9,441 matches
-
circulant, care joacă rolul metabolic major de furnizor de energie organismului pentru diferite necesități, cum ar fi : activitatea sistemului nervos, sinteza lipidelor, mușchi, fetus, glanda mamară în procesul de lactogeneză. Studiile au evidențiat faptul că gestația și lactația sunt stări fiziologice ce necesită un consum mare de hidrați de carbon, rata de metabolizare (turnover) a glucozei la vacă fiind de 1700 g./ zi, (GHERGARIU S.,1990). În cadrul homeostaziei generale a organismului animal menținerea concentrațiilor serice a glucidelor în limite fiziologice prezintă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
stări fiziologice ce necesită un consum mare de hidrați de carbon, rata de metabolizare (turnover) a glucozei la vacă fiind de 1700 g./ zi, (GHERGARIU S.,1990). În cadrul homeostaziei generale a organismului animal menținerea concentrațiilor serice a glucidelor în limite fiziologice prezintă un rol major pentru buna desfășurare a proceselor metabolice în care acestea sunt implicate. Homeostazia glucidică se realizează prin reglare metabolică celulară (enzimatică) și neuroendocrină. Principalii hormoni glucoreglatori sunt cei pancreatici, insulina și glucagonul. Insulina este un hormon anabolic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
glucidici la nivelul cerințelor organismului (gestație, lactație) se instalează hipoglicemia, (GHERGARIU S., 1990 ). Alte studii au evidențiat relații de interdependență între calciu și concentrația de insulină, stabilind faptul că secreția de insulină este favorizată de un nivel calcic în limite fiziologice. S-a constatat că hipocalcemia determină scăderea insulinemiei și creșterea glucagonului, aceste fapte permițând stabilirea unor relații între parezia de parturiție și cetoza la vaci (COLLINS R., 1980, WOLFORD J., H., POLIN D., 1972, citați de GHERGARIU S., 1990). Diverse
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sexual, iar fecunditatea este scăzută. Majoritatea autorilor confirmă faptul că scorul pentru condiția corporală (în scara 1 5, în care 1 = foarte slabă și 5 = foarte grasă) are influență semnificativă asupra ratei de concepție și service period-ului. În mod fiziologic după parturiție vacile înregistrează o curbă descendentă în ceea ce privește dinamica greutății corporale timp de 50-60 zile postpartum ( HINKE FIONA CNOSSEN,1995), (fig 77). ZILE DE LACTAȚIE În puerperium au loc diferite procese fiziologice importante, cum ar fi : involuția uterului postpartum și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de concepție și service period-ului. În mod fiziologic după parturiție vacile înregistrează o curbă descendentă în ceea ce privește dinamica greutății corporale timp de 50-60 zile postpartum ( HINKE FIONA CNOSSEN,1995), (fig 77). ZILE DE LACTAȚIE În puerperium au loc diferite procese fiziologice importante, cum ar fi : involuția uterului postpartum și inițierea lactației care necesită un consum energetic deosebit. Această suprasolicitare metabolică crescută în special pentru componenții glucidici, corelată cu posibilități reduse de satisfacere la nivelul cerințelor datorită capacității limitate de neoglucogeneză determină
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
HUMBLOT,P., CAPY,C., 1987, POILLY F., 1994, REVILLO,R. 1994, FORDYCE, G., FITZPATRICK, L.A., 1997). Dislipidoze Există numeroase studii de specialitate care indică că, în preajma parturiției și începutul lactației se instalează la vaci o steatoză hepatică în limite considerate " fiziologice" , datorată efortului organismului de a acoperi necesarul energetic mult crescut pentru dezvoltarea fetusului și începerea lactației, (COTTEREAU, P., H., ÉSPINASSE, J.,ROBERTS C.,J.,REID, G.,J.,SAUVANT D.,Y., citați de GHERGARIU S., 1990). În anumite situații acest sindrom
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de utilizare a nutrețurilor verzi, taurinele adulte sănătoase pot acumula, în special în ficat, rezerve de caroten și vitamina A suficiente pentru satisfacerea normală a cerințelor timp de 200 zile. Deci, în vederea asigurării unui stoc de vitamine la nivelul necesităților fiziologice ale animalelor, pe timpul verii consumul de masă verde trebuie să fie în cantități corespunzătoare. Erorile de alimentație determină afecțiuni metabolice și funcționale. Acestea se înregistrează cu precădere în perioada de repaus mamar, cât și în perioada de început de lactație
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
importante ale proteinelor, lipidelor și în dinamica hormonală, ducând în cele din urmă la sindrom de infecunditate și sterilitate. Toate aceste tulburări nutriționale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii raționale în hrănirea bovinelor, respectiv respectarea cerințelor nutriționale în funcție de starea fiziologică a animalului, de anotimp (furajele de sezon), vârsta animalului și nivelul productiv. Micotoxinele Furajele mucegăite prin conținutul lor în micotoxine afectează grav starea de sănătate a animalelor prin acțiunea lor toxică generală și prin creșterea susceptibilității organismului la diverse îmbolnăviri
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
importanți sunt factorii: fizici (temperatura, umiditate, viteza curenților de aer, luminozitate), chimici ( concentrația de O2 , CO2 , NH 3, H 2 S), biologici (microorganisme). Asigurarea confortului optim pentru vaci în perioada de maternitate și puerperium permite desfășurarea funcției sexuale la parametrii fiziologici și asigură o fertilitate bună proprie unei exploatări eficiente (DRAGHICI C., 1979, CONSTANTINESCU M.D., 1983, GROZA I., si col. 1985, DOLEZAL O., 1993, ELENA RUGINOSU și col. 1993, DICKIL M.B., și col.1994). Capitolul VI. AFECȚIUNILE PUERPERALE ȘI INFLUENȚA LOR
