18,328 matches
-
facă. Haidem dar să ne pogorîm și să amestecăm limbile lor ca să nu se mai Înțeleagă unul cu altul. - Și i-a Împrăștiat Domnul de acolo În tot pămîntul și au Încetat de a mai zidi cetatea și turnul.“ Fața galbenă rătăcitoare printre norii de praf, un far În ceață, descoperind case În ruină, a mea, a lui, toate - manuscrise vechi, pergamente, semne ale minții, vrafuri de vorbe lepădate de Dumnezeu În somn; Biblioteca din Alexandria și librarul care mînca margarină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În retortele pîngărite ale pămîntului și ce se mai poate spune despre un turn care fumegă În urma unui dezastru aici a fost un altar sau un grătar pe care se frigeau cărnuri fragede sau o groapă de gunoaie O față galbenă plutind printre norii de praf, sus, sus, deasupra betonierei, un soare de iarnă rece, opac, iluzoriu. Uneori purtăm În noi teroarea unei sentințe ireversibile: despărțirea definitivă de o existență care ne aparținea, cu care ne identificam, condamnarea la o moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pe loc Într-un timp trecut În nemișcare, uitat acolo ca un burlan care nu reține nimic, un burlan prin care se scurge planeta. O mulțime gălăgioasă, pestriță, chipuri neasemănătoare ce se reînnoiesc fără Încetare corpuri palide, corpuri cu pigmenți, galbene, negre, alungite, rotunde, Într-o continuă vibrație, agitate, lente, obosite. Identice. Molecule ale unui organism reglat perfect la semnalul unui robot poliglot. „Călătorii pentru avionul În direcția Berlin sînt rugați să se prezinte la vamă... Les passagers pour Berlin sorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
doisprezece ani oare cum or fi japonezele În pat și stewardesa asta Își tot freacă curul de mine pe geam nu se vede nimic clăbuci de spumă albă și ăsta de alături doarme de cînd am decolat cu batista aia galbenă de fetiță În mînă ce dracu o face cu ea un talisman om În toată firea nu ne putem rupe de ce lăsăm În urmă aiurea să intri În mîine ca Într-o femeie străină cu toate riscurile cu toată sida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
metafizică e nevoie de o lovitură după ceafă de o realitate violentă o fotografie care să te pălmuiască să muște o fotografie agresivă asta le ofer eu pe oameni dacă Îi scarpini Îi adormi ce tot face cu batista aia galbenă uite c-o duce la gură doar nu s-o apuca să borască În ea nu se șterge la frunte eu n-am nici pe dracu parcă săraca maică-mea m-ar fi fătat În avion nu Într-un pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fi putut realiza dacă fiecare Își folosea propria lui forță pentru sine da da În mod egoist și natural pe mine cine m-a ajutat să trec Asia În zbor n-am cerut protecția nici unui zeu nici măcar a unei batiste galbene ca vecinul ăsta al meu care și În somn Își invocă Îngerul păzitor m-am descurcat singur cu obrăznicia mea cu - nu mai suport cinismele tale - reproșurile Wandei totdeauna Îndrăzneață după ce o regulam - buchetele de orhidee duse la timp și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
coniac amice În noaptea asta bîntuie ce-am vrut să spun căldură mare și agenții roșii cu plasele de țînțari la Athénée Palace sus capiii jos capul capuci papucii vol de nuit put putina Bărbatul de alături Își pune batista galbenă În buzunar Îi ia paharul din mînă și-l așează pe măsuță apoi se cuibărește mai bine În fotoliu și Închide din nou ochii. Și acum pentru că rîndurile se răresc, pentru că ei pleacă tot mai departe și pentru mai lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
generoși, încât să nu considerăm drept trădare de țară toate afirmațiile ambigue.“ Dar eu n-am apucat să citesc aceste articole decât mult mai târziu, în biblioteca lui Eberhart. În fiecare sâmbătă venea de la mănăstire o soră care răzuia săpun galben în oala de rufe și fierbea hainele îngrămădite pe scaune. Apoi arunca în veceu resturile mucegăite ale mâncării de săptămâna trecută și gătea alta, la fel. De cele mai multe ori mă feream să dau ochii cu ea. Purta uniformă; se numea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
