19,733 matches
-
diverse forme: cădelnițe, canistre pentru apă în forme superbe, tacâmuri din argint, icoane, alte obiecte de cult. Încă și azi arta prelucrării argintului este înfloritoare la Lefkara. N-am plecat fară să cumpărăm ceva, bineînțeles, pentru că totul era minunat iar gazdele nemaipomenite. Maria, drăguță și cu o afinitate vizibilă pentru români ne-a îmbrățișat la plecare, mi-a dat o carte de vizită și câteva ilustrate cu Lefkara, cadou, care m-au impresionat prin mesajul transmis; le alesese ea însăși, astfel
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
haloumi, măsline sau fructe am gustat întotdeauna cu plăcere în casa lor. Apă proaspătă de munte, adusă în recipienți, special pentru noi, ne răcorește în fiecare zi pentru că Mihalis nu uită de „Andria și Georgia”, cum ne spun simpaticele noastre gazde. Sper ca într-o zi să-i am oaspeți în casa mea, în țara mea, acolo la poalele munților Vlădeasa din Apuseni și să le pot răspunde pe măsura felului în care m-au primit și m-au tratat aici
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
convingă că nu am venit cu rele intenții ne-au urmat spre clădirea unde familia Pastellas ne aștepta, cu foukou pregătit în curte pentru ritualul duminical al fiecărui cipriot care se respectă, souvla! Mama Ilyianei, domnul Prodromos, stapânul casei și gazda noastră, cei doi minunați fii ai săi, Pavlos și Antonis ne-au primit ca pe adevărați prieteni și oaspeți dragi. Le-am simțit din prima clipă sinceritatea și bucuria de a ne avea aproape și s-au grăbit să pregătească
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
foukou, să se rumenească. Fiecare a contribuit cu ce a putut la așezarea mesei în curte, pe un platformă tăiată în munte, de unde aveam o panoramă superbă. Salată grecească, halloumi, lountza, măsline și alte bunătăți au umplut imediat masa și gazdele nu conteneau să ne servească cu toate felurile de băutură ce le înșiraseră pe masă ca la un bar de lux! Cu greu am făcut față insistențelor lor de a servi într-una, mai ales că souvla fierbinte și ademenitoare
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
am dormit beat pe linia de tramvai, mi-a spus: "Halal bărbat am!". Dar totuși a fost lângă mine, nu m-a părăsit. A chinuit mult, a suferit mult. Am început să merg la o biserică baptistă, unde mergea și gazda mea - Eva Domnica - dar îmi spuneam: "Nu mă pocăiesc!"Am încetat din băutură, nu mai consumam băutură. Am început să mă limpezesc la creier. Dar îmi spuneam: "Nu mă pocăiesc! Nu mă pot lăsa de băutură, nu mă pot lăsa
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355327_a_356656]
-
simplu afară cu clopoțelul care părea a fi acum singurul ei prieten. Neîncrezătoare, porni prin zăpadă către prima ușă la care locuia Mărioara, moldoveanca ce avea o fetiță de doi anișori. A fost primită frumos cu dulciuri și bunăvoință de gazdă. Mărioara scria o scrisoare mamei sale și ca să-i poată arăta și ei ce mare îi crescuse fetița i-a făcut conturul mânuței pe coala albă de hârtie. Mare a fost mirarea Lăcrămioarei văzând ce mult semăna mânuța copilului acela
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
celor două fete mai mari, Milica și Gica. Fetele lui erau cu doi, trei ani mai mari ca Lăcrămioara și erau foarte prietenoase cu ea. Ajunsă la ele fetița a uitat ce să cânte și-a sunat doar din clopoțel. Gazda se amuza de asta și fetița încurcată suna și mai tare. Îi părea rău că maică-sa nu o învățase pe îndelete, mai demult, ce să cânte, ca să se descurce mai bine acum. De ce nu a învățat-o mai demult
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
incomod, Eminescu "trebuia" redus la tăcere... Totul a fost minuțios pus la punct...Pe 28 iunie 1883, i se înscenează o criză de nebunie.La oră 6 dimineață, Ecaterina Szöke Magyarosy, prima soție a lui Slavici, (unde Eminescu locuia în gazdă) îi trimite un bilet lui Titu Maiorescu(considerat prieten cu Eminescu), care locuia nu departe de Slavici.Aceasta îi spune lui Maiorescu în bilet să o scape de Eminescu, pt că a înnebunit...Maiorescu, fără să verifice ce s-a
...DREPTATE PENTRU EMINESCU!!! de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355469_a_356798]
-
