5,981 matches
-
acestui domeniu nu sunt prea numeroase, dar cele care au apărut până acum Își au locul lor În domeniul de care ne ocupăm. Iată câteva dintre acestea: Aurel Avramescu, Virgil Cândea, Introducere În documentarea științifică (1960); Ștefan Munteanu, Introducere În filologia română (1967); Elena Barborică, Liviu Onu, Mirela Teodorescu, Introducere În filologia română. Orientări În tehnica cercetării științifice a limbii române (ediția a II-a, 1978). După Revoluția din decembrie 1989, interesul pentru astfel de lucrări pare să fi crescut. În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
până acum Își au locul lor În domeniul de care ne ocupăm. Iată câteva dintre acestea: Aurel Avramescu, Virgil Cândea, Introducere În documentarea științifică (1960); Ștefan Munteanu, Introducere În filologia română (1967); Elena Barborică, Liviu Onu, Mirela Teodorescu, Introducere În filologia română. Orientări În tehnica cercetării științifice a limbii române (ediția a II-a, 1978). După Revoluția din decembrie 1989, interesul pentru astfel de lucrări pare să fi crescut. În ultimii ani, au apărut următoarele lucrări: Doina Bogdan-Dascălu, Principii și norme
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Iorgu Iordan a dedicat volumul al treilea al Memoriilor sale Ecaterinei Oproiu, „pentru strălucitul ei talent literar”, iar profesorul G. Gruiță și-a dedicat cunoscuta Gramatică normativă soției: „În amintirea soției mele, MARIANA GRUIȚĂ (născută VASU), lector universitar, doctor În filologie (1948-1987)”. Mircea Muthu a dat volumului Literatura română și sud-estul european următoarea dedicație: „Părinților mei, alunecați În uitare”. Eu mi-am dedicat cartea Memorialistica de război În literatura română unui destinatar necunoscut: „Eroilor știuți și neștiuți, care au murit pe
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
eliminarea unui pasaj dintr-un citat se face „prin inserțiunea a trei puncte de suspensie pentru partea lăsată de-o parte” (Eco, 2000, p. 174). Trebuie să spun că acest punct de vedere este discutabil, cel puțin din perspectiva tradiției filologiei românești. În practica noastră editorială, orice eliminare de cuvânt, propoziție sau frază dintr-un citat se marchează cu trei puncte de suspensie puse Între paranteze drepte. Punctele de suspensie pot fi chiar ale autorului respectiv (Vizită..., D-l Goe...), astfel
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1993. Massoni, Vittorio, Imparare a scrivere. Lettere. Relazioni. Rapporti, Franco Angeli, Milano, 1995. Miller, Casey; Swift, Kate, The Handbook of Nonsexist Writing: For Writers, Editors, and Speakers, ediția a II-a, Harper and Row, New York, 1988. Munteanu, Ștefan, Introducere În filologia română, Tipografia Universității, Timișoara, 1967. Richardeau, François, Manuel de typographie et de mise en page, Editions RETZ, Paris, 1993. 3.2. Bibliografia cronologică sau retrospectivă Este utilizată pentru a evidenția evoluția studiilor dintr-un anumit domeniu. De exemplu, celebra lucrare
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
iar al doilea și al treilea se despart prin conjuncția și. Uneori, conjuncția și poate lipsi, locul ei putând fi luat de același „separator” ca și Între primul și al doilea autor: Barborică, Elena; Liviu Onu; Mirela Teodorescu, Introducere În filologia română. Orientări În tehnica cercetării științifice a limbii române, ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. • Dacă lucrarea are mai mult de trei autori (mai ales În cazul cărților tehnice, unde munca În echipă este
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu să ne atenueze exigențele filologice, nici spiritul critic, ci doar să ne exonereze de inhibantele complexe de inferioritate, căci vorba scriitorului: „au mai pățit-o și alții” (p. 6). În literatura română, calitatea editării este direct proporțională cu progresele filologiei și cu implicarea În actul editorial a unor mari personalități, care au avut și vocația benedictină. Exemplul care ne vine În minte este, desigur, Perpessicius, omul care a orbit de-a lungul redactării ediției monumentale a operei eminesciene. Pentru a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pronunțarea literară actuală, În afara cazurilor În care se cunoaște o pronunțare diferită (regională) de cea literară. De exemplu: Întemplari → Întâmplări; vezănd → văzând; cănd → când etc., dar pănă, Întăi; - ă se transcrie e În cazuri ca: bucurieă → bucurie; fiă → fie, filologiă → filologie; gloriă → glorie; patriă → patrie; viă → vie; - e la Început de silabă se transcrie ie, conform ortografiei actuale. De exemplu: băeți → băieți; boer → boier; Întemeere → Întemeiere; eri → ieri; ertare → iertare; eși → ieși (mult timp, În cinematografele noastre se putea vedea scrisă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
