9,041 matches
-
Motto : Lumea Închisorii este o lume dură, câteodată necruțătoare. O finalitate a acestui loc ar trebui să o constituie acele măsuri de umanizare a vieții carcerale care, departe de a Înlătura riscurile vin În sprijinul resocializării deținuților, contribuind la schimbarea mentalității și a climatului necesar respectării drepturilor omului. Perceput ca ,,specie
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
prin intermediul societății și a societății prin intermediul omului. Educația are rolul de a diminua imprevizibilul și de creștere a controlului în ceea ce privește dezvoltarea ontogenetică a individului. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal, transpersonal care facilitează interacțiunea subiect - obiect cu finalitate transformatoare. Prin urmare, educația apare ca un liant între potențialitatea de dezvoltare (“propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea între ceea ce s-ar cere sub aspectul conținutului, momentului, nivelului intensității, duratei, formei, mijlocului etc.
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
se explică, întreabă de mai multe ori același lucru etc.). 8. Incapacitatea de a fixa sau de a organiza într o manieră eficientă elementele unei sarcini de lucru, dificultăți în articularea unor secvențe practice de lucru în scopul obținerii unei finalități precise sau a unui produs finit, fără o îndrumare permanentă din partea unui mentor. 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale fapt care determină menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii exteriori. Deoarece la persoanele cu dizabilități
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Modelul jocului de baschet Esența modelării în antrenamentul sportiv se caracterizează în tripleta model - algoritm - programare după V. N. Platonov. Modelul în domeniul jocului sportiv, reprezintă reducerea la esențial a procesului complex de pregătire a jucătorilor, echipei, care are o finalitate prestabilită în timp 4-3-2 ani) exprimată valoric, în care scop sau disecat jocul competițional și pregătirea în părțile lor componente pentru a fi identificați indicatorii indispensabili obținerii performanței(de cât timp este nevoie pentru pregătire, mijloacele cele mai eficiente, cantitatea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
interdisciplinara hotărăște tipul intervenției și după ce s-a decis preluarea cazului de către serviciul social, asistentul social își propune un plan de lucru care are în vedere: evaluarea primară; informarea, clientului în legătură cu drepturile sale și demersurile ce ar putea inițiate precum și finalitatea acestora; evaluarea socială: îndrumarea și însoțirea clientului la diferite instituții și autorități și intermedierea relației cu acestea; consiliere; sprijin material; referire către alte instituții care ar putea completa paleta intervențiilor sociale sau care pot oferii aceleași servicii pe un timp
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
acestuia măsuri de protecție și autoprotecție, care în esența lor formulează strategii, programe de evitare a riscului de victimizare prin expunerea la persoane periculoase sau situații amenințătoare, deci în general abordarea unor tactici de descurajare a agresorului și minimalizare pericolelor. Finalitatea intervenției sociale în acest caz are ca scop reechilibrarea în plan social și emoțional și a minimalizării efectelor negative dezvoltate în plan personal și comunitar. Servicii și asistarea socială a copilului victimă Serviciile și asistarea copilului victimă presupun propuneri concrete
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
motiv exogen (social sau psiho-social) și de o motivație endogenă (psihologică sau psihopatologică), specifice pentru fiecare individ în parte, cu rezonanță ideo-afectivă asupra personalității sale, declanșând pulsiuni autoagresive prin schimbarea atitudinii morale față de sine și față de lume și având ca finalitate întreruperea desfășurării firești a cursului vieții biologice printr-un proces de traumatizare al propriului corp (C. Enăchescu). Această definiție a suicidului permite să fie acceptate, în mod egal, atât o etiologie pur patologică a acestuia, precum și o atitudine, absolut nepatologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
erotică și modalitatea preferată de suicid. În același context medico-psihologic, M. Quidu distinge următoarele tipuri de suicid: a) Suicidul reușit, acțiune autoagresivă complet realizată, urmată de moartea persoanei respective. b) Tentativă de suicid, considerată ca act incomplet, eșuat, nerealizat ca finalitate. c) Amenințarea cu suicidul, ca o formă de „pre-tentativă suicidară”. d) Ideea de suicid, ca formă de reprezentare mintală a actului suicidar. e) Șantajul suicidar, în cazul căruia între motivele suicidului și modalitatea de realizare a acestuia nu există o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o serie de motive mai importante, T. le ordonează istorist și le discută din perspectivă estetică, subliniază convergența deosebirilor față de modelul inițial, modificările produse prin îmbogățirea sau reducția semnificațiilor. O notabilă schimbare a abordării atestă studiul Trei poeți preeminescieni, deși finalitatea investigării rămâne aceeași. Îngustând aria comparatistă în favoarea expunerii istorico-literare, T. analizează ipostazele care anticipă poetica începuturilor eminesciene, autorii avuți în vedere fiind Cezar Bolliac, Ioan Catina și Al. Sihleanu. În reveria în stil bachelardian Eminescu. Poezia elementelor, interpretarea, îndeosebi a
