63,117 matches
-
misionarismul cotidian ce face apel la intimitatea cititorului. Tot aici, în grupa textelor sa-piențiale, intră cele cîteva mărturii despre oamenii a căror ființă sau operă i-au marcat existența: părintele Cleopa, Annick de Souzenelle, Ioan Ladea, Andrei Scrima (cu întregul fenomen spiritual al Rugului Aprins), Dan Stanca, Ioan Pintea, Mircea Eliade sau Florin Mihăescu. Acestuia din urmă îi este închinat unul din cele mai frumoase texte ale volumului, intitulat "Pomul de pe Cale": "Despre marile întîlniri ale vieții îți vine cel mai
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
solidaritate cu scopul dictaturii. Iritarea merge în regimurile fasciste dincolo de interzicerea unei astfel de arte, până la incendierea ei publică, rezultat al unei condamnări fățișe, "purificatoare". Nu numai în Germania lui Hitler sau în Italia lui Mussolini s-a petrecut acest fenomen de exorcizare a evazioniștilor demonizați, dar și în România legionară, când au fost arse cărțile lui Mihail Sadoveanu. Apolitismul este indezirabil și în regimurile comuniste. Sunt bine cunoscute campaniile de persecuție din anii '50 a intelectualilor neînrolați, ca V. Voiculescu
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
virtual și să speculeze ingenios ceea ce acesta așteaptă în mod pasiv de câteva decenii. Adică forma de snobism înalt la care se raportează, cel mai frecvent, cei mai mulți dintre cititori. Adică, dacă este să fim corecți, măcar din anii '70 încoace, fenomenul borgesian. Însoțit, evident, de numeroasele sale avataruri. Care, fără a putea fi puse în directă legătură cu opera prozastică a argentinianului, se revendică, marginal, din ea. Mă gândesc, ferindu-mă totuși să comit acte de lezmajestate, chiar la un Paolo
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
În argoul interlop au circulat și circulă încă diverse metafore animaliere pentru a desemna obiecte și persoane implicate într-un furt: găină ("pălărie"), maimuță ("geantă" sau "valiză"), ursoaică ("victima jafului"). Cele mai multe metafore animaliere sînt desigur cele care denumesc organele sexuale. Fenomenul este universal, cu constante cognitive și diferențe culturale. În limbajul popular-argotic italienesc, un termen deja intrat în uzul jurnalistic și în dicționarele curente este lucciola "licurici", eufemism ironic pentru a desemna o prostituată. Metafora e destul de transparentă: evo-că o strălucire
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
la deturnare, tentă afectivă, cu o concluzie dinainte stabilită, ilustrînd o poziție politică sau alta : "Ori ne așezăm obstinați în raza unor verdicte obtuze și simplificatoare, ori alunecăm într-o simpatie frenetică și nostalgică, o simpatie care, mărind neașteptat proporțiile fenomenului, împrumută un ton elegiac de prohod istoric. În ambele situații, distanța optimă în fața temei dezbătute e ratată. Perspectiva lipsește, iar putința de a vorbi cu o minimă adecvare despre fenomenul legionar piere". Într-atît de pasională e atmosfera ce înconjoară fenomenul
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
simpatie frenetică și nostalgică, o simpatie care, mărind neașteptat proporțiile fenomenului, împrumută un ton elegiac de prohod istoric. În ambele situații, distanța optimă în fața temei dezbătute e ratată. Perspectiva lipsește, iar putința de a vorbi cu o minimă adecvare despre fenomenul legionar piere". Într-atît de pasională e atmosfera ce înconjoară fenomenul istoric cu pricina, încît pînă și plasarea cercetătorului într-un "spațiu neutru", al înregistrării evenimentelor, nu e scutită de suspiciunea unei tendențiozități mascate, a unui odios partizanat disimulat. Și totuși
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
fenomenului, împrumută un ton elegiac de prohod istoric. În ambele situații, distanța optimă în fața temei dezbătute e ratată. Perspectiva lipsește, iar putința de a vorbi cu o minimă adecvare despre fenomenul legionar piere". Într-atît de pasională e atmosfera ce înconjoară fenomenul istoric cu pricina, încît pînă și plasarea cercetătorului într-un "spațiu neutru", al înregistrării evenimentelor, nu e scutită de suspiciunea unei tendențiozități mascate, a unui odios partizanat disimulat. Și totuși nu putem trece cu vederea la nesfîrșit ori a eticheta
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Aron Cotruș, Horia Stamatu, Mihail Polihroniade, Haig și Arșavir Acterian, Sextil Pușcariu, Ion Barbu, P.P. Panaitescu, Dragoș Protopopescu, Ernest Bernea ca și inspiratorul multora dintre aceștia, Nae Ionescu, nu face decît să indice complexitatea fenomenului. Să fi fost toți aceștia niște primejdioși fanatici, niște incurabili obsedați, niște penibili rătăciți? Empatia lor de dreapta să fi anulat meritele lor, să-i fi compromis pentru totdeauna? E suficient să rostim sentințe prefabricate, să azvîrlim anateme pe urmele
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
cumva din acest dezechilibru moral, generator al unei conștiințe încărcate, provine măcar în parte stînjenirea noastră de a consacra o discuție liberă legionarismului, analizei și explicitării resorturilor sale, ducînd, după cum afirmă Sorin Lavric, la "o ratare a înseși esenței acestui fenomen cu urmări atît de tragice pentru istoria noastră"? Din păcate, aplicăm încă celor două extremisme, de stînga și de dreapta, măsuri diferite.