română, anul IV, nr. 3, mai-iunie, 1955, pp. 55-81. Fisher, I., „Principii de transcriere a textelor românești”, Limba română, anul IX, nr. 5, 1962, pp. 577-581. Funeriu, 1995. Istrate, G., „O problemă controversată: literarizarea”, În Studii și cercetări științifice, Seria Filologie, Iași, VII, 1956. Rad, Ilie, „Și eu sînt pentru sunt!”, Excelsior, anul IV, nr. 9, 1994, p. 5. Ursu, N.A., „Problema interpretării grafiei chirilice românești din jurul anului 1800”, Limba română, anul IX, nr. 3, 1960, pp. 33-46. X. Originalitate și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu se pune Între ghilimele. Prin urmare, forma corectă este: Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea „Al.I. Cuza” Iași, Universitatea „Spiru Haret” București etc.; b) nu se respectă Întodeauna denumirea oficială, actuală a facultății respective: Facultatea de Litere (nu Facultatea de Filologie), Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (nu Facultatea de Științe Politice și Administrative), Facultatea de Știința Mediului (nu Facultatea de Mediu) etc.; c) gradele didactice ale coordonatorilor sunt greșite sau incomplete: Prof. univ. Ilie Rad ( În loc de Prof. univ.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Tehnica scrierii academice, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 1997. Avram, Mioara, Probleme ale exprimării corecte, Editura Academiei, București, 1987. Avramescu, Aurel; Cândea, Virgil, Introducere În documentarea științifică, Editura Academiei, București, 1960. Barborică, Elena; Onu, Liviu; Teodorescu, Mirela, Introducere În filologia română. Orientări În tehnica cercetării științifice a limbii române, ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. Barnes, Rob, Successful Study for Degrees, Routledge, New York, 1990. Barry, Vincent, Good Reason for Writing. A Text with Readings
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Tehnica scrierii academice, Editura Fundației „România de Mâine”, București. Avram, Mioara, 1987, Probleme ale exprimării corecte, Editura Academiei, București. Avramescu, Aurel; Cândea, Virgil, 1960, Introducere În documentarea științifică, Editura Academiei, București. Barborică, Elena; Onu, Liviu; Teodorescu, Mirela, 1978, Introducere În filologia română. Orientări În tehnica cercetării științifice a limbii române, ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București. Barnes, Rob, 1990, Successful Study for Degrees, Routledge, New York. Barry, Vincent, 1983, Good Reason for Writing. A Text with Readings
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Massoni, Vittorio, 1995, Imparare a scrivere. Lettere. Relazioni. Rapporti, Franco Angeli, Milano. Miller, Casey; Swift, Kate, 1988, The Handbook of Nonsexist Writing: For Writers, Editors, and Speakers, ediția a II-a, Harper and Row, New York. Munteanu, Ștefan, 1967, Introducere În filologia română, Tipografia Universității, Timișoara. Murray, Donald M., 1984, Write to Learn, Holt, Rinehart & Winston, New York. Murray, Donald M., 1991, The Craft of Revision, Fort Worth, Harcourt Brace Yovanovich College Publications, Philadelphia. Mușatescu, Vlad; Zaharescu, Adriana; Rosmarin, Anatolie; Achille, Daniel, Tehnoredactarea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
„CETITOR DEPARAZITEAZĂ-ȚI CREIERUL!”, publicație apărută la Craiova în martie 1990 (un număr). Editat de Facultatea de Filologie, periodicul, subintitulat „Revistă bilunară nouăzecistă”, este coordonat de un comitet alcătuit din Ion Buzerea, Sabin Gherman și Marin Alexandru Ioan. Pentru redactori, „cultura este o urgență”; ei declară că vor „puțină intelectocrație după atâta paradă de prostocrație” și se întreabă
„CETITOR DEPARAZITEAZA-ŢI CREIERUL!”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285136_a_286465]
-
unitățile de cercetare științifică ale Academiei (pentru fiecare în parte oferindu-se informații cu privire la adresă, director, director adjunct, secretar științific, colectivul de cercetători și un scurt istoric al instituției), precum și publicațiile, 78 în total, dintre care 24 ale Secției de filologie și literatură. De menționat că această secție are în subordine douăsprezece institute de cercetare: cinci în București, două în Cluj-Napoca și câte unul în Iași, Craiova, Târgu Mureș, Timișoara și Sibiu. D.B.