necesar. Inventarul ei cuprindea 81 volume cărți pentru bibliotecă, 6 hărți, 77 planșe diferite, un glob pământesc, 44 bănci, 6 scaune, 5 dulapuri și 6 sobe de teracotă. Pe lângă școala generală nr.1, în anii 1950-1953 a funcționat și o gazdă comună, transformată apoi în internat, unde erau cazați elevii din satele vecine, când școlile lor nu aveau posibilitatea dezvoltării claselor V-VII. Dispuneau de burse pentru școlarizare, burse în manuale și rechizite și burse speciale pentru copii peroveniți din mediul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
clipa aceea s-a auzit soneria de la ușă. De emoție, inginerul Marcu i-a pus mîna pe genunchi Adelinei și a strîns-o ușor, ca pentru a-i atrage atenția. Gabriela a fugit să deschidă. Pupături pe hol, un mormăit, țipetele gazdei. Cînd l-a văzut, Adelina s-a emoționat. Daniel! Gabriela l-a așezat pe căpitan lîngă ea, în celălalt capăt al mesei, față în față cu Adelina și cu Marcu. Căpitanul s-a scuzat că întîrziase ... deh, datoria! Păreau că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
mai fericită. Prietena ei se simțea bine, trăiască șefa! striga veselă, dar nimeni nu-i dădea atenție. Căpitanul, ce băiat! Cădea peste el și îi spunea porcărioare la ureche despre celelalte gagici, și el se înroșise. Îl îndopase, ca o gazdă ce era, cu tot ce era mai bun pe masă, ca o îndrăgostită. Marcu privea detașat scena. Și el îi era dator căpitanului. Cel puțin pentru bunăvoință. Dar totul plecase de la hotarîrea cu care îl atacase Adelina. Inginerul Marcu se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
cu înalțimea de aproximativ 4810 m. Unul dintre mijloacele de transport în comun este tramvaiul, care oferă posibilitatea de deplasare pe parcursul întregului an, fiind o necesitate pentru toți vizitatorii din zonă. Saint-Gervais pune la dispoziție o piscină acoperită, un patinoar - gazda clubului de hochei pe gheață Mont Blanc, care oferă șansa de a încerca unul dintre sporturile olimpice de iarnă - curling-ul. În timpul verii, St. Gervais se transformă dintr-o stațiune a zăpezii în una cu peisaje alpine, păduri, pajiști cu
STAŢIUNEA SAINT-GERVAIS DIN MONT BLANC – ACOPERIŞUL EUROPEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356903_a_358232]
-
muri, întorcându-se în cuvinte: „Poeții nu mor niciodată, se-ntorc în cuvinte,/eterne vorbe încolțite-n brazdă,/în frunze, în flori și în întoarceri din cele sfinte,/ sau în zborul păsărilor ce torc la stână/ cântece pregătite să fie gazdă/ în care intrăm cu ei de mână.” După ce se preumblă prin răbdarea pietrei, ca printr-un templu, unde locul și vremea devin axe ale reflecției poetice, Al. Fl. Țene își așază frunte pe iarbă, alunecând în cântecul ciocârliei, singurul râu
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356923_a_358252]
-
în urmă, prin 1974-75, pentru conducătorii de atunci ai vestitului târg viticol, aproape o obsesie. Preocupare justificată prin faptul că, pe fundalul educației patriotice țintite, se avea în vedere și istoria complexă a acestei așezări: fostă cetate daco- romană, Rusidava, gazdă și teatru al unor evenimente dramatice în 1821, când aici s-au confruntat eteria greacă și armata revoluționară a pandurilor lui Tudor Vladimirescu cu turcii., apoi cunoscând o apreciabilă dezvoltare economică cu specific viticol, agricol și meșteșugăresc. Interesul pentru realizarea
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
monumentalitate ridicolă ce incerca să sfideze moartea, să rămână în picioare victorioasă. Să rămână în picioare pentru ce? Nu mai avea nicidecum niciun rost... nu mai slujea nimănui. Lipsa rostului mă chinuia. M-am oprit brusc și am privit chipul gazdelor mele. O adâncă oboseală săpase cute adânci pe chipul lor. Nu numai atât, un grotesc al grabei în mișcări, mișcări repezite și dezordonatate ce aminteau de mișcările unui animal hăituit... M-am cutremurat... Aproape nu mai rămăsese nicio amintire pe
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > CINSTIȚI GAZDE VESTEA BUNĂ... Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Până ne-om adună toți Cozonacu fă bucăți, Cărnațu pune-l pe sobă, Cât om stă noi toti de vorbă. Măieșii și
CINSTIŢI GAZDE VESTEA BUNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356580_a_357909]
-
Cozonacu fă bucăți, Cărnațu pune-l pe sobă, Cât om stă noi toti de vorbă. Măieșii și sângereții Toba și cu castraveții Pune-i lângă pita moale Că mult gol avem în foale. Umple uiegi pline două Nu te fă gazdă că ploua Pune palinca pa masă Vinul ni-l da bun, de casă. Nu ne privi cu dojana Că nu ne dai de pomană Nu ne privi cu ochi răi C-azi suntem doar gostii tăi. Neaua-i mare, sătul