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
poeme sau epopei, cum cred criticii și istoricii literari moderni. Aedul orb din Smirna sau Colofon era un paideutes și un sophos care își transmitea înțelepciunea prin versuri și cânt. „Epopeile homerice” erau adevărate manuale și tratate paideutice, elaborate pentru finalitățile educative înalte și nu doar cu scop artistico-distractiv. Este întemeiată părerea lui Anton Dumitriu care sublinia că, spre deosebire de noi, „cei vechi nu-l citeau așa” pe Homer, întrucât „întreaga educație era fondată pe scrierile homerice, care se învățau pe dinafară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogiei perennis pare să fi fost aprins odată cu depășirea acelui „rubicon cerebral” și cu nașterea speciei Homo sapiens. Aceste frământări ale alchimiei educative au fost întotdeauna conștiente, adică orientate teleologic spre acele eresuri pe care le numim interese, scopuri, ținte, finalități, idealuri etc. de desăvârșire umană. Tocmai această damnare teleologică a educației i-a obligat dintotdeauna pe educatori să plănuiască moduri de realizare a aspirației spre desăvârșire. Iată de ce vom găsi, în întreaga istorie a educației, diferite tipuri de curricula implicite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dezvoltare și de formare ale copilului. El scria: Nimic nu se naște din nimic; dar nimic din ceea ce este necopt nu se poate dezvolta fără ceea ce este copt - și, desigur, așa se întâmplă când azvârlim copilul înapoia sinelui său, ca finalitate, și când îl îndemnăm să recadă în starea naturală 1. În lucrarea The School and Society (1899), a susținut că școala și societatea trebuie să funcționeze simbolic. După el, școala trebuie concepută și organizată ca o comunitate democratică. „Școala-comunitate” permitea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cercetător al curriculumului. Autorii au postulat că orice curriculum este determinat de către societate și implică două dimensiuni: teoretică (descriptivă) și tehnică (practică). Analiza teoretică trebuie să se extindă asupra a șase arii majore: a) diagnoza socială pentru dezvoltarea curriculumului; b) finalitățile curriculumului; c) principiile și procedurile dezvoltării și/sau optimizării curriculare; d) modelele de organizare curriculară; e) relațiile umane în dezvoltarea/optimizarea curriculară; f) curriculumul și integrarea socială. În ceea ce privește aspectul tehnic al proiectării, testării, validării și implementării curriculumului, Smith, Stanley și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
biserica de care erau atașate era înălțată la rang de episcopie. Din rândul școlilor episcopale s-au dezvoltat, în al doilea mileniu creștin, universitățile occidentale. Învățământul ecleziastic și teologic era eminamente livresc, informativ și magistrocentric, întrucât se conforma riguros misiunii, finalităților și obiectivelor educaționale urmărite. J. Dewey a constatat ca școlile americane păstrau amprente livrești în planurile și programele de învățământ datorită acestei tradiții. Conținuturile, preponderent informative, asimilate de absolvenți se dovedeau complet inutile pentru viața și cariera lor profesională. El
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale planurilor și problemelor de învățământ. b) A doua tendință, dominantă în literatura pedagogică modernă, este aceea de a conferi conceptului de curriculum o semnificație extensivă. Autorii subsumează termenului toate componentele procesului de învățământ studiate în mod tradițional de către didactică: finalitățile și obiectivele procesului de învățământ, conținuturile învățării, metodologia de predare-învățare, metodologia de evaluare a performanțelor școlare, normativitatea pedagogică ș.a.m.d. Noutatea adusă de teoria curriculumului este conferită de exigențe privind coerența acestor componente în procesul de inovare-optimizare a planurilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și 2007 s-a repercutat asupra întregii populații școlare preuniversitare. Orice decizie comportă două tipuri de efecte: a) efecte scontate, dezirabile și prevăzute în documentele curriculare implementate, supuse optimizării; documentele curriculare realizate de Consiliul Național pentru Curriculum - Curriculumul Național - cuprind finalități obiective și virtual benigne, nefiind însă clar și cert că au fost corelate riguros tendințele de evoluție social-economică și tehnologică a societății românești pentru următorii 20-30 de ani, întrucât o asemenea prognoză este practic dificilă; b) efecte nescontate, indezirabile și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
