3,538 matches
-
Cade pe gânduri. Spune încetișor: Și... și crezi că aș putea să... aș putea... Bineînțeles! Iubirea-i făcută din o mie de lucruri atât de simple, adunate zi de zi, că nici nu-ți vine să crezi. Ah, și ce frumoase, și ce bune, și ce blânde sunteți! Ne topim de dragul vostru! Putem noi să fim mari, puternici, regi, împărați, Dumnezei să fim!... La picioarele voastre, preș suntem! Maria râde, în sfârșit, râde: Unchiule! Îți bați joc de mine, sau ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
puțin de vorbă. Mă întreabă cum am călătorit. Eu zic: „Bine și frumos! Că Bunul Dumnezeu a fost cu mine și nimic nu mi-a lipsit. Și sunt foarte mulțumită de călătorie”. Cazarea Părintele Ieronim s-a bucurat mult de frumoasă mea călătorie. Când vorbea răspândea multă iubire duhovniceasca, multă smerenie și arată mult respect pentru semeni. Nu degeaba l-a pus Biserică să reprezinte România. E vrednic și merită. Apoi am dat darurile pe care le-am dus și o
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
E plăcut să poposești în ea. Apoi ieșim din peșteră și intrăm în măreață și frumoasă biserică Steaua Mării. Așa i se spune, că-i în vârful muntelui cu o înălțime de 546 m deasupra Mării Mediterane. Biserică este mare, frumoasa și curată. Ea aparține Carmeliților. Pe vârful crucii care este pe turla bisericii străjuiește o frumoasă stea galbenă de aur ce strălucește în razele soarelui arzător spărgând văzduhul albastru către cer, oglindindu-se în Mediterana. Este nemaipomenit de frumos! Privind
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
rămână acolo. A rămas prin puștiul Iordanului, apoi s-a nevoit la Mănăstirea Sf. Ana, la Hozeva. El a fost înger și Poet. A scris multe poezii de suflet. Plângi cu inima și sufletul, nu numai cu ochii, când citești frumoasele și duioasele lui rânduri. O comoară sfântă ne-a lăsat că zestre, de o mare valoare. A scris cu inima, cu dragoste și suferință ce-o purta în el pentru semeni. Dar mai presus pentru Dumnezeu, a Căruia este slavă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
surâde”! Lucru care mi se pare plin de tandrețe. Tandrețe de părinte îngăduitor cu vanitatea copiilor lui. Vizită la Gustavberg, la vila episcopului Ingmar Ström. E o căldură de ți se topesc creierii, lucru neobișnuit în Suedia. Suntem întâmpinați de frumoasa Karin, fiica poetei Eva (Ström) și a lui Helge (Ström), doctorul și soțul Evei, care au venit special la Stockholm cu mașina ca să mă aducă la vila de vară a familiei. Casa e ridicată pe o stâncă înconjurată de o
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
albă cămașă de forță, cu care am luptat, ieșind din ea, în afară, întâi cu brațele, apoi cu tot corpul și tot ce conține el ca sentimente și gânduri. La rezidența ambasadorului am cunoscut-o pe soția ambasadorului, Monica, pe frumoasa roșcată, fetița lor, Louise, și pe micuțul Emil, familia lui Ragnar Ängeby. Am avut de ales între camera cu portretul regelui suedez și altă cameră luminoasă, cu vedere spre bulevard și pomii care-mi păreau cunoscuți de o eternitate. Am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
inspirându-ne respectul pentru Înaltele valori umane; Înțelegem acum de ce legendarul Anteu, fiul Geei era puternic atâta timp cât atingea pământul natal.” La Iași basarabenii și bucovinenii formau un procent Însemnat din populația orașului. Sărbătorile de peste an aduceau grupuri numeroase la biserica Frumoasa - paroh Pr. Leonida Sava (jud. Lăpușna), biserica Albăparoh Pr. Grigore Năvroteanu (jud. Orhei), Mitocul Maicilor - Pr. Mircea Stoleriu (jud. Soroca), biserica din str. Ștefan cel Mare - Pr. Loghin Țurcanu (jud. Bălți). Casa pr. Sava devenise sală de concerte. Aici, zeci
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
favorit pentru turismul montan și sporturi nautice. Vegetația este exuberantă, aici flora oferind sute de varietăți de arbori, arbuști și flori (între care varietăți de frezii sălbatice, care au servit ca punct de plecare pentru freziile de seră, ca și frumoasa "copihue", de un roșu aprins, floarea națională chiliană), malurile lacurilor oferă plaje de nisip alb sau negru (rezultat din fărâmițarea lavei), iar piscurile înalte sunt habitatul pumei, grațioasa și puternica felină. Lângă "Parque Nacional Alerce Andino" am putut vizita o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
