3,332 matches
-
un centru de schimb se putea transforma mai ușor într-un oraș decât un sat. Este limpede că structura socială a orașului moldovenesc la jumătatea secolului al XIX-lea oglindește fidel ultima etapă a istoriei Moldovei din perioada destrămării relațiilor feudale și prima din cea capitalistă, care se caracterizează la noi prin slaba dezvoltare a formelor industriale mai evoluate (cooperația capitalistă simplă, manufactură) prin predominarea în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capitalistă, care se caracterizează la noi prin slaba dezvoltare a formelor industriale mai evoluate (cooperația capitalistă simplă, manufactură) prin predominarea în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă. Birnici agricultori, cărăuși, argați, vagabonzi, calfe, meșteșugari, negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
slabele ei legături cu formele mai evoluate ale industriei și ale capitalului, în legăturile ei de interese cu o parte a boierimii. O astfel de burghezie nu era și n-a fost capabilă să provoace o ruptură hotărâtă cu regimul feudal. Când spunem formele mai evoluate ale industriei, nu ne referim la marea industrie mecanizată, a cărei dezvoltare are loc în condițiile dominării relațiilor capitaliste, ci la cooperație capitalistă simplă și la manufactură, care ating punctul culminant al evoluției lor în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
câțiva mari bancheri, antreprenori care luaseră în regie monopolurile desfacerii bunurilor de larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai mare sau mai mică de boierimea feudală, de procedeele tipic feudale aplicate în domeniul aprovizionării cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care luaseră în regie monopolurile desfacerii bunurilor de larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai mare sau mai mică de boierimea feudală, de procedeele tipic feudale aplicate în domeniul aprovizionării cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau pentru desființarea hotărâtă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau pentru desființarea hotărâtă a regimului și a relațiilor feudale. Burghezia mijlocie era alcătuită din starostii de bresle, din o parte a meșterilor și negustorilor patentari de starea I-a și a II-a ș. a., care beneficiau și ei de regimul feudal în măsura în care aveau acces la dobândirea monopolului asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
desființarea hotărâtă a regimului și a relațiilor feudale. Burghezia mijlocie era alcătuită din starostii de bresle, din o parte a meșterilor și negustorilor patentari de starea I-a și a II-a ș. a., care beneficiau și ei de regimul feudal în măsura în care aveau acces la dobândirea monopolului asupra unor antreprize, la conducerea breslelor și a eforiilor. Ei puteau fi aleși în acest din urmă organ când depășeau vârsta de 30 de ani, aveau un capital negustoresc de 25.000 lei, o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rezultate din activitatea agricolă, nu industrială. Alcătuind în orașe majoritatea din totalul familiilor cu îndeletniciri specific orășenești, ei dădeau orașului particularitățile caracteristice unor centre de producție și schimb dominate de mica producție destinată pieții. Toți aveau de suferit de pe urma regimului feudal, de pe urma privilegiilor starostilor de bresle și practicilor instituite în producție și desfacere. Ei luptă împotriva starostilor, împotriva proprietarilor de case și loturi de teren, pentru care plăteau bezmăn. Ideile, concepțiile lor politice și economice în măsura în care poate fi vorba de concepții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Românească, burghezia era slabă datorită lipsei de omogenitate, datorită intereselor contradictorii izvorâte dintr-un tratament fiscal și juridic inegal care îi fărâmițau forțele, abătând-o într-o oarecare măsură de la direcția către care trebuiau să se îndrepte loviturile ei: regimul feudal. Cei aflați în bresle erau opuși celora care izbutiseră să iasă din bresle și în felul acesta să scape de obligațiile breslașilor și de sub controlul starostilor. Meșteșugarii și negustorii breslași indigeni se socoteau nedreptățiți față de cei de rit mozaic, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cantacuzinilor și Mavrocordaților, de pildă, reforme ale acestora din urmă, ca și ale altora care i-au succedat, poartă pecetea unei gândiri cu antenele orientate spre receptarea noului. Dar traducerea lui în viață întârzie sau se face deformat din pricina „lestului” feudal covârșitor, și încă al unui feudalism contaminat de iradieri asiatice. Este adevărat că aceste minți mai mult sau mai puțin luminate, investite cu rangul și puterea deciziei politice, sunt opace față de suferințele semenilor „de jos”, că „jefuie barbar”. Dar care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