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
este cea mai mică, ni se va părea atunci schimbată, arătându-ne un chip și un comportament care în absența etapelor de creștere lină, ni se va părea că s-a maturizat cu altă viteză decât noi toți. Este un fenomen posibil cu condiția de a nu o mai vedea un timp și a crește ea în singurătate. Faptul că ne-a silit la un astfel de sacrificiu, cu toate că o iubeam și ne jucam cu ea și păpușa ei cu păr
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
Al. Săndulescu Veche și distinsă cercetătoare a fenomenului literar românesc și străin, căreia îi datorăm o serie de volume bine primite de critică, precum micromonografia Mihail Sebastian (urmată de o masivă ediție a publicisticii scriitorului, Jurnal de epocă), Momente ale romanului, G. Călinescu sau "Seriozitatea glumei estetice", Traiectorii
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
celelalte cazuri (în fond, majoritatea numeralelor nu au distincție de gen). Complexitatea limbii naturale se manifestă însă și prin existența multor tendințe de sens contrar: apărute fie din dorința vorbitorilor de a urma norma și acolo unde nu e cazul (fenomene de hipercorectitudine), fie prin acțiunea unor modele și asocieri diferite. De pildă, în cazul numeralelor, e surprinzător că între abaterile frecvente de la normă se numără nu numai apariția formei de masculin (unu, doi, doisprezece...) în locul celei feminine (una, două, douăsprezece
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
modele și asocieri diferite. De pildă, în cazul numeralelor, e surprinzător că între abaterile frecvente de la normă se numără nu numai apariția formei de masculin (unu, doi, doisprezece...) în locul celei feminine (una, două, douăsprezece...), ci și substituirea inversă. E un fenomen care nu se lasă surprins în scris, pentru că în redactarea rapidă sau neglijentă numeralele se scriu aproape întotdeauna cu cifre (care ascund flexiunea). Din atestările orale culese de ultima monitorizare lingvistică a posturilor de radio și televiziune, din martie 2008
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
atitudinea artistului față de propria breaslă. Nu se mai poartă, astăzi, bucuria față de ce săvârșește aproapele tău. Mulți, ori chiar foarte mulți, sunt interesați de realitatea teatrală doar în măsura în care îi vizează. A dispărut cultul pentru valori, la cei tineri pentru model (fenomen cu neliniște remarcat și de Gabriel Liiceanu cu prilejul lansării cărții omagiale dedicate lui Victor Rebengiuc), proliferează în schimb mentalitatea că teatrul "începe și sfârșește cu noi". Urmările unei astfel de "împăcări cu sine" se pot constata în multiple planuri
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
le-am înțeles. Iar de felul cum luăm cunoștință de aceste probleme depinde în mare măsură cît anume pricepem din ele. Tocmai acest amănunt îi preocupă cu predilecție pe Gamow și Stannard, iar frumusețea acestei cărți este că vezi cum fenomene fizice imperceptibile cu simțurile obișnuite sunt descrise de autori în cea mai curată formă intuitivă. Ceea ce nu înseamnă că înțelegerea devine mai ușoară. În privința aceasta cartea e cît se poate de înșelătoare: ea pare a fi accesibilă oricui, dar după
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
fi un simplu factor de imaginație, care "niciodată nu zice nimic": "Poetic, este neutru / nul. Nimeni nu le (le simt neutre) va face pe Ťtuť sau pe Ťtineť din poeme să vorbească. Ele sunt nonelocvența placidă. Mutul". Efectele unui asemenea fenomen de disoluție a subiectului sunt multiple. Ele se înscriu într-un unghi favorabil gestionării angoasei de fond, tratate cu pudoare, a melancoliei contrase în tensiunile rigorii. Mai întîi, desigur, putem vorbi de variațiile raportului dintre subiect și celălalt, estompate de
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
cu ea, pentru că intră cu ușurință în tiparul pe care Jacques Byck l-a numit, cu decenii în urmă, "dezagreabilul ca mijloc de întărire". A folosi termeni negativi pentru intensificare (teribil de frumos, groaznic de bun etc.) e, probabil, un fenomen lingvistic universal. În fine, pentru că tot veni vorba de reclamele pentru produsele cosmetice, cred că ar trebui remarcată și o particularitate care nu mai aparține traducerii, ci chiar originalelor: o stranie tendință actuală de a concretiza metaforele, de a transforma
Îmbunătățiri dramatice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8580_a_9905]
-