ACADEMIA ROMANA. ANUAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285145_a_286474]
-
Întreprinderilor mari; - din conducătorii gospodăriilor Partidului și Întreprinderilor; - din membri de partid trimiși În regiuni pe linia Ministerului Comerțului Interior; - dintre asesorii populari și judecătorii noui; - din absolvenții școlilor profesionale de recalificare și conducătorii acestora; - din absolvenții facultăților de Drept, Filologie, Istorie, ISEP etc.; - din absolvenții școlilor superioare tehnice; - din conducerea Învățământului primar, mediu și superior; - din conducerea aparatului de Stat, regional, raional și local, inclusiv securitatea, miliția și Banca de Stat; - din presa regională; - din conducerea așezămintelor culturale (cămine, biblioteci
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
soc. comerciale 5. În afară de aceasta vom consulta lista foștilor membri ai Comitetelor Județene, dintre care s-ar putea eventual găsi unele elemente corespunzătoare pentru funcții În străinătate. Vom consulta deasemeni lista membrilor de Partid sau UTM absolvenți ai facultăților de Filologie, Istorie, ISEP etc., considerând că și pe această cale vom putea recruta unele elemente. 6. Dela data de 12 până la 18 oct., un șef de Sector și un instructor vor participa alternativ la verificarea studenților recrutați pentru Instituțiile de studii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Socodor, j. Arad), critic literar, eseist și publicist. Este fiul Floarei și al lui Vasile Buduca, țărani. A absolvit în 1971 Liceul „Ioan Slavici” din Arad. Ca licean, colaborează la revista școlară „Laboremus”. Urmează cursurile secției română-franceză de la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În timpul studenției este redactor la revistele studențești „Echinox” (1973) și „Napoca universitară” (1974-1975). După licență (1975), devine profesor la Chișinău-Criș (1975-1978), redactor la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1978-1989), din 1990, director editorial la „Cuvântul”, apoi
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
, Ion (5.III.1939, Dalboșeț, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Anei (n. Jarcu) și al lui Iosif Budescu, țărani. Urmează liceul la Oravița, apoi Institutul Pedagogic din Timișoara (1958-1960) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1960-1965). Lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română, redacția culturală (1966-1970), secție al cărei redactor-șef adjunct devine în 1970-1971, apoi ca redactor-șef adjunct la redacția culturală a Televiziunii Române (1971-1973) și tot aici ca secretar de
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
1971, Lisabona), clasicist, traducător și poet. Este fiul Elenei (n. Constantinescu) și al lui Gheorghe Buescu, cârciumar. După ce a absolvit Liceul „Carol I” din Craiova, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie din București, luându-și licență în filologie clasică în 1933. Studiază apoi la Paris, la École Pratique des Hautes Études, între 1933 și 1936, fiind în continuare, până în 1938, lector de limbă română la Sorbona. În paralel, își pregătește doctoratul, pe care îl susține în 1939 la
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
, Eugenia (19.IX.1956, Sadova, j. Ungheni), poetă. Este fiica Anei (n. Aghenie) și a lui Gheorghe Cioclu. A urmat Filologia la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (1982). Volumul La Putna mi-e drumul (1993) este un „reportaj” liric care evoluează de la pastel la odă, cu vizibile reminiscențe eminesciene. Alte versuri (Poeme de pe Valea Plângerii, 1996) sunt dedicate
BULAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285927_a_287256]
-
, Teodor (9.VIII.1949, Semlac, j. Timiș), prozator. Este fiul Anei (n. Sfordon) și al lui Petru Bulza, muncitor. După absolvirea Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara (1972), lucrează ca ziarist și publicist-comentator la diferite ziare și reviste timișorene. Debutează la „Amfiteatru”, în iulie 1977, cu un fragment de roman, Calul alb. Colaborează la „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna României”, „Viața
BULZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285944_a_287273]
-
Anghelescu, Boris Cazacu, I. C. Chițimia, I. Hangiu, G. Mihăilă. În 1976, apare cu titlul „Anuarul Societății de Științe Filologice din România”, în continuarea anuarelor tipărite începând cu anul 1971. Buletinul își propune să fie „un instrument de cunoaștere a tradițiilor filologiei românești și a realizărilor ei actuale” (Cuvânt înainte), un îndrumător pentru profesorii de limba și literatura română și pentru elevi. Rubrici: „Societăți, instituții filologice și istorice”, „Filologi și dascăli. Evocări”, „Aniversări”, „Comemorări”, „Acte, documente”, „Cronica”. Buletinul cuprinde articole despre rolul
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
Aniversări”, „Comemorări”, „Acte, documente”, „Cronica”. Buletinul cuprinde articole despre rolul cercetării și al societăților științifice, despre activitățile Societății de Științe Filologice, ale filialelor și subfilialelor sale, articole pentru informarea și perfecționarea cadrelor didactice, materiale prezentate la congrese și conferințe de filologie. Sunt publicate numeroase articole cu prilejul sărbătoririi centenarelor nașterii lui M. Sadoveanu, O. Goga, G. Bacovia, E. Lovinescu, I. Minulescu, Liviu Rebreanu, Emil Isac, semnate de Șerban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Ion Rotaru, Ion Dodu Bălan, Al. Piru, Mircea Popa, Emil
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
jubiliar al Bibliotecii Române din Freiburg. Volumele sunt orientate acum tematic (bunăoară, cel din 1971-1972, realizat de Alexander Randa, e consacrat lui Avram Iancu), corespunzând și reflectând, în general, sesiunile științifice anuale ale Bibliotecii. Sumarele se structurează pe capitole de filologie, istorie, literatură și arte, relații românești cu minoritățile naționale etc. Colaborările românești și străine sporesc în mod considerabil, de la Vintilă Horia (Oameni din „Gândirea”, 1967, Opera literară a lui Mircea Eliade, 1986, La moartea lui Horia Stamatu, 1989) și Eugen
BULETINUL BIBLIOTECII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]