12,214 matches
-
în seamăn. El se vedea ca un măgar sătul de bâte, un trântor cu pofte ne-mplinite, ca un câine de șanț și garduri pălănite. Se vedea ca un cuc jumulit de nepereche, ca un vițel hoțit la burta vacii, un filosof tâmpit de foame și nu știm unde-și zace osul ... Și cum să-nchei povestea sărmanului ciurdar, când n-am știut ce nume are ?... La cin-să spun că a murit un nimeni ?... La nimeni ! Și-atunci închei cu-o rugă
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
rog întoarce-te cu fața spre telespectatori. Să te vadă și ei. - Nu am loc, draga Ioane. E prea strâmt aici. Dar, incerc... - Asa, așa... e bine... - Când am aflat că ai primit o bursă Humbordt în Germania la recomandarea filosofului Heiegger, m-am bucurat mult. Eram pe atunci în orașul natal. Definitivam primul meu volum de versuri. Citit în manuscris, peste doi ani, de Mircea Ciobanu . Și eu am fost fericit atunci. Am scăpat pentru un timp de dictatură comunistă
CU IOAN ALEXANDRU, PRIZIONIER AI ECRANULUI DE TELEVIZOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357312_a_358641]
-
a stârnit dispute în rândul comentatorilor săi. Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade: •� perioadă încrederii în cultură și genii (până la 1876) •� perioadă încrederii pozitiviste în știință (până la 1881) •� perioadă elaborării unei „noi” filosofii impregnate de viziunea profetica a filosofului (până la sfârșitul lui 1888) Dincolo de latitudinea capricioasa a paradoxurilor și aforismelor proteice, gândirea lui Nietzsche, în esență și configurația ei intimă, ascunde disponibilități aparent nebănuite de conformism, de blândă regrupare a motivațiilor în jurul unor
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
săi. Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade: •� perioadă încrederii în cultură și genii (până la 1876) •� perioadă încrederii pozitiviste în știință (până la 1881) •� perioadă elaborării unei „noi” filosofii impregnate de viziunea profetica a filosofului (până la sfârșitul lui 1888) Dincolo de latitudinea capricioasa a paradoxurilor și aforismelor proteice, gândirea lui Nietzsche, în esență și configurația ei intimă, ascunde disponibilități aparent nebănuite de conformism, de blândă regrupare a motivațiilor în jurul unor noi centre de autoritate după ce, cu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
de mică, care se numeste Pământ, merita poate singură, din pricina acestui caz ciudat, un interes divin, o privire dumnezeiasca” (F. Nietzsche, Werke, p. 257). Această „metafizica de artist” are în centrul ei un Dumnezeu investit cu acele trăsături pe care filosoful le rezervă zeilor „adevărați”, meniți să le ia locul celor „falși”: „un dumnezeu-artist, total lipsit de scrupule și amoral, pentru care creația sau distrugerea, binele sau râul, sunt manifestări ale capriciului și suveranității sale, care se descarcă, în crearea lumilor
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
p.36). Acest zeu evocat nu este altul decât Dionysos, zeul grec pa care în faza finală a lucrării „Ecce homo” Nietzsche îl va opune divinității creștine, căruia îi va închină stihuri: „Ditirambi către Dionysos”, si cu al cărui nume filosoful însuși își va semna scrisorile în anii de eclipsă mintală. Revoltă lui contra miturilor până când a văzut o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în care zeii nu se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii, împrumutând chiar aură biografiei lui spirituale. Așa cum sugerează, fără modestie, în lucrarea să „Ecce homo”, devorat de optică megalomana a ultimilor ani ai vieții, ani cruzi de boală, filosoful dorea să se erijeze el însuși în idol, în profet, care să vestească o nouă eră a culturii umanității. Precum, mai târziu la noi, Mihai Beniuc ce se erija în toboșarul vremurilor noi. În „Amurgul idolilor”, scria despre sine: „Am
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
la noi, Mihai Beniuc ce se erija în toboșarul vremurilor noi. În „Amurgul idolilor”, scria despre sine: „Am dat umanității cea mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra, si se considera, fără nici o ezitare, ultimul discipol al filosofului Dionysos și dascălul eternei reîntoarceri.” (F. Nietzsche, Werke, Bând VII, p.14) În timp ce îl demolează pe Socrate, acest despotic logician care destrăma înțelepciunea instinctiva, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
