4,972 matches
-
care alergă la bucătărie și se-ntoarse cu Marina, căreia îi dădea numeroase instrucțiuni, primite cu ochi disprețuitori. Paulina adusese lui moș Costache ouă fierte, și acesta, lacom, întindea mâna să le ia, dar quasinevasta nu-l lăsă. Ceru o farfurie mică Marinei ("Repede, repede, madam Marina, domnul nu trebuie să aștepte!"), o puse înaintea bătrânului, și cu o linguriță începu să răstoarne conținutul găoacei. Nerăbdător, bătrânul se repezi să vâre pâinea în gălbenuș, dar Paulina îl opri cu un gest
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Preotul, luând tăcerea drept întristare, zise: - Tinerețea învinge toate. Nu mă îndoiesc că vei găsi la mătușa dumitale și la toate rudele mângâierea de care are trebuință cel orfan. La aceste vorbe impresionante nu plânse Otilia, care privea mereu în farfuria din care nu lua nimic, ci Aurica, spre surprinderea tuturor. Otilia putu crede că, înduioșată de soarta ei, pe care o socotea dureroasă, Aurica compătimea. În realitate Aurica plângea pentru propria ei condiție, deoarece vorbele părintelui îi trezise ideea că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ia seama de ce podoabă de ucenic are parte, Ulpiu îți poate menține locul în atelierul din spatele casei exclusiv datorită meritelor sale de ucenic ceramist. Tot ceea ce îl poate duce mintea să facă e să deseneze, prin șopron, pe fundul farfuriilor golite, prin closete, modele de vase. Cu mâinile sale pufoase, vag scandalizată, doamna Frefrony îi mută hainele, lipsite de șic, din camera servitoarei, într-unul dintre paturile de sus ale ghetoului lucrătorilor, la "șerpărie". - Mai gîndește-te, îi șoptește, impresionată, femeia
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
când să vrea să asculte un disc, să nu fie nevoit să-l îndrepte cu genunchiul... În România, nu există discofil serios care să nu le țină, discurilor lui, genunchiul la gât... Unde sînt? Pe masă apăruseră tot felul de farfurii, servicii pentru untdelemn și oțet și pahare. Cocondy era cea care le făcea să apară. Patricia era cea care, cu niște sticle frapate, făcea tot așa. - Sânt în camera lor. Concondy (sau cea despre care se cuvenise că se numește
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Am dormit ca un porc. Visam să-mi înjgheb o încălțăminte din lifturi și să-l calc direct pe țeastă pe oricine ar fi pretins că Jeff Beck nu este un muzician încîlcit. Jeff, consideram eu, locuia pe marginea unei farfurii murdare, de unde își bălăbănea picioarle și nu putea fi înțeles. Vine ea ora 13, zi scurtă, dacă nu l-ai prins pe SRL, oră la care orașul se umple de o tensiune negativă, oamenii ies de la slujbe, au slujit cu toții
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
i-am zis să-mi aducă și mie una. Era bună și culmea mi-a trecut durerea de cap și oboseala! În ziua următoare mă duc singur la Mercur și îmi zic: Dacă nu mi-o plăcea, o las în farfurie trebuie să fac proba! O mănânc și culmea parcă ar mai merge una. De atunci am început să mănânc ciorbă de burtă de câte ori am ocazia! După ce au râs amândoi de mofturile pe care le făcea înainte, unchiul îi
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
întâmplat să-l repartizeze însă el s-a dus la scafandrii și nu are probleme! Locuia și acum singură ca întotdeauna, într-un apartament micuț și cochet la ultimul etaj al unui bloc mai vechi. L-a servit pe o farfurie cu salam din cel mai bun și cașcaval, a presărat puțin piper n-a uitat că așa îl prefera și cu două lacrimi în ochii de peruzea, a spus mândră: - Servește sunt de la Gigi! Laur simți deodată accentuat, gustul
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Fă așa cum este bine, C-a mai fost unul ca tine: Când a fost la o adică, Ea-i cerea, și el... nimica! Râsul gros al mesenilor acoperi stihurile celelalte. Lina, să intre în pământ de rușine. Privea numai în farfurie. 32 . Aduseră vinul. Rudele socrului tot nu terminaseră. Când șezu finul Tache, se ridică cuscrul Vasile, ca din partea miresei: Poat' să știe fiecare: Vreau să dorm pe-un pat mai tare.. Grigore se răsti la lăutari. Femeile cărau fripturile și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vinul. Rudele socrului tot nu terminaseră. Când șezu finul Tache, se ridică cuscrul Vasile, ca din partea miresei: Poat' să știe fiecare: Vreau să dorm pe-un pat mai tare.. Grigore se răsti la lăutari. Femeile cărau fripturile și sosurile în farfurii lungi. Se ridicase și soacra să dea o mână de ajutor. Stere asculta tăcut. Aburii băuturii începeau să-l cuprindă. Auzea viorile și armonica, și o veselie neobișnuită n făcea să se apropie de mireasă, să fie mai îndrăzneț. Ciocni