suzerane cu vistieria mereu goală. Diferă foarte puțin mijloacele. Mentalitatea este, în esență, aceeași, deși imanentă unei „geografii a mentalităților”, adică varietății. În pofida disponibilităților modernizatoare, oamenii de stat, căci despre ei este vorba, rămân puternic marcați de concepte și habitudini feudale. Pentru ei, ca și pentru Ludovic al XVI-lea, națiunea o formează categoriile sociale privilegiate, poporul atașându-i-se doar ca factor și sursă indispensabile existenței celor dintâi și a statului întruchipat de monarh. În acest sens, poporul este obiect
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
XVIII, să ne ferim de exagerarea înrâuririi pe care au avut-o oamenii, ideile și curentele înnoitoare, moderne, asupra autorității politice de „drept divin”. Politica externă este un apanaj exclusiv al prințului, marcat, cum am spus, de concepte și habitudini feudale, care continuă, de regulă, cu aceleași instrumente, vechi direcții în relațiile internaționale, direcții pretins naturale, inexorabile, încât influența noului orizont ideatic al epocii rămâne, în fond, o podoabă a spiritului cultivată în saloane sau în exercițiul epistolar, timid tradus în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
antice” sub influența umanismului și iluminismului (Dacia romană, în cazul românilor). Oamenii de stat ignorau popoarele nu numai ca entități naționale, ci adeseori și etniile, zămislind proiecte de împărțire a lor grație unor impulsuri izvorâte din calcule ale puterii tipic feudale. Pentru cârmuitorii Rusiei, ca și pentru indiferent care alții, nu exista în secolul XVIII, de pildă, o „problemă română” în sensul emancipării naționale, conceptul având o semnificație diferită de cea modernă. Pentru Rusia feudală se năștea o problemă a Moldovei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
izvorâte din calcule ale puterii tipic feudale. Pentru cârmuitorii Rusiei, ca și pentru indiferent care alții, nu exista în secolul XVIII, de pildă, o „problemă română” în sensul emancipării naționale, conceptul având o semnificație diferită de cea modernă. Pentru Rusia feudală se năștea o problemă a Moldovei și Munteniei, care nu îmbrăca forma unui obiectiv politic național, ci al unuia, este adevărat individualizat sub aspectul strategic și al statutului lor juridico-politic particular, topit într-o largă viziune antiotomană, de avans în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aspectul strategic și al statutului lor juridico-politic particular, topit într-o largă viziune antiotomană, de avans în sud-estul continentului în numele „slobozeniei” și al ortodoxismului. Constatările privitoare la Rusia pot fi extinse și asupra Austriei, animată de idei anexioniste de esență feudală. Termenii preferați erau cei de națiune greacă, pentru popoarele ortodoxe din Imperiul Otoman, și de națiune iliră, pentru ortodocșii din Imperiul Habsburgic. S-a spus că, prin pacea de la Utrecht (1713), englezii au impus modificarea dreptului public internațional prin ordonarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
măsura putinței sunt scoase la iveală din izvoarele ce s-au mai păstrat după atâtea schimburi ale sorții...” (subl. ns. - L. B.). Procesul de individualizare a entităților etnice, apoi naționale, era însă jugulat în planul practicii politicii internaționale de mentalitățile feudale ce stăpâneau mințile oamenilor de stat de decizie, servind interesele marilor puteri și ele însăși sistemul relațiilor interstatale în secolul XVIII, adică de sistemul echilibrului de forțe ca fundament al dreptului ginților, care conduce la împărțirea teritoriilor pentru o „justă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
modernizare a gândirii politice, plasând în plan secundar concepția dreptului divin sau dinastic și propagă preeminența rațiunii de stat în raporturile internaționale. Numai că, am adăuga noi, rațiunea de stat nu depășește în teorie și practică limitele gândirii și practicii feudale. Această din urmă precizare nu trebuie redusă la esența ei elementară. Rațiunea de stat înseamnă mai mult decât apelul la zeul Marte, căruia i se alătură acum cu o tot mai mare frecvență și greutate Mercur. Referindu-se, la 17