proiectat. Convergența opiniilor formulate în acest sens de către specialiști este uimitoare, putând fi considerată chiar o umanitate. Este vorba, de fapt, de o tehnologie riguroasă, care prevede ca în proiectul curricular să fie specificate următoarele elemente: 1. misiunea instituției educaționale - finalitatea generală, idealul educațional urmărit etc.; 2. finalitățile pedagogice deprinse din misiunea instituției și structurate pe niveluri, cicluri și materii de învățământ; 3. conținutul procesului de învățământ - ansamblul cunoștințelor, capacităților, deprinderilor, abilităților etc. stabilite în planul de învățământ, conform finalităților și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de către specialiști este uimitoare, putând fi considerată chiar o umanitate. Este vorba, de fapt, de o tehnologie riguroasă, care prevede ca în proiectul curricular să fie specificate următoarele elemente: 1. misiunea instituției educaționale - finalitatea generală, idealul educațional urmărit etc.; 2. finalitățile pedagogice deprinse din misiunea instituției și structurate pe niveluri, cicluri și materii de învățământ; 3. conținutul procesului de învățământ - ansamblul cunoștințelor, capacităților, deprinderilor, abilităților etc. stabilite în planul de învățământ, conform finalităților și obiectivelor generale detaliate în programele analitice ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educaționale - finalitatea generală, idealul educațional urmărit etc.; 2. finalitățile pedagogice deprinse din misiunea instituției și structurate pe niveluri, cicluri și materii de învățământ; 3. conținutul procesului de învățământ - ansamblul cunoștințelor, capacităților, deprinderilor, abilităților etc. stabilite în planul de învățământ, conform finalităților și obiectivelor generale detaliate în programele analitice ale disciplinelor și materiilor de învățământ și concretizate în manualele școlare și proiectele didactico-educative; 4. metodologia procesului de învățământ - ansamblul strategiilor de predare-învățare-evaluare a conținutului pregătirii, experiențele de învățare și situațiile de învățare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care învață" „Îmbătrânirea” sau „îmbolnăvirea” curriculumului este anunțată de elevi/studenți prin următoarele fenomene. a) Abandonul școlar Când crește numărul elevilor care abandonează școala pe care au frecventat-o până la o anumită dată, este rațional să presupunem că aceasta urmărește finalități care nu mai corespund decât parțial așteptărilor elevilor. Dar nu numai finalitățile nemulțumitoare pot genera abandonul, ci și: - prestigiul social scăzut al diplomei oferite absolvenților; - preferarea de către elevi a altor activități (distracție, muncă etc.) în locul celei de învățare și pregătire
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
următoarele fenomene. a) Abandonul școlar Când crește numărul elevilor care abandonează școala pe care au frecventat-o până la o anumită dată, este rațional să presupunem că aceasta urmărește finalități care nu mai corespund decât parțial așteptărilor elevilor. Dar nu numai finalitățile nemulțumitoare pot genera abandonul, ci și: - prestigiul social scăzut al diplomei oferite absolvenților; - preferarea de către elevi a altor activități (distracție, muncă etc.) în locul celei de învățare și pregătire școlară; - insuficiența pregătirii oferite de școală pentru continuarea studiului pe trepte superioare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de facilitățile unei școli urbane, care are în apropiere biblioteci, muzee sau institute de cercetare pentru a-și desfășura unele activități prescrise în curriculum. Prin urmare, curriculumul celor dintâi trebuie revizuit și conceput astfel încât, prin alternative, să poată realiza aceleași finalități și obiective. 12.5.2. Factorii dominanțitc "12.5.2. Factorii dominanți" 12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașteriitc "12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașterii" „Explozia științifică” din ultima jumătate de veac este primul factor care a determinat ample reforme școlare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
situației printr-un demers rațional. Acesta presupune, înainte de toate, identificarea conceptelor și a ideilor fundamentale implicate în orientarea curriculară și apoi clarificarea lor prin definiții operaționale și standarde terminologice. Într-o asemenea situație se află, de exemplu, conceptele referitoare la finalitățile educației. D.K. Wheeler arată că expresii precum „educația pentru o viață mai bună” sau „educația pentru dezvoltarea plenară a personalității” sunt înțelese diferit de diversele comunități culturale sau popoare. Prin urmare, propune înlocuirea lor prin concepte precum „scop educativ”, „rezultat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Brațele” nu aparțin unui „organism”, ci acționează izolat și haotic într-o direcție fără sens. „Articularea orizontală” a curriculumului ar trebui să evite această monstruozitate pedagogică specifică învățământului tradițional. Ea nu poate fi realizată decât printr-o proiectare adecvată a finalităților și obiectivelor curriculumului și prin aranjarea experiențelor de învățare strict din perspectiva lor. Dar organizarea curriculumului este optimă numai dacă granițele dintre discipline și materii sunt depășite prin corelații interși transdisciplinare, ceea ce nu se poate realiza decât prin lucrul în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
abilități conceptuale; i) dezvoltarea unei conștiințe, a unei moralități, a unei scări de valori și a unui sistem etic pentru ghidarea comportamentului; j) raportarea în mod propriu la Lume (Cosmos). Fiecare dintre aceste „sarcini de dezvoltare” se poate transcrie ca „finalitate a educației”; pe baza lor vor putea fi concepute „experiențele de învățare”, vor fi alese conținuturile învățării și modalitățile de a realiza și a evalua performanțele învățării. Asamblarea lor în planuri de învățământ și programe școlare va finaliza, după autorii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]