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ajutor. Stere asculta tăcut. Aburii băuturii începeau să-l cuprindă. Auzea viorile și armonica, și o veselie neobișnuită n făcea să se apropie de mireasă, să fie mai îndrăzneț. Ciocni de câteva ori la rând cu Roșioară și cu nașa. Farfuriile pline cu hartane rumene erau golite la repezeală. Gunoierul sorbi pe furiș câteva ulcele de vin, să se răcorească. Aglaia, cu ochii pe el, îi striga să aibă grijă de meseni. Se spetise cărând și bău și ea câteva rachiuri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
din călcâie și striga răgușit: -Hă-tu!Hă-tu! Stere cântărea paharele în palmă, se mai uita la Lina și nu-i venea s-o cheme. Parcă nu era acolo. Dacă nu -lar fi zărit pe Grigore, care ajuta la aducerea farfuriilor, vesel și aproape beat, s-ar fi simțit străin între oamenii aceia. De-abia aștepta să-și ia nevasta și banii și să plece la circiuma lui. Mai bău câteva pahare, să-și facă curaj. Și, puțin câte puțin, mândria
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mesenilor, galbenă de spaimă, Lina se ridică, urmată de bărbat. Străbătură curtea pietruită printre lăutarii care o daseră acum pe Marșul miresei și, în prag, fata se opri. Văzu fețele luminate de lămpi, înveselite de chef, resturile de mâncare în farfuriile murdare, lăutarii osteniți, cântând din obișnuință și simți aerul rece al nopții înfrigurînd-o. Stere îi întinse mâna peste prag și o așteptă. Avea palmele calde și râdea stingherit. Soacra se strecură afară, plângând. Bărbatul încuie ușa în urma ei, ca și când ar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ridicând praful și măturând târgul. Frunzele uscate ale acoperișului foșniră și o ploaie galbenă de crengi smulse pică peste mesele umede și părăsite. Nu mai rămăseseră decât câțiva clienți care beau grăbiți. Slugile hangiului strângeau ulcelele golite și resturile din farfurii. - Și-acum, hai în petrecere! rosti mulțumit Bozoncea. Cocîrță îi dădu banii legați într-o basma muierească. - Na, Stăpîne! Asta am luat, asta ți-am dat! Fă-i tu în parte... Starostele vîrî legătura în nădragi și rîse: - O scoatem
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pentru bucătărie, ce nu făcuse? Norocul lui era că trăise rău și nu se băga de seamă. Cel puțin la domnul Pandele Vasiliu învățase ceva: să n-ai milă de altul. Mânca și el cu ceilalți, niște lături rămase din farfuriile mușteriilor, dar nu se băga de seamă.Noap-; tea dormea într-o odaie lungă și joasă, umedă și întunecoasă, cu femeile laolaltă, bucătărese și jupânese, se obișnuise, nu-i păsa. Tat-său venea o dată pe an, îi aducea o pâine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Apoi se așeza. Chipul i se lumina puțin. Îi aducea ciorba acră și fierbinte, în care el strivea ardei verzi, iuti și parfumați. Sorbind adânc din lingura lată, se scutura de plăcere. 95 - Bună? îl întreba. - Bună, mormăia. Când golea farfuria, cerea iar: - Mai dă-mi! Îi aducea încă o porție. Apuca feliile de mămăligă tăiate cu firul de ață, sufla în fiertură și mesteca rar. Lina pregătea sosurile în farfurii adânci. Îl aștepta să șteargă urmele de pe marginile tacâmurilor, gonea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de plăcere. 95 - Bună? îl întreba. - Bună, mormăia. Când golea farfuria, cerea iar: - Mai dă-mi! Îi aducea încă o porție. Apuca feliile de mămăligă tăiate cu firul de ață, sufla în fiertură și mesteca rar. Lina pregătea sosurile în farfurii adânci. Îl aștepta să șteargă urmele de pe marginile tacâmurilor, gonea câinii pripășiți la picioarele cârciumarului și strângea masa. Stere se mai închina o dată, de mulțumire, apoi deschidea ușile cele noi ale prăvăliei. Clopoțelul de deasupra se smucea timp îndelungat, sunând
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pălăriile soioase și se așezaseră într-un colț. Bozoncea a destupat sticlele aduse și s-au așezat la masă. Țiganca gătise doi curcani la tavă. Oacă îi împărțise cu mâna lui dibace. Ucenicul, tot cu ochii pe Didina. Femeia așeza farfuriile, sorbea vinul scump și râdea cu ochii în ochii Stăpânului. Și ce mai priviri avea! Gheorghe a băgat de seamă. Mai la ziuă, când se încurcaseră limbile și dase o amorțeală peste Nicu-Piele, 1-a tras afară, pe prispa de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