100% de vacă". A avut amabilitatea de a ne "scoate" în oraș și după prânz de a ne plimba cu mașina prin munți. A doua zi, după consultația medicală care iarăși ne-a "văduvit" serios buzunarele, ne-am plimbat prin frumoasa Geneva. La plecarea cu trenul la Zürich, în aeroport, la ghișeul Companiei Swissair ni s-a refăcut, pe baza cuponului-martor rămas în bilet, tichetul pentru zborul Zürich-București și așa, conform celor zise de Shakespeare, că "totul e bine când se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de lulea, care nu este periculoasă, noul meu prieten m-a întrebat pe cine caut pe aici, pe Strada Motocicletei. Pe nimeni. Habar n-aveam că această străduță, modestă, cu case curate, aliniate, și cu câțiva castani care își scutură frumoasele lor frunze galbene, se numește atât de ciudat, Strada Motocicletei. Nu găseam în mintea mea o explicație. Nu am întrebat nimic. Mi-a spus, fără să-l întreb, domnul de lângă mine: "Strada este relativ nouă, eu am proiectat-o, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vulnerabile, în larg, pentru a le aborda cu bărcile și a le captura. Comorile adunate, de-a lungul anilor, din jafuri, erau strânse în locuri secrete, pe insule sau în peșteri. O asemenea grotă a descoperit echipajul Speranței, condus de frumoasa Adnana, o fată de origine siriacă, eliberată din captivitate : Intrarea peșterii era o gură scundă prin care nu puteai merge decât frânt de mijloc. Pe pereții de piatră se vedeau zgârieturi ciudate, semne făcute de pirați cine știe de ce. Din
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
consider cel mai bun prieten din toată existența mea. Am reușit să cunosc adevărata față a acestui mare om; un om cu un suflet nețărmurit de mare, cu un har didactic ieșit din comun și cu o voce impresionant de frumoasă și de bine cultivată. Nu întâmplător eminentul profesor Constantin Motaș l-a numit „trubadurul” biologilor. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a hărăzit să am un astfel de prieten. Pe domnul academician Petre Jitariu nu l-am avut direct profesor și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
o casă modernă «Casa di Accoglienza Fratel F. Perez», care dispune de servicii de infirmerie, medici, palestră (sală de sport) și animatori pentru timpul liber. Dar în persoanele cele mai în vârstă poate că a mai rămas un regret după frumoasa și bătrâna fermă de țară, de contactul cu natura, de ambientul modest, dar mult mai familiar. Casa de noviciat din Roncà Un alt dar venit de la Providența dumnezeiască este casa din Roncà (Verona). Vila i-a fost oferită lui don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
octombrie 1940 ajunge primul grup de 24 de băieți, împărțiți în primele două clase, sub autoritatea lui don Pietro Giacomini. În prima zi de școală, don Calabria a voit să scrie un gând pe tabla clasei: «Dragii mei fii, ai frumoasei Case de la Maguzzano, vă rog să fiți buni pentru mine, pentru voi și, mai ales, ca Domnul să binecuvânteze și să-și împlinească planurile sale divine. Rugați-vă pentru al vostru don Giovanni, care vă binecuvântează din suflet». Don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să înțeleg locurile și oamenii. Am vizitat și peștera din Polujna, o imensă catedrală formată din stalactite și stalagmite și coasta Mării Adriatice, ceva mai la sud de Triest. Dar s-au ocupat de persoana mea și alții, printre care frumoasa Jana, pe care încercam s-o seduc vorbindu-i nemțește, sau entuziastul director literar al editurii, un tânăr de vreo treizeci de ani, pasionat jucător de șah... — Și ai făcut o partidă cu fata... sau măcar cu directorul? bombăne Pastenague
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
o pedeapsă divină: La fel stau lucrurile și cu bunii poeți lirici, la fel cum cei cuprinși de frenezie coribantică nu sunt, când dansează, în mințile lor, tot așa nici poeții lirici nu sunt în mințile lor [s.n.] când alcătuiesc frumoasele lor cânturi ci, de cum se cufundă în armonie și ritm, ei sunt cuprinși de avânt bahic și stăpâniți de el - asemenea bacantelor care, când sunt în stăpânirea lui, scot miere și lapte din râuri, nu însă și când se află
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
un picior mai scurt, Se socotește ariftè, Ocara lumii și eglengè, Se mândrește, fudulește, Gâci cine este... o bătrână cochetă: Pe aceasta îi gîci-o, Grăiește cu necontenire, Lesne îi nimeri-o: Răcnește, țipă de pieire. O babă cu fumuri de frumoasă, Se împodobește, zarifefsește, Dar o foarte mare mincinoasă, Se pudruiește și sulimenește. Zavistnică, clevetitoare, Gâci cine este... Ocarnică, hulitoare, un înfumurat: Altul este înalt, La gât sugrumat, Cu capul pe spate, Cu nările umflate, Mari lucruri grăiește, Pe nime nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