CINSTIŢI GAZDE VESTEA BUNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356580_a_357909]
-
Nu ne privi cu dojana Că nu ne dai de pomană Nu ne privi cu ochi răi C-azi suntem doar gostii tăi. Neaua-i mare, sătul lung Mulți din urmă ne ajung Că am fost la multe casă Cu gazdă mai generoasă. Unii vin mai cătinuș Alții doar aduși pa sus Da colindu-l nu-l uitarăm Chiar de ne mai afumarăm. Vești v-aducem vorba ceea De departe din Iudeea Tocmai de la Viflaim Cu vestea bună venim. S-a născut
CINSTIŢI GAZDE VESTEA BUNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356580_a_357909]
-
-nchină Celui ce-aduce lumină. Aur, smirna și tămâie Domnului în dar să-i fie Și duc vestea mai departe Din cetate în cetate Noi v-aducem bucuria Cum că s-a născut Mesia, Vestea bună de-o găsiți Rugăm gazde ne cinstiți. Referință Bibliografica: Cinstiți gazde vestea bună... / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CINSTIŢI GAZDE VESTEA BUNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356580_a_357909]
-
smirna și tămâie Domnului în dar să-i fie Și duc vestea mai departe Din cetate în cetate Noi v-aducem bucuria Cum că s-a născut Mesia, Vestea bună de-o găsiți Rugăm gazde ne cinstiți. Referință Bibliografica: Cinstiți gazde vestea bună... / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CINSTIŢI GAZDE VESTEA BUNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356580_a_357909]
-
ca lichidul din ciurul Conceptului suveran. Nu mai e vorba de act,de impact sau de contact, ci, pur și simplificat, de un pact de neagresiune, semnat numai de om, nu și de REAL. Realul care latră, nu mușcă!”, spune gazda, dar, oare, Realul, sărăcuțul de el, o ști trebușoara asta? Nu mai e interes, zice-se, meschin, ci gratuitate congratulată. Se înscăunează un parfum alegoric și o atitudine de placebo. Se instaurează un păpușism și un sforism angelic la care
PĂCĂLITELNIC de JANET NICĂ în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356654_a_357983]
-
în 1952 a funcționat ca imobil distinct până în anul 2002, când ca urmare a lucrărilor în aval de la șantierul hidrocentralei de la Pecineagu a fost inundată, iar elevii, din ce în ce mai puțini, au fost mutați cu "școală cu tot", cu chirie, la diferite gazde din sat. În încăperile prevăzute a fi locuite de pedagogi, dar care n-au fost locuite permanent niciodată, doar ocazional a funcționat chiar și o gradiniță până în anul 1981. Au funcționat ca educatoare aici Lucia Pastoric (fostă Moșoiu din Rucăr
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
din doi poeți români; din Eminescu și din Ion Pachia Tatomirescu. Acesta din urmă a fost publicat de Vasile Val Telceanu și de mine în revista "Radix"ce apărea la Namur, Belgia. Maria de Carmo Gaspar de Oliveira a fost gazdă ospitalieră în imensul Rio de Janeiro, oraș în care l-a cunoscut pe profesorul universitar de literatură Gilberto Mendonaca Teles și care auzise de Adrian Marino, care publicase la Gallimard (probabil cu sprijinul lui Mircea Eliade). Pierre Calderon, profesor de
FLORENTIN SMARANDACHE AFINITĂŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356679_a_358008]
-
magnat al petrolului era prieten cu Nițescu și adora sarmalele preparate de doamna Florica, soția acestuia; uneori mergea în vizită la familia Nițescu pentru a le savura împreună, în tihnă. Cu prilejul unei astfel de vizite, Getty i-a dezvăluit gazdei cum a ajuns să renunțe la fumat. Se afla într-o călătorie de afaceri la Paris. Fiind un fumător pătimaș a constatat într-o seară, pe la ora 11,00, că nu mai avea țigări. A coborât din cameră și-a
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
și ceilalți mesageri ai românilor de peste Prut: Clubul Tinerilor Pelegrini „Baștina” coordonat de profesorul de istorie Ion Țurcanu, Corul „Lacrimoza” al Liceului de Artă „Mihail Berezovschi” din Chișinău au venit la Ciocănești cu felicitări și urări de bine, că mulțumesc gazdelor pentru invitație și că își doresc ca astfel de întâlniri de suflet și de cunoaștere reciprocă să aibă loc și la Chișinău. După sfințirea apei, s-a mers în curtea Bisericii unde a avut loc o procesiune asemenea celei de la
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]