venit să colindăm! 126 - Intră, muceo! făcu omul, potolind dulăul. Haide, că vine gerul de afară... În casă, masă mare, ca la sărbători. Împrejur, neamurile cuscrului, muieri cu bărbații lor. Petreceau cu vinul dinainte. Copiii se dezmorțiră, priviră ciolanele din farfurii. Începură să cînte: Lerui, Ier, Raza soarelui, Raza soarelui, Pe casa săracului... Când terminară, gazda, nevasta rudei, îi puse la masă. Bărbații scoaseră câte zece lei, pe care Beghe îi strânse mulțumind. La plecare zbieră săru' mâna. Afară, gerul tăia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai tineri dansau în mijloc, doi câte doi, săltând vesel din umeri și ocolindu-se cu grijă. Un fum des ieșea prin ferestre și pe o ușă mare de lemn alb. O dată s-a schimbat Didina. Parcă zgomotul acela de farfurii ciocnite, de râsete înfundate amestecate cu cântecul orchestrei o întărîtase. Paraschiv i-a văzut nările încordate, tremurând de poftă, și a înțeles că aici îi plăcea ibovnicei mai mult să trăiască. Cu asta o ținea Bozoncea în ghearele lui, cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îi înghiontiră. Dibace femeie! Au șezut la o masă. A comandat Bozoncea de băut și de mâncare. Lui Gheorghe u ploua în gură de poftă, că văzuse bunătățile de la bufet. Numai pești erau, de toate neamurile, tăiați și dichisiți în farfurii lungi, cu sosuri de untdelemn și mirodenii. 198 Negustorii mâncau bine, flencăneau, beau cu plăcere vinul tare ținut în gheață și după aceea, pe la miezul nopții, își luau nevestele de mijloc și jucau cu ele, veseli și nepăsători. Mai puneau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de mititei și de porumb fiert se simțea de departe. La poarta grădinii, câteva țigănci vindeau marfa în foi uscate. Era îmbulzeală, chelnerii îmbrăcați în halate albe, cu șervete lungi pe braț, purtau în goană tăvi cu fripturi și patricieni, farfurii cu gogoșari aromați sau castraveți în oțet. Din fundul grădinii 278 răzbătea zgomotul făcut de grataragiu cu cleștele său. Pe două șiruri, fii dreapta și la stânga potecii pe care pășeau, erau înșirate mese ușoare, acoperite cu americă tărcată, în culori
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pentru ca la urmă să facă și câteva fripturi așternute bine pe cărbuni, date prin fum, să meargă băutura. Pe estrada de scânduri se urcase orchestra și o melodie ușoară sui deasupra grădinii. Didinei și lui Sandu le aduseră câte o farfurie de icre și bere. Ăi scăpați din pușcărie mâncau fără să scoată un cuvânt. Erau hămesiți și doriți de lucru bun. Ce-au vrut le-a pus starostele 280 dinainte. De aia-i plăcuse lui Gheorghe să-l slujească. Stăpânul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să-l ierte" pe răposat și au plecat. La masă rămăseseră vecinii, cu Aglaia, Tilică, nevasta lui Stere și vreo câțiva zidari. Babele, și ele în capul mesei. Lângă văduvă ședeau frații lui Gogu, duhoși, nici nu ridicau sprâncenele din farfurii. Vorbeau: - Om liniștit, Gogu, nu zicea el nici dă-te mai încolo! - -La luat Dumnezeu, că așa e el: îi strânge pe ăi buni! - Acu ramaseși singură, coană Florico... Tilică o privea cu coada ochiului. Își aducea aminte de întîlnirea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mortului somnul! - Morții cu morții, viii cu viile! a mormăit Țuluc. Babele șușoteau în capul mesei, amețite puțin de vin: - Ei, a scăpat și ea, mititica... - Cum a scăpat, coană Tinco? Marghioala a lui Mială scuipă niște oase mici în farfurie, își clăti gura și mîrîi: - Ce știți voi, proastelor?! O bătea... - Cine-o bătea? - Ce zice? Ce zice? - Taci acolo, că ne-aud ăștia, neamurile lui! o îmboldea Chirița pe Lixandra. - Cine s-o bată, Gogu! Parcă n-a prins
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fesul, o țigară... te-oi îmbrăca, apoi te-i duce la treaba ta... și, rămasă acasă, voi șterge colbul de pe cărțile tale, voi aranja hârtiile, voi drege penele stricate și când vei veni acasă va fi masa pusă... pânza albă, farfuriile curate, paharele limpezi de clare... după masă vom ședea la cafea, vom vorbi nerozii... apoi, adaose încet abia mișcîndu-și buzele, apoi... zic și eu, de... vom avea copii... un băiet frumos ca tine, icoana ta, s-o fetiță ca mine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]