de un interes special. Despre armoniile sale de culoare s-a putut spune, cam de prin 1924-25 încolo, că sunt "sclipitoare", "nemaiîntâlnite", pline de "surprize și ispite", "fragede" sau "arzătoare". Pictura lui, cum de asemenea s-a spus, era "un fenomen cu totul neobișnuit", mărturisea un "temperament artistic excepțional", atrăgea prin neliniște, neastâmpăr, neistovită vervă coloristică, efervescență a imaginației. Cu toate acestea pictura lui Tonitza nu a încetat să fie o problemă pentru critică. Dacă în opera mai tuturor artiștilor există
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
de artiști care s-a stabilit la Balcic, pe malurile Mării Negre, unde, spune el, "se pictează mai bine decât la Neu-Dachau sau la Worpswede". Balcicul era inclus într-o suită de locuri devenite celebre și în care se consuma un fenomen tipic al modernității : fuga în natură, evadarea, ca reacție față de un învățământ artistic osificat și ca încercare de recuperare a unei sensibilități și prospețimi aurorale. Apetitul pentru originar, primitiv, arhaic a cărui figură emblematică devenise Gauguin, retrăiește în cazul tuturor
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
dintre scriitorii noștri clasici. Un capitol este sugestiv intitulat Vârstele erotice ale literaturii. Și cele pornografice, pentru ca ultimul, Provinciile literaturii să fie dedicat unei mai vechi preocupări a autorului, geografia literară. Atenția sa se oprește de această dată asupra evoluției fenomenului literar în patru regiuni: Ardealul, Basarabia, Bucovina și Banatul. Foarte interesant este aici cazul bucovineanului Lucian Costin (Ion Costiniuc) care după studii universitare la Cernăuți și Viena ajunge profesor la Caransebeș. După câțiva ani de frenetică activitate literară se retrage
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
reușesc să dea un nou relief istoriei literaturii. Implicit, totul îndeamnă la o (re)citire a operelor clasice și mai puțin clasice. Cartea lui Cornel Ungureanu, Istoria secretă a literaturii române, este obligatorie pentru o înțelegere de acord fin a fenomenului literar din această parte de lume.
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
de vedere posibile. Totuși, un critic se cuvine să aibă el însuși un "sistem", o orientare teoretică bine consolidată, din care să se nască o nuanță nouă; nu neapărat un cod de dogme, dar un mod de a percepe corect fenomenul artistic, "necesitatea stringentă a unei stări de spirit care-și clădește singură argumentele și tezele". Mai cu seamă poezia, cu starea ei de grație, reclamă o receptare proaspătă a ineditului ei, a capacității ei de invenție. Categoric, arta literară, poezia
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
asigura popularitatea pe temeiul unui mit fecund al epocii moderne, grandoarea identității etnice. Un aparent recul pe scara ideologică, în fapt o strădanie scrîșnită de a-și dobîndi o aură de legitimitate prin asocierea cu elemente ale dreptei. Așadar un fenomen crepuscular al totalitarismului roșu, căruia Alexandra Tomiță îi închină o cercetare bine informată, metodică, ce asigură bogatei materii factuale o interpretare coerentă, subsumabilă, după cum se exprimă programatic d-sa, "cercetărilor de istoria ideilor". Ne aducem bine aminte, noi, cei de-
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
protocronismului, excerptate de Alexandra Tomiță, lăsînd la voia cititorilor aprecierea lor retrospectivă. Conceptul în cauză devine "o problematică cu o amplă claviatură" (Alexandru Duțu), "o nouă viziune critică (ce) reactualizează vechea tendință de întoarcere spre noi înșine" (Mihai Drăgan), "un fenomen universal la care participă și cultura românească" (Adrian Marino), "o idee-forță, cu o natură prospectivă" (Mihai Ungheanu), o "inițiativă ideologică, artistică, tehnică, validată ulterior prin experiență" (Paul Anghel), o mișcare care certifică "încrederea în vocația originalității creative a literaturii române
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
indisolubil și de o masivă permanență, sau chiar perenitate, a poporului român". Totodată vîrstnicul Papu nu omite a adresa complimente hiperbolice lui Eugen Barbu și lui Paul Anghel, care ar "introduce, pentru prima dată (sic! - A.T.) la noi, un fenomen care se cerea mai demult înregistrat, și anume participarea cosmică și a naturii - cu mutațiile respective - la istoria umană". Risum teneatis! Gruparea neoprotocronistă din jurul României Mari, satisfăcută că hebdomadarul "moștenește vitalitatea revistei Săptămîna", constituind un "exemplu de pură morală românească
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]