3,657 matches
-
este în fapt, decât o delicată metaforă a existenței omenești. Un rezumat al întregului nostru peregrinaj pământesc, scris cu delicatețe, compasiune și o imensă iubire de oameni. Au nu suntem noi oare, cu toții, acea furnică, alergând cu mari osteneli din fragedă pruncie după o frunză mai suculentă, după un pai mai arătos, urcând și coborând povârnișuri cu mult peste puterile noastre, luptându-ne cu ploi și obstacole de tot felul, pierzându-ne de atâtea ori calea, ezitând și încercând prin alte
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de tot felul, reclamațiilor de la vecini le-am răspunde cu un zâmbet tăcut, iar reclamele am alege să le ignorăm, anul nostru drag, pe care singuri am ales să-l întâmpinăm cu atâta bucurie, ar rămâne mai curat, mai pur, fraged și delicat ca primele sale zile. Sfântul Isaac Sirul spunea că „tăcerea este o taină a vremii viitoare, pe când cuvintele sunt numai unelte ale acestui pământ”. Tăcerea este ea însăși un mod de comunicare, nici pe departe negarea acesteia. Tăcerea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
puterea-i copleșitoare, mai ales pe cel al luminii, metafizic strecurată în toată ființa lui. ZILE DE MAI Zile lirice născute parcă din lumina dimineților diamantine, din gingășia culorilor florale, petale ușor tremurate de vântul proaspăt de primăvară. Strălucesc frunzele fragede ale teilor, mirându-se și ele în aerul impregnat de atâta poezie. De unde miraculoasa stare lirică? Zilele de mai conferă un fel de fericire extatică, sunt orologii cu bătăi ritmice în sonorități de finețea rozelor mătăsoase, bucurându-ne cu toții de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
celor ce trăiesc mereu în preajma copiilor... Era îndeajuns să vedem clanța de la ușă ușor mișcându-se ca, în câteva secunde, să fim aliniați perfect între rândurile de bănci. El își făcea intrarea impunător și rigid, dar, cu sensibilitatea proprie acelei fragede vârste, simțeam că sub crusta aceea dură, se ascundea, de fapt, un om blând, generos și chiar ușor sentimental. Asta am înțeles-o mai bine când am avut inspecție... Venise îmbrăcat în cel mai bun costum pe care-l avea
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
Dl P. se așteaptă la respingere deoarece se consideră inferior și incapabil să satisfacă așteptările sociale ale celorlalți. Evitarea în TPE este atît de extinsă, încît anxietatea s-ar putea să nu constituie afecțiunea principală, spre deosebire de fobia socială. O vîrstă fragedă la debutul simptomelor a fost asociată cu o dizabilitate mai ridicată în fobia socială. Acest lucru ar putea explica cel puțin o parte din dizabilitatea și incapacitarea întîlnite în TPE. Deși durata bolii nu influențează rezultatul, vîrsta la debutul său
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
răsplăti cu îmbelșugare pe cei generoși; - dar oamenii acestei lumi nu înțeleg. Spuneți acestei lumi: - Vă strângem tinerii de pe străzi, ca să nu cadă sub tramvaie, ca să nu cadă în primejdii; îi adăpostim într-un internat, ca să nu-și strice vârsta fragedă printre vicii și petreceri; îi adunăm în școli pentru a-i educa, ca să nu devină plaga societății, să nu ajungă într-o închisoare; îi chem la mine și îi voi veghea ca să nu-și scoată ochii unii altora și, atunci
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aproape jumătate de secol. I.2. Scurtă prezentare a conținutului Cum m-am gândit să sistematizez ceea ce doresc să aduc sub ochii unui viitor cititor ? Trebuie să recunosc cu nu m-am putut abține să nu plec de la cea mai fragedă vârstă: copilăria și școala. Am continuat apoi cu școala superioară - facultatea. Am căpătat pregătirea de bază în domeniul fizicii, pregătire care a reprezentat temelia pe care am clădit evoluția mea în Facultatea de Fizică de la încadrare până la retragerea din activitate
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
profesie, aceea de dascăl. Cea care alături de profesia de medic și aceea de preot reprezintă, după părerea mea, cu adevărat misiuni. Profesorul, medicul și preotul sunt persoane care pot avea o contribuție fundamentală la educarea oamenilor, începând cu cea mai fragedă vârstă și până la adânca maturitate. Este vorba de faptul că ei pot contribui la sănătatea mentală, fizică și spirituală a oamenilor. Cred că cei care nu au calitatea de a ști să comunice cu oamenii, care nu se apleacă asupra
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