noi tanti Mae din partea mamei. Era mare, dar nu grasă, pe la vreo șaizeci de ani, și locuise într-un alt stat, undeva unde aveau cluburi de noapte. Am întrebat-o pe mama de ce nu avea și ea părul strălucitor și galben ca al lui tanti Mae, iar ea mi-a zis că unii oameni sunt pur și simplu norocoși, și mie mi-a părut rău pentru ea. În afară de tren, cel mai bine îmi amintesc de tanti Mae. Mirosea atât de tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
a mașinuțele. Când ne duceam înăuntru, după-amiaza târziu, eram mai mereu murdari și tanti Mae trebuia să se spele pe cap. Stăteam pe un scaun lângă cadă și o priveam cum se apleacă deasupra chiuvetei ca să-și săpunească părul ei galben. O dată m-a trimis să-i aduc din dulap o sticluță. Își clătea părul cu chestia aia după ce termina cu spălatul. Am dus sticluța înapoi și am pus-o pe raft, lângă poza bărbatului cu lama de ras, care începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
oraș luminile de la ferestrele oamenilor se stingeau una câte una, lăsând doar câteva neoane să ardă pe strada principală. Vedeam Biblia cea mare din neon de pe biserica reverendului. Poate c-o s-o aprindă și-n noaptea asta, cu paginile ei galbene și literele roșii și crucea mare albastră din mijloc. Poate c-o aprind chiar dacă nu-i acolo reverendul. Vedeam zona unde stăteam înainte, vedeam chiar casa în care am stat. Acum locuia altcineva în ea. M-am gândit la cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
fii dezbrăcat, dar știam că nimeni nu trebuia să mă găsească așa. Soarele era sus bine de tot și intra puternic în cameră. Nu mai stătusem dezbrăcat în bătaia soarelui, așa că m-am apropiat de fereastră și am lăsat lumina galbenă să cadă pe mine. Corpul meu avea o tentă de alb palid cu excepția feței și a brațelor. Adierea vântului mă înconjura răcoroasă. Am zăbovit multă vreme acolo privind copacii de pe deal, cerul albastru cu cei câțiva nori de deasupra pinilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
pornit o audiere ușoară, pentru ca nu peste mult timp să se transforme în vânt. Era plăcut să stai pe trepte și să privești pinii de pe deal cum se leagănă pe fundalul cerului. M-am uitat la tanti Mae. Părul ei galben i se răsfira pe toată fața, iar ea nu se ostenea să-l îndrepte. Avea ochii ațintiți asupra orașului, nu știu exact pe unde. Privea fix în jos, spre oraș, atâta tot. S-a întunecat pe verandă după ce norii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
un drum foarte cunoscut despre care am citit în cărțile de istorie, așa că acum puteam să-i povestesc profesorului meu despre chestia asta. Soarele nu era nicăieri mai frumos, zicea el, decât în Italia. Era cel mai luminos și mai galben soare pe care l-a văzut vreodată, mult mai luminos decât în vale în mijlocul verii. A mai văzut și unde locuiește papa, iar eu auzisem de el de multe ori când preotul vorbea la radio în loc de Amos’n’Andy, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
pe un scaun, plângând cu capul pe masă. La început nu mi-am dat seama dacă plânge sau ce face, fiindcă scăpa din vreme în vreme mici țipete, după care își înfigea unghiile în mușama. Am ridicat bucata de hârtie galbenă de pe masă. Era o telegramă. Nu mai primisem niciodată vreuna. Știam de ele doar din filme. Nimeni din vale nu primea telegrame. Îi era adresată mamei. Era de la guvern. Spunea că tata a murit. Ucis în Italia. Am strâns-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
și cu tanti Mae nu s-au înțeles niciodată. N-avea nici un motiv să-i pară rău. M-am uitat din nou la telegramă și m-am gândit ce ciudat era cum câteva litere negre pe o bucățică de hârtie galbenă putea să-i facă pe oameni să se simtă așa cum se simțea mama. M-am gândit ce-ar fi făcut dacă literele negre s-ar fi amestecat un pic să însemne altceva, orice. M-am întrebat unde-l duseseră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Sau poate asta, Mae“, ori o întreba pe tanti Mae care credea ea că e. Când nu a mai găsit poza, a luat-o razna, așa că tanti Mae a trebuit să i-o dea înapoi. Curând, a ajuns ruptă și galbenă, iar crucile erau pătate și unsuroase, că mama punea tot timpul degetele pe ele. Când tanti Mae mergea noaptea să cânte, eu stăteam și o priveam pe mama uitându-se la poză. Nu-și dădea niciodată seama că sunt acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