distruge muzică tragediei. Combătandu-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonica, predestinata pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic. Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor, exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorința de ameliorare este fără rost și care impune întotdeauna un tragic sacrificiu.” *** - Aprind lumina! Nu se mai vede! - Nu mai
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
Sfântul Ioan Scărarul, într-un text atât de frumos, încearcă să cuprindă în cuvânt, și apoi concluzionează că este neputincios cuvântul în a surprinde ce înseamnă smerenia. Și știți că la Avva Dorothei este și discuția Avvei Zosima cu un filosof, care filosof îi spune Avvei Zosima: „Cum poți să spui despre tine că ești păcătos?! (adică: cum te poți smeri?) Dar tu nu vezi că ești sfânt?! Tu nu vezi că lucrezi poruncile?!”. Și Avva Zosima nu știa ce să
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
Scărarul, într-un text atât de frumos, încearcă să cuprindă în cuvânt, și apoi concluzionează că este neputincios cuvântul în a surprinde ce înseamnă smerenia. Și știți că la Avva Dorothei este și discuția Avvei Zosima cu un filosof, care filosof îi spune Avvei Zosima: „Cum poți să spui despre tine că ești păcătos?! (adică: cum te poți smeri?) Dar tu nu vezi că ești sfânt?! Tu nu vezi că lucrezi poruncile?!”. Și Avva Zosima nu știa ce să-i spună
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
ești sfânt?! Tu nu vezi că lucrezi poruncile?!”. Și Avva Zosima nu știa ce să-i spună, și-i zice doar atât: „Nu mă suci pe mine, că eu așa sunt!”. Avva Dorothei însă a găsit și un răspuns pentru filosof, care l-a și mulțumit pe filosof. Și Avva Dorothei i-a răspuns în felul acesta: „Așa cum, deprinzând o meserie, nu poți să surprinzi momentul și să spui: în momentul ăsta am deprins-o, croitoria, nu poți să zici «în
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
poruncile?!”. Și Avva Zosima nu știa ce să-i spună, și-i zice doar atât: „Nu mă suci pe mine, că eu așa sunt!”. Avva Dorothei însă a găsit și un răspuns pentru filosof, care l-a și mulțumit pe filosof. Și Avva Dorothei i-a răspuns în felul acesta: „Așa cum, deprinzând o meserie, nu poți să surprinzi momentul și să spui: în momentul ăsta am deprins-o, croitoria, nu poți să zici «în momentul ăsta am deprins-o», ci stai
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Document > - P. I... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 541 din 24 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Filosoful și gânditorul creștin Nae Ionescu - între mărturisirea spiritual autentică și propovăduirea culturală ireproșabilă ... Introducere - Nae Ionescu, profesorul unei noi elite Moto: " În istoria culturii românești moderne, o singură mare personalitate a avut o influență asemănătoare asupra contemporanilor săi mai tineri
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
lecția de deschidere a cursului său universitar, intitulat "Funcția epistemologică a iubirii", publicat postum în revista Isvoare de filosofie, I, 1942. Un alt text de referință, "Suferința rasei albe", va fi publicat în anul 1924. Ca gazetar, dar și ca filosof, atinge maturitatea în perioada anilor 1926-1933, perioadă legată de activitatea sa la ziarul Cuvântul, al cărui prim proprietar a fost industriașul Titus Enacovici, timp în care Nae Ionescu a fost redactor-șef (2). În anul 1928 ziarul devine proprietatea sa
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
nu ni-l impunea. Ne obliga să judecăm, noi, cu mijloacele noastre, să tragem singuri concluzia propriilor noastre eforturi. Ne învăța cum să citim un text filosofic și ne îndemna să mergem întotdeauna la izvoare: ne interzicea cărțile despre un filosof sau un sistem de filosofie. Nae Ionescu a fost cel dintâi profesor care, într-o vreme când pozitivismul și agnosticismul domneau încă în universitățile românești, a arătat validitatea metafizicii și a vorbit cu înțelegere despre mistică și despre experiența religioasă
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
legate de activitatea sa științifică și universitară sau de viața sa intimă. Legăturile sale cu oamenii de afaceri evrei, cum ar fi Blank și Malaxa ca și bunele relații inițiale cu Regele Carol al II-lea (la a cărui Restaurație, filosoful a contribuit în mod esențial) au făcut ca Nae Ionescu să fie suspectat de incorectitudini financiare. Se pare că relatiile lui “oculte” au reușit să mențină, din punct de vedere financiar, ziarul Cuvântul. În general, cei din redacția Cuvântului ca
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