legi. D. general Lecca a zis, făcând aluziune la discursul de ieri al d-lui Maiorescu, că Adunarea trebuie să arate cât este înfiptă în pământul țării dinastia română, că nu este, cum s-ar fi zis ieri, un arbore fraged, cu rădăcini plăpânde. d. președinte: S-a zis din eroare. d. al. lahovary: Ar fi un mic și meschin motiv pentru un așa de mare act. Eu cred că motivele, ca și ideile guvernului în această cestiune, sunt mai largi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de atîtea generații înaintea lor. Serbările au continuat la București. Defilarea de pe Calea Victoriei a fost impunătoare, terminîndu-se printr-un car alegoric, în care victoria era reprezentată de o tînără fată, frumoasă, învăluită în alb. Vremea fiind urîtă și rece, iar frageda fată diafan de ușor îmbrăcată, s-a îmbolnăvit de plămîni și a murit. Cei doi președinți ai Senatului și Camerei deputaților, Pherechide și Orleanu, care făceau și ei parte din cortegiu, deși bătrîni, nu au avut nimic. Pherechide era în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
din Londra. Duminică 18 decembrie. Ducându-se la Carol și Sitta, pentru obișnuitul five o’clock, Regina Maria notează că „Mihai s-a făcut adorabil, o să fie un copil minunat, sper că va fi frumușel. La o vârstă atât de fragedă, nu-ți poți da seama”. Duminică, 1 ianuarie 1922. Ziua aceasta nu ne spune nimic despre prințul Mihai: Familia Regală și locuitorii României nu sărbătoreau încă Anul Nou după Stilul Nou. Atunci, sărbătorile creștine erau prăznuite după vechiul calendar iulian
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în timpul primului război mondial. În acest timp, Mihai a stat în tren. „De fiecare dată când mă întorc în tren, consemna Regina Maria, este o bucurie să-l găsesc acolo pe Mihai”. Revederea îi amintea de nefericitul Mircea, mort în fragedă pruncie. „Miky pare o continuare firească a ceea ce mi-a aparținut cu atât de mulți ani în urmă. Un copil după altul”. Joi, 10 aprilie. La sosirea în Paris, familia regală română este primită cu toată solemnitatea de Președintele Republicii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Regele», apare deodată un copilaș cu păr bălai, îmbrăcat în alb și ținut de mână de maică-sa în mare doliu. Ropote de aplauze emoționante. Copilul duce mâna dreaptă la frunte, militărește. Pe când rosteau cei trei regenți formula Jurământului în fața fragedului băiețel care va purta coroana de oțel a lui Carol I, pe fețele tuturor se citea aceeași chinuitoare întrebare: care era să fie viitorul neamului în noua fază ce se deschidea după zbuciumările dinastice care zdruncinaseră din temelii așezământul țării
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
trăia fiul ei, pentru a primi oameni politici, ziariști și mulți alții în scopul de a-i lăsa să constate ei înșiși că Copilul-Rege era absolut normal. Și acesta le vorbi atât de mult și cu atâta înțelepciune, în ciuda vârstei fragede, încât odioasa legendă a fost distrusă”. În intervalul decembrie 1925 - iunie 1930, educația copilului Mihai s-a desfășurat sub directa supraveghere a mamei sale. Până la moartea Regelui Ferdinand, Principesa Elena nu și-a manifestat cu deplină libertate opiniile privind educația
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la ora 10 a.m., a dat Maiestatea Sa Regele - în fața Alteței Sale Principesa-Mamă Elena și a întregii Regențe - primul său examen de pe clasa I primară. S-a început cu religia, rostind cu fața spre răsărit o rugăciune potrivită pentru mintea fragedă de copil, cerând ajutorul lui Dumnezeu pentru lucrarea de făcut. Augustul elev nu era emoționat, dar se observa puțină îngrijorare, oare cum are să succeadă examenul ? Fiind încurajat de Î. P. Sf. Patriarh și ceilalți regenți pentru că a rostit rugăciunea bine
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mihai a executat activitățile de instrucție la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, dar și la Sinaia. Cavaleria, fosta armă de elită, concurată puternic de aviație, nu l-a atras pe marele voievod Mihai, deși învățase să călărească de la o vârstă fragedă și era un bun călăreț. Aviația și marina erau arme puțin dezvoltate în Armata Română. Instrucția corespunzătoare se putea realiza în locuri depărtate de principalele reședințe regale și necesitau o anumită vârstă, ceea ce a impus abordarea mai târzie și cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Costișa, străveche vatră a românismului din Bucovina, își petrece copilăria, împreună cu cele trei surori, Oltea, Cornelia și Aurelia. Pitorescul cadrului natural și cel etnografic al satului românesc tradițional, bogăția și frumusețea folclorului, hărnicia oamenilor îi creează încă de la o vârstă fragedă o "permanentă încântare și bucurie", stimulându-i hărnicia, cunoașterea și prețuirea valorilor neamului său. La școala din Costișa urmează primele cinci clase primare. Este martoră a evenimentelor dramatice din anii războiului: plecarea tatălui pe front, refugiul, distrugerea și risipirea țării