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să fie judecat și calificat în cele mai felurite chipuri, între care nu lipsesc extremele: de la progresist și binefacere, la faliment sau catastrofă diplomatică. În caracterizările univoce se ignoră, fie și parțial, unul sau mai mulți din factorii definitorii: natura feudală a gândirii și acțiunii politice în epocă, raportul de forță între părțile implicate, poziția geografică și statutul politic al Principatelor, starea de spirit a momentului, urmările în proiecție istorică ale actului etc. În focul expunerilor de argumente, se dă uitării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
etc. În focul expunerilor de argumente, se dă uitării sau se minimalizează faptul că independența de stat și conceptul de națiune aveau o cu totul altă valoare atunci față de un secol mai târziu, aveau, mai precis spus, o accepțiune strict feudală, deci condiționată sau confundată în cazul națiunii cu etnia, privită ca un pandant al confesiunii și, mai presus de toate, domina speranța, bine statornicită, în iminența abolirii dominației otomane. „Rațiunea de stat”, principiu preponderent în relațiile politice ale secolului al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acordurile secrete. Părțile, adică țarul și domnitorul, se aflau însă pe trepte ierarhice diferite: cel dintâi este un suveran, un autocrat, cel de al doilea un principe vasal sultanului. Așadar, din capul locului relația dintre ei este una de tip feudal, adică părțile nu se află pe o poziție de egalitate. Iată de ce țarul, după propria-i expresie, acordă domnitorului gramota noastră („nașu gramotu”), luându-1 pe domnitor sub protecția sa sau chiar, dar tot în înțeles feudal, în supușenia sa (“u
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este una de tip feudal, adică părțile nu se află pe o poziție de egalitate. Iată de ce țarul, după propria-i expresie, acordă domnitorului gramota noastră („nașu gramotu”), luându-1 pe domnitor sub protecția sa sau chiar, dar tot în înțeles feudal, în supușenia sa (“u nas v poddanstve”), deși într-o scrisoare către Dimitrie Cantemir, din 16 iunie 1711, Petru I folosește formula „potrivit tratatului (dogovoru) încheiat”. Ion Neculce notează și el că țarul i-a atribuit lui Dimitrie Cantemir titlul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a găsit la Iași „între domnitor și boierii săi un mare dezacord și, mai presus de toate, că Înălțimea Voastră a prevăzut urmași (la tron), ceea ce la ei n-a fost”. Neîndoielnic că actul se înscrie într-o formulă tipic feudală, ceea ce este cât se poate de firesc pentru acea epocă. De pildă, domnitorului i se recunoaște o suveranitate internă, dar noțiunea trebuie înțeleasă în accepțiunea ei feudală, de vreme ce domnia sa era condiționată de fidelitatea față de țar și de păstrarea religiei ortodoxe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ei n-a fost”. Neîndoielnic că actul se înscrie într-o formulă tipic feudală, ceea ce este cât se poate de firesc pentru acea epocă. De pildă, domnitorului i se recunoaște o suveranitate internă, dar noțiunea trebuie înțeleasă în accepțiunea ei feudală, de vreme ce domnia sa era condiționată de fidelitatea față de țar și de păstrarea religiei ortodoxe. Totodată, diploma prevedea și prezența unor garnizoane rusești în Moldova până la „...întemeierea țării”, încât s-a și afirmat în termeni prezenteiști că actul nu numai că nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca să păzesc din adevărată inima mea datoria cea credincioasă a supunerii Rusiei. Textul este ambiguu pentru că, pe de o parte, el nu conține explicit ideea de anexare, iar pe de altă parte, folosește termenii de supuși și stăpânire. În concepția feudală, cartea n-ar contraveni însă raporturilor vasal-suzeran. Este, totuși, de observat că, și după „jurământ”, Principatele au fost privite și tratate ca teritorii cucerite. În octombrie 1769, Rumianțev îi scrie lui Prozorovski că „justiția și pedepsele” în Moldova cucerită trebuie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o inserție din afara spiritului politic precumpănitor în epocă, cu un „corp străin”. La Petersburg, în orațiile adresate țarinei de șefii celor două deputății (mitropolitul Grigore și episcopul Inochentie) au fost rostite cuvintele de supunere, robi etc., dar tot cu sens feudal, creștinesc, cum o făceau și domnitorii Moldovei și Munteniei, la 15 iulie 1677, care se închinau țarului, numindu-se holopi ai săi. Din acea orație, cu adevărat semnificativ este pasajul în care ei mulțumeau Ecaterinei a II-a pentru că „ne-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]