peștera Carpaților Aci se fac misterele O oară și mai bine De babe blestemate Vezi templul pacinaților Ce scot la morți arterele Ce cade în ruine. Și hîrcele uscate. Aci se fierb și oasele În vase aurite, Aci s-adun frumoasele Când nu mai sunt dorite. Iar liliecii nopților Ce au aicea locul - Ascunși în hârca morților - Umblau să stingă focul. O flacără misterică Dă palidă lumină; Iar stâlpii în biserică Păreau că se înclină. O babă ce oroarele Uscaseră în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simple satire moderatoare. Dealtfel, în altă parte (Din viața militară), a zugrăvit cazarma cu brutalitățile dar și cu veseliile ei. Antimilitarist sever este și Paul Bujor, osândind războiul de orice natură, fără talent. Capitolul XVII MICUL ROMANTISM BARBU DELAVRANCEA La frumoasa Revista nouă a lui Hasdeu, apărută la 15 decembrie 1887, începe a se afirma un spirit care va cuprinde întreaga literatură a acestei epoci și care s-ar putea rezuma în formula: mic romantism provincial și rustic. Barbu Ștefănescu Delavrancea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Albina 1 și colaboratorul său D. Gusti, apoi în alt număr (61) al Albinei din același an, e lăudat Eliade pentru că, în Curentul românesc, curăță limba de cuvinte "străine" și pune în loc "romane". Iar aiurea 2 vorbește despre "astă frumoasă a noastră limbă romană, pe care câțiva farisei literari voiesc a o arăta chiar dacă..." (comparați cu iubirea lui A. Russo pentru dacismul romî-nilor). Iar puțin după aceea 3, Asachi, care vorbea, cum s-a văzut mai sus, de respectarea limbii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Aiurea se ridică împotriva "plăsmuirii meșteșugite" a limbii și cugetării "de către o anume academie", parcă "poporul în două mii de ani n-a avut nici limbă, nici cugetare..." 2 . Dar acela împotriva căruia Eminescu este mai categoric e Eliade Rădulescu: " Ruina frumoasei limbi vechi, care se scria încă cu toată vigoarea în veacul trecut, o datorim în mare parte înrîuririi stricăcioase a lui Eliade" 3 . Am văzut că, mai târziu, în focul luptei sale împotriva păturii grecești suprapuse, "ruina frumoasei limbi vechi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Rădulescu: " Ruina frumoasei limbi vechi, care se scria încă cu toată vigoarea în veacul trecut, o datorim în mare parte înrîuririi stricăcioase a lui Eliade" 3 . Am văzut că, mai târziu, în focul luptei sale împotriva păturii grecești suprapuse, "ruina frumoasei limbi vechi" Eminescu o pune în spinarea acelei pături suprapuse. Dar preocuparea lui Eminescu de problema limbii nu are mare însemnătate și e cu totul incidentală în cariera sa de scriitor. Încă o dată: trecuse vremea primejdiei, și Eminescu nu era
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o gloată de oameni proști este rău de două ori. A o lua(a se căsători) și apoi a o lăsa(desface logodna) a fost pen-tru Emie și Maico, o mare frămîntare și supărare. Pentru că i-a mers vestea de frumoasă, la ușă au bătut pentru căsătorie acei credincioși macedoneni. Cererea a fost acceptată și a ieșit din Istria, reședința neamului ei ales, îmbrăcată cu haine de sărbătoare și încălțată cu cizme cu tocuri înalte și pălărie. Această vită de Eno
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nu este prea departe de pămîntul getic. Eu m-am născut acolo, și nu mă rușinez de patria mea. Poporul de acolo se închină surorii lui Apollo... După ce a isprăvit povestea (lui Oreste și a Ifigeniei), lăudară cu toții faptele și frumoasa bună credință. Nu-i de mirat cum chiar în această regiune, care nu este alta mai sălbatică, numele de prieten atinge sufletele cele mai barbare”.
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
X, București, 1991; Mic dicționar de literatură română, București, 2000; România viitoare, București, 2001; Limite, Focșani, 2003. Ediții: Aleksandr Bantâș-Kamenski, Jurnal persan, tr. Grigore G. Tocilescu, București, 1988; Ivan Ilinski, Notationes quotidianae, tr. Grigore G. Tocilescu, București, 1988; Mihai Eminescu, Frumoasa lumii, București, 1992; Veronica Micle, Dragoste și poezie, îngr. și introd. Octav Minar, postfața edit., București, 1992; Petru Dumitriu, Paella, București, 2000, Cronică de familie, Chișinău, 2003. Traduceri: Stefan Zweig, Un strigăt împotriva morții (Castellio contra Calvin), postfața trad., București
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]