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cultura sporește demnitatea omului" (M. Eminescu). . Provin de la țară, dintr-un mediu sănătos, un sat Costișa cu vechi tradiții și obiceiuri. Pitorescul, cadrul natural și cel etnografic, bogăția și frumusețea folclorului, hărnicia oamenilor mi-au creat încă de la o vârstă fragedă o permanentă încântare și bucurie, stimulându-mi cunoașterea și prețuirea valorilor neamului. Ajunsă, cu demnitate, la vârsta înțelepciunii creatoare am reușit să duc la îndeplinire câteva proiecte generoase. Convinsă fiind că o carte înseamnă lumină, prieten mut, dar sigur, am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Acestea sunt o frumoasă amintire a obiceiurilor păstrare la sate. Familii de suflet Cunoscând că prietenia înseamnă sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de atașament reciproc, m-am legat sufletește de câteva persoane din sat, încă de la o vârstă fragedă. Am abordat de mică o atitudine plină de bunăvoință, prietenoasă față de cei ce i-am simțit aproape. Constatând că avem doar aspirații, interese comune, m-am apropiat cu sinceritate de unele familii, care le păstrez și în prezent în inima
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
familia Iacoviță Oltea și Ștefan, Nemțoc Magda și Vasile, Dandea Areta și Marin, Năstase Gh. și Felicia, Clemenciuc Pachița și Silvestru, Lavric M. și Ilarion, Covașă Vasile și Catrina. Lista ar putea continua, căci deși am plecat la o vârstă fragedă din sat, vacanțele le petreceam doar în Costișa. După terminarea liceului am profesat doi ani la Școala elementară din sat până la intrarea la facultate și apoi prin căsătorie m-am transferat la Rădăuți. Deci, contactul meu cu satul, cu sătenii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zi, plivitul rămânea sarcina mea și a surorii mele Oltea. Buruienele creșteau văzând cu ochii. Dacă se întâmpla o vară ploioasă, timpul ni-l petreceam mai mult la straturi, la plivit. Nu puteam permite ca buruienele să crească peste legumele fragede și să acopere stratul, să-l înăbușească. Rămânând toată ziua acasă trebuia să ne mai ocupăm de vite (mâncare, adăpat, muls), de porci (fiert bostani cu cartofi pe pirostrii în ogradă) și de păsări. Pentru cină, trebuia pregătită mâncare multă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
părinților întâmplarea. Ce m-am mai răsfățat! Nu m-am lăsat până tata nu m-a luat pe genunchi și m-a legănat... ca pe-un copil mic. La plivit n-am renunțat. Priveam totuși cu atenție sporită între plăntuțele fragede, dacă nu cumva apare vreo... lighioană. Suceava la Iordan Mi-amintesc cu-nfrigurare ce ierni aspre erau în timpul copilăriei mele, înainte de anii '50... Ningea atât de mult, că, uneori stratul de zăpadă depus, întrecea gardul de la ogradă. Când să ieșim
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
câteva ori i-a cerut voie tatei să ni se alăture. La "ceaiul de duminică" gazda trebuia să dovedească cât de cât simț ospitalier. Servea câte un ceai (nu era la modă cafeaua), o dulceață, prăjiturele și eventual niște plăcinte fragede. Băieții organizatori se îngrijeau de muzică (un patefon sau gramofon), sucuri și uneori ceva... tărie (pentru ei). Stăteam la masă și serveam ce avea pregătit pentru acea dată, povesteam câte toate și-apoi treceam la dans. În aceste "ceaiuri" ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Irimescu, din Bilca (era o femeie frumoasă și harnică). A slujit mulți ani la preotul din Costișa, unde l-a cunoscut pe Arcadie (care i-a devenit soț). Din căsătoria părinților au rezultat 9 copii, 4 au murit la vârste fragede, iar 5 au supraviețuit: 3 băieți (Matei, Ion și Iustin și două fete Oltea și Maria). Maria (Moscal) a devenit învățătoare la Costișa, iar Oltea (asistent medical). Mama, Reveca, s-a îmbolnăvit de inimă (după decesul lui Vasilică, de numai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Tata nu s-a recăsătorit, ci s-a ocupat de copii, până în cel din urmă ceas (78 ani). Oltea a rămas orfană de mamă la numai 13 ani, cu încă trei frați. Toată gospodăria i-a rămas pe umerii săi fragezi... A urmat liceul la Rădăuți, absolvindu-l cu bune rezultate în 1967. A fost colegă de promoție cu Laura Lavric, interpreta noastră de cântec popular. S-a căsătorit cu Ștefan Iacoviță în 1968 și au plecat împreună la București, unde
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]