia facială a profesorului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din expresiile faciale ale profesorului au rolul de a controla participarea elevilor, de a obține comportamentul de atenție, de a sublinia anumite cuvinte, de a interpreta un rol etc. Altele, ,,oglindesc" stările psihice pozitive sau negative. Ca și postura, expresia facială a profesorului reprezintă un element cheie în comunicarea didactică: când exprimă sociabilitatea, îndeplinește o funcție, stimulând elevii să comunice, iar când reflectă amenințarea sau oboseala, îndeplinește o disfuncție, descurajând elevii să inițeze sau să păstreze un dialog. • Din perspectiva proxemicii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturile profesorilor și efectul produs asupra elevilor. Astfel, pe baza analizelor statistice obținute, am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare, înțelegere, încredere, credibilitate, interes, respect, motivare, optimism, relaxare etc. [Anexa 13]. Rezultate surprinzătoare am obținut la verificarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu o postură rigidă în sala de clasă; - are o expresie facială amenințătoare în timpul comunicării didactice; - stabilește contact vizual de sus în jos cu elevii. b) reflectă natura ostilă a relației de comunicare cu elevii: - nu se deplasează, păstrând astfel distanța față de elevi; - încrucișează mâinile în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor. c) perturbă atenția
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu reactivitate scăzută la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Funcții ale gesturilor: a) stimulează/optimizează comunicarea didactică: - intră cu o
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu reactivitate scăzută la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Funcții ale gesturilor: a) stimulează/optimizează comunicarea didactică: - intră cu o postură relaxată în sala de clasă; - are o expresie facială sociabilă în timpul comunicării didactice; - stabilește contactul vizual direct cu elevii. b) exprimă atitudinea de cooperare, interes și încredere: - își orientează corpul sau își concentrează privirea în direcția elevului ales; - indică elevul prin înaintarea capului și schițarea unui surâs; - atinge pe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a acesteia. Din păcate, nu toate gesturile înlesnesc o funcție formativ-pedagogică, fapt demonstrat de prezența unui număr mare a disfuncțiilor comunicării la profesorii cu o reactivitate accentuată la stres: postura rigidă sau încovoiată la intrarea în sala de clasă; expresia facială amenințătoare sau obosită în timpul comunicării didactice; contactul vizual de sus în jos cu elevii; încruntarea sprâncenelor; deplasarea excesivă sau inexistentă; manipularea unui instrument de scris insistent; încrucișarea mâinilor atunci când clarifică semnificațiile cuvintelor, privirea insistentă a ceasului, atingerea sau învârtirea accesoriilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
definire a gesturilor cu afirmațiile specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare gestuală; * să menționeze tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme, ilustratori, reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
b) centripet; c) restrâns; d) amplu. 4. Gesturile stereotipe pe care le realizăm în condiții de concentrare sau tensiune psihică au fost definite de Paul Ekman și Wallace V. Friesen: a) embleme; b) adaptorii; c) reglatorii; d) ilustratorii; e) expresii faciale. 5. Accepțiunea psihologică presupune următoarele componente ale gestului: a) componenta cognitivă; b) componenta culturală; c) componenta afectivă; d) componenta volitivă. 6. Culturile nonverbale în care sensul unui mesaj depinde de contextul conversației sau limbajul gestual sunt: a) China; b) Germania
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rapiditate și atractivitate comunicării didactice. Asociați următoarele categorii gestuale întâlnite în comunicarea didactică cu funcția specifică lor: a) embleme; gesturi stereotipe în condiții de disconfort; b) ilustratorii; gesturi caracteristice profesorului; c) reglatorii; gesturi care însoțesc o trăire organică; d) expresii faciale; gesturi care substituie comunicarea didactică; e) adaptorii; gesturi de mânuire a obiectelor; f) expresorii; gesturi care mențin comunicarea didactică; g) gesturi instrumentale; gesturi care descriu un cuvânt sau un obiect; h) gesturi personale. gesturi care dau glas stărilor emoționale. 3
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și ale brațelor, nefiind exclusă nici antrenarea altor părți ale corpului uman. Definiți tipurile de ilustratori prezentate de Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969): ideografe, kinetografe, pictografe, bastoane, mișcări spațiale, mișcări ritmice, mișcări deictice, sublinieri. 6. Identificați din expresiile faciale de mai jos pe cele care reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu sensul: ,,Tu răspunzi!"; - își încruntă fruntea; - își înclină
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Total 1. postură rigidă 17 4 21 2. postură relaxată 24 43 67 3. postură încovoiată 9 3 12 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 16,436 df = 2 p = ,000 Anexa 7 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind expresia facială a profesorilor în funcție de reactivitatea la stres (27,48-37,13) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 13 1 14 2.expresie facială sociabilă 18 41 59 3.expresie facială obosită 19 8 27 Total 50
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]