împătimit de ceva din cele pământești” (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, I, 1; în Filocalia rom., vol. 2, ed. 1947, p. 37). Dimensiunea creștină (și chiar ortodoxă) a gândirii lui Nae Ionescu nu trebuie confundată cu rigoarea teologică. “Teologul”, “filosoful religios” și “metafizicianul” reprezintă tipuri deosebite de gânditori creștini. Teologul ramâne în afara “cercului vicios” al filosofiei; el subordonează rațiunea supraraționalului asumat prin credință, mișcându-se smerit în liniile de forță ale tradiției dogmatice, dincolo de orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
filosoful religios” și “metafizicianul” reprezintă tipuri deosebite de gânditori creștini. Teologul ramâne în afara “cercului vicios” al filosofiei; el subordonează rațiunea supraraționalului asumat prin credință, mișcându-se smerit în liniile de forță ale tradiției dogmatice, dincolo de orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful religios, mult mai tributar rațiunii, simte și el nevoia de a se raporta la un absolut revelat, față de care se mișcă însă mai liber, permițându-și anumite interpretări “originale”. Metafizicianul, în fine, este un filosof radical, care se măsoară rațional
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful religios, mult mai tributar rațiunii, simte și el nevoia de a se raporta la un absolut revelat, față de care se mișcă însă mai liber, permițându-și anumite interpretări “originale”. Metafizicianul, în fine, este un filosof radical, care se măsoară rațional cu absolutul, având grijă, din scrupul sau din orgoliu, să se delimiteze de religie în demersurile sale, ba chiar să facă abstracție complet de ea. Altfel spus, teologul nu face altceva decât să “administreze” o
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
în demersurile sale, ba chiar să facă abstracție complet de ea. Altfel spus, teologul nu face altceva decât să “administreze” o sumă de adevăruri veșnice, îngăduindu-și cel mult o mai limpede formulare a lor sau o mai sistematică ordonare; filosoful religios reinterpretează personal, într-o oarecare măsură, adevarurile revelate sau presupusele consecințe filosofice ale acestora; în ce-l privește pe metafizician, acesta își proclamă în mod exclusivist propriile adevăruri. La noi, bunăoară, un Dumitru Stăniloae a reprezentat tipul teologului, un
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
într-o oarecare măsură, adevarurile revelate sau presupusele consecințe filosofice ale acestora; în ce-l privește pe metafizician, acesta își proclamă în mod exclusivist propriile adevăruri. La noi, bunăoară, un Dumitru Stăniloae a reprezentat tipul teologului, un Nae Ionescu - tipul filosofului religios, iar un Lucian Blaga - tipul metafizicianului. De aceea și trebuie judecați cu măsuri deosebite. Spre exemplu, dacă-l luăm pe Nae Ionescu drept “teolog” (ceea ce n-a fost și nici nu și-a propus să fie), atunci, pentru anumite
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
trăi în cei care l-au ascultat, l-au iubit și l-au înțeles. Cu alte cuvinte, Nae Ionescu și-a fundamentat întregul sistem filosofic pe adevărurile creștine, propunând un curent bazat pe valorile naționale și pe religia ortodoxă. Acest filosof modern, școlit la universitățile europene și căruia îi plăcea să surprindă în toate prin avangardismul său, face din teologia ortodoxă răsăriteană, un cadru general pe care se încumetă să fundamenteze o metafizică sistematică, predabilă într-o universitate modernă. Adică alege
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
mântuiască prin trăirea sfințeniei. Astfel, ca teolog, propune imaginea creștinismului metafizic. El afirmă: „nu văd vreun interes al speculației metafizice, în afară de necesitatea aceasta de a ne găsi noi un loc în existență”. Iată că Nae Ionescu are atitudinea caracteristică adevăraților filosofi (presocraticii, Socrate, Platon), pentru care înțelepciunea trebuia să se transpună într-un mod de viață armonic și echilibrat, mod de viață care se găsește în plenitudinea lui, pe deplin concretizat în Ortodoxie. Fiind atașat de Ortodoxie, Nae Ionescu caută să
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
a creștinismului și a poziției omului în lume, raportat neîncetat la Dumnezeu și nici acel puternic atașament de Ortodoxie, din care, înțelegem acum, și-a tras de fapt seva vitalității sale. Material documentar întocmit de Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Filosoful și gânditorul creștin Nae Ionescu - între mărturisirea spiritual autentică și propovăduirea culturală ireproșabilă - P. I... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 541, Anul II, 24 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]