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
realizată, asigurînd în medie între 250-300 g/ litru lapte, în 23 tainuri/zi, Furajele de bază vor fi silozul de porumb și masa verde (în sezonul cald), iar complexele vitamino minerale se vor adăuga ca supliment la nivelul cerințelor stării fiziologice și perioadei de lactație, Nivelul nutrienților în rație va fi calculat conform normelor de hrană pentru a preveni supraîngrășarea femelelor și pierderea excesivă în greutatea corporală postpartum (tab. 35). În stabilirea rațiilor vacilor în lactație timpurie se va urmări refacerea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
evita intervențiile prea timpurii și dacă nu sunt necesare, deoarece pot produce probleme inflamatorii sau traumatisme inutile. Se va face toaleta parturientei, a trenului posterior și organelor genitale externe înainte de parturiție, lăsând ca acest proces să aibă loc în mod fiziologic, după asigurarea faptului că nu sunt probleme de rețineri ale fătului sau de altă natură. Dacă pungile fetale se rup și lichidele fetale se scurg, fătarea neevuluând se va interveni adecvat cu ajutor, prin tracțiunea a cel mult 2-3 persoane
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
urmare a acestei heterogenități structurale se descriu diferențe în mecanismele de acțiune; se poate spune că G17 este forma principală responsabilă de secreția gastrică acidă. G14 și G 34 prezintă toate activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există anastomoze extinse între aceste vase. Debitul sanguin de la nivelul mucoasei este mai mare decât cel din restul peretelui intestinal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este izolată sau în serie scurtă de două-trei extrasistole grupate, sau poate fi parte dintr o alterare de ritm persistentă. 12.3.2. Excitabilitatea: caractere și mecanisme ale potențialelor de acțiune în diversele tipuri de cadiomiocite Așadar, pentru miocard stimulul fiziologic este potențialul de acțiune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar răspunsul este contracția. Aceasta este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea cardiacă poate fi explorată pe baza modificărilor electrice care survin în cursul ciclului cardiac. Această explorare, numită electrocardiografie, se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
R; iar determinarea precisă necesită calcul diferențial computerizat). Rezultatul se exprimă în grade trigonometrice, sau simplificat prin expresia “axă electrică deviată” (la stânga sau la dreapta, în comparație cu intervalul de normalitate (45 60o, sau extins 0-90o, adică primul cadran = stâng inferior). Deviații fiziologice ale axei electrice a inimii spre dreapta (cord verticalizat) pot să apară la persoanele înalte și suple, iar spre stânga (cord orizontalizat) la persoane scunde și la gravide. Principalele situații patologice însoțite de modificări de axă electrică sunt hipertrofiile ventriculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Ciclul cardiac poate fi descris sub aspect global, sau separat pentru cele două sinciții conexe, atrial și ventricular. Sub aspect clinic ciclul cardiac se referă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a forței de contracție a miocardului de gradul de întindere se mai numește reglare heterometrică (intrinsecă), în opoziție cu reglarea homometrică (extrinsecă) de către numeroși factori neuro-umorali. Ca urmare, legea fundamentală a inimii (Frank-Starling) stabilește că ventriculul este capabil, în limite fiziologice, să pompeze tot sângele pe care îl primește. Diagrama presiune-volum este conceptual similară cu diagrama forță-lungime discutată în cazul mușchiului scheletic, cu cele două curbe care descriu tensiunea mecanică de repaus și pe cea totală la diverse lungimi ale mușchiului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este determinat de factorii care influențează frecvența cardiacă (mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
lichidelor corpului, mecanismele efectoare principale fiind ingestia de apă și sare și excreția lor renală. Pentru controlul pe termen lung al presiunii arteriale mecanismul principal este reglarea excreției renale de apă, prin fenomenul de diureză presională (asociat obligatoriu, în condiții fiziologice, cu natriureză presională). 13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu Emisia zilnică de urină (diureza) depinde de rata de filtrare glomerulară și de cea de reabsorbție tubulară a apei, ambele fiind influențate de presiunea arterială. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
posibile implicații în inflamație. Efectul asupra expresiei genice este manifest după câteva ore, iar nivelul de producție a NO poate fi de mii de ori mai ridicat decât la stimularea cNOS. NO este produs continuu prin activitatea cNOS. In condiții fiziologice cNOS din celulele endoteliale este reprezentată predominant de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bazală, separate de spații de ~20 nm. Asemenea proiecții acoperă și sinapsele, probabil cu rol izolator. Deci, rata de difuzie pentru molecule polare și ioni este mai mică decât în alte teritorii vasculare și scade cu creșterea masei moleculare. Rolul fiziologic al acestei bariere ar putea fi unul protector, de exemplu față de toxine, sau menținerea extremei homeostazii ionice de la nivelul lichidului extracelular cerebral. Un alt rol poate fi de a preveni scurgerea sanguină a neuromediatorilor. Debitul sanguin cerebral poate fi evaluat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]