una dintre cămășile vechi ale tatei. Eram primul bărbat din familia mea care a terminat opt clase. Tanti Mae stătea cam în rândul al patrulea. Avea o pălărie mare pe cap, înclinată într-o parte, și o rochie cu flori galbene. Câțiva cârlionți blonzi i-au alunecat pe frunte, până deasupra sprâncenelor. Mă gândeam cât de bine arată pentru vârsta ei. Singurul lucru care nu se potrivea erau ochii ei. Arătau obosiți și triști. Toți oamenii pe care îi știam erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cea mai demnă manieră de care eram capabilă, având în vedere faptul că dormisem doar câteva ore și încă mă simțeam un pic pe altă planetă, în urma comportamentului destrăbălat de noaptea trecută de la petrecere. Am luat-o pe niște coridoare galbene ca și linoleumul, care păreau fără sfârșit, mult prea nervoasă ca să mă opresc și să întreb pe cineva unde este ieșirea, ca într-un final să ies printr-un noroc chior direct în parcare. Dubița mea roșie rablagită, un Ford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
între timp i-am trecut în revistă vestimentația. Firma de relații cu publicul a lui Baby reprezenta mai ales designeri de modă și era mereu îmbrăcată extravagant. în seara aceea avea o jachetă strâmtă de lycra cu vârtejuri psihedelice portocalii, galbene și verzi, jambiere verde închis și pantofi uriași. Fardul era portocaliu, iar părul ei, tuns scurt într-o manieră tranșantă, era vopsit într-un galben lămâie pal. Destul de ciudat, dar efectul per ansamblu era reușit. —L-ai văzut undeva pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
îmbrăcată extravagant. în seara aceea avea o jachetă strâmtă de lycra cu vârtejuri psihedelice portocalii, galbene și verzi, jambiere verde închis și pantofi uriași. Fardul era portocaliu, iar părul ei, tuns scurt într-o manieră tranșantă, era vopsit într-un galben lămâie pal. Destul de ciudat, dar efectul per ansamblu era reușit. —L-ai văzut undeva pe Tom? a întrebat, uitându-se în jos la mine. A fost o greșeală din partea ei. Știam că a avut dintotdeauna o afinitate pentru Tom. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
îmbrăcată și făcuse și ceaiul. Camera ei mirosea a bețișoare parfumate, iar pe pereți erau agățate în pioneze bucăți de materiale și eșarfe. Podeaua era din lemn plin de așchii, acoperit pe alocuri de covorașe în dungi împletite, portocalii și galbene. Pe o ladă veche din lemn era un teanc de cărți de meditație și yoga. Principalul punct de atracție al camerei era ceainicul electric și diversele cutii de ierburi de ceai așezate sub el. Mi-am lăsat jacheta și cizmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
am așezat pe un covor în fața șemineului electric, încălzindu-ne pline de recunoștință. Cele două țevi străluceau într-o lumină puternică, portocalie; covorul, sau ca să fiu mai precisă bucățile de covor, erau de un maro închis, cu model portocaliu și galben în formă de pătrate și vârtejuri. Aducea a anii ’70. în câțiva ani livingul va atinge culmile designului interior - asta dacă mai rezistă covorul până atunci. Bucățile de pâine prăjită erau aurii și musteau de margarină și Marmite; nu puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
un pupic, a spus unul dintre băieți. —Ia-ți gându’, Simon, a spus Johnny peste umăr. Găsește-ți păsărica ta. încearcă la Sophie. Ea e mereu dornică de distracție. A indicat o fată care purta acea bentiță omniprezentă, o haină galbenă de stofă, o cămașă albastră cu dungi și jeanși. Gulerul cămășii era ridicat în sus și susținut cu un colier de perle. Pe buze purta o nuanță mai deschisă de roz decât cea de pe față. Era singurul ei efort de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
niciodată să fiu subestimată. Tonul vocii mele era la fel de tăios ca un bisturiu. — Ești foarte norocos că am venit până la urmă acasă, am spus înțepător de parcă aș fi vrut să-l disec cu vorbele mele. A zâmbit flegmatic. Avea dinții galbeni și crăpați ca niște bucăți de os învechit. —Ai de gând să mă inviți înăuntru? — Ești al naibii de autoritar, nu-i așa? — Stăm aici toată noaptea să punem întrebări? M-am predat. Aș putea spune că fără să vreau, dar aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]