27,010 matches
-
pe mama dumitale. A suferit un atac cerebral și a fost găsită de o vecină într-o stare critică. - Vai săraca, cum ajung eu așa de repede la spital? se frământa Săndica. - Schimbă-te și urcă repede în IMS - ul gospodăriei. Te va duce la spital. Am dat dispoziție șoferului să te aștepte în fața sediului administrativ. El are altă treabă în oraș. De muncitori mă ocup eu, poate să mai aștepte instruirea lor câteva zile până se rezolvă situația mamei dumitale
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
îngrijite, unde alături de plante perene rezistente la îngheț, florile sădite în primele zile ale primăverii, acum înflorite așteaptă ca într-o explozie de bucurie să vină cineva din fiecare familie la căpătâi (la capul morților), lângă cruce, cu produse din gospodăria și pământurile întreținute de ei altădată. În straie de sărbătoare, cu fața luminată de zâmbete sau reculegere, femeile însoțite de copii, merg la cimitir în dimineața zilei de Rusalii. Se dau de pomană colaci, cozonaci, prăjituri, oale, farfurii, cești, pahare
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
armonioasă și generoasă la arta încântătoare a mănăstirilor, de la sufletul primitor al băștinașilor - descendenți din dacii liberii și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter - la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul „pare un miracol". La acest miracol un rol important l-au avut școala, presa și religia care au constituit în decursul secolelor farul ce a luminat în permanență istoria românilor
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
paiele la saltelele pe care dormeam, aducând câmpul cu miros de flori sălbatice, în casa pregătită pentru ziua când aveam a sărbători Nașterea Mântuitorului. După Ignat, noaptea în care se spune că porcul își visează tăierea, urmau alte treburi în gospodărie: tăierea porcului, tranșarea lui, punerea cărnii la sare, pregătirea cârnaților ș.a. În ziua tăierii porcului, mămica ne „îmbărburea” cu sânge de la el. Adică ne făcea cruce în frunte, bărbie și obraji, pentru a fi feriți de boli și deochi. Ca să
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
ducă singur la cosit.” A fost momentul din care a început să folosească zarurile în loc de bobi, de cărți, de ghioc, de tot ce avea legătură cu ghicitul, cu viitorul, deși muntenii săi îl învățaseră să se ocupe de carte, de gospodărie, de animale, să-și măsoare viitorul după muncă, nu după câștiguri de o clipă.” Desigur, are un algoritm foarte simplu la felul cum îl lămuresc acestea. Interesant este că de mic este consecvent propriilor reguli, ceea ce îi dă imunitate din
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
și unii presupun c-ar fi de fapt animale preistorice pietrificate. Și, uite așa, transformarea în stană de piatră nu ar mai fi doar o acțiune de basm. Țăranii din zona Munților Buzăului obișnuiesc să aducă un bolovan la porțile gospodăriilor lor, pentru că, din moși - strămoși se știe - aceștia aduc spor și îndestulare. Paracelsus, vestitul medic alchimist, susținea, în sec.XV, că pietrele ar avea memorie, ele deținând un vast univers de cunoștințe. Ele știu totul despre originea formării Pământului și-
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
locului, constată el curios. - La Prundul Bârgăului. - Apăi, rea zi v-ați ales. Astăzi a fost târg de vite și or coborât cam toți în jos. Care o fost mai harnic se întoarce către casă, că-i așteaptă animalele din gospodărie. Îi cam greu cu transportul. Sunt, doar două trenuri, unul dimineața și altul sara și două curse, pe zi. Da și aiestea, merg taman până la Vatra Dornei și sunt multe sate pe traseu. Prundul îi pă la jumătate, cam la
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
peste ochi. - P-aici nu-i colectivă. Pământu-i bun doar de pășunat, ici pe colo mai punem câte un cartof, nu intră așa ușor utilajele pe el... N-or făcut colectivă. Dăm și noi o dare anuală în funcție de șeptelul din gospodărie, viței, porci, miei, lâna și ouă, de toate, berechet, dar nu avem colectivă... Apoi, nici cred că or putea face vreodat. Or încercat ei și romanii să pună stăpânire pe oameni aici și nu or avut spor. - Hopa, zice cel
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
km2: Basarabia - 44500 km2 și Nordul Bucovinei - 6262 km2). Arhive de mare valoare, biblioteci publice și particulare cu sute de mii de volume, mari cantități de material feroviar, depozite de muniții, echipament, zeci de mii de refugiați, cu tot atâtea gospodării și locuințe și tot inventarul lor au fost părăsite în câteva ore în fața ocupantului”, ne informează oratorul. Despre fărădelegile ocupației sovietice a comunicat în referatul său „Urmările raptului Basarabiei, Nordului Bucovinei, Ținutului Herța” și prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
să strângă de pe ogoare grâu, orz, mazăre, varză, sfeclă și multe alte roade muncite din greu. E nevoie ca omul să fie harnic, să muncească mult vara, ca iarna să stea la adăpost, liniștit, în casa sa. Una din aceste gospodării, dintr-un sat din ținutul Kostroma, era cea a lui Artemie Stepanovic, țăran din tată-n fiu, care nu călătorise, dar nici nu avusese vreodată nevoie să călătorească departe de satul său. Trăia fericit în gospodăria sa, alături de nevasta sa
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
sa. Una din aceste gospodării, dintr-un sat din ținutul Kostroma, era cea a lui Artemie Stepanovic, țăran din tată-n fiu, care nu călătorise, dar nici nu avusese vreodată nevoie să călătorească departe de satul său. Trăia fericit în gospodăria sa, alături de nevasta sa, Evghenia Stepanovna, alături de fii săi, Yura și Feodor, și de îngerașul lui de fată, Katya, cea mai mică și mai îndrăgită din familie. Casa lor se afla într-o poiană, chiar la marginea satului. Acolo era
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
muncă, și vara și iarna. Vara la cosit fân, la îngrijit grădina și ogorul întins de grâu și orz. Copiii aveau datoria să pască vitele în poienile și pădurile de lângă sat. Iarna aveau de lucru destul, să hrănească vitele din gospodărie, să taie lemne și să aducă apă în casă de la un izvor din apropiere, care nu îngheța nici iarna, pe gerurile cele mai năprasnice Ținutul este lipsit în totalitate de munți, și doar, ici-colo, mai răsare câte un deal domol
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
apropiere, care nu îngheța nici iarna, pe gerurile cele mai năprasnice Ținutul este lipsit în totalitate de munți, și doar, ici-colo, mai răsare câte un deal domol, acoperit de păduri. În vârful dealurilor sunt stâne de vite și de oi. Gospodăria lui Artemie Stepanovic avea de toate, încât să trăiască în tihnă și binecuvântare dată de Sus. Doar că, Artemie mai avea o plăcere de care nu se putea lăsa, orice s-ar fi întâmplat. Îi plăcea să hoinărească la vânătoare
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
se întoarcă din pădure și să nu aducă pe spinare un vânat pentru cei de-ai casei. Ca s-o spunem pe dreptate, Artemie Stepanovic își hrănea familia mai mult cu ce vâna de prin pădure, iar animalele crescute în gospodărie le cruța pentru a fi vândute în târg. Treaba cu vânatul a mers o vreme, dar să vedeți ce se întâmplă într-o zi! Plecase Artemie Stepanovic cu gânduri mari la vânătoare, sprinten, cu tolba doldora de săgeți și cu
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
pe obraji. Nu putea să uite figura acelei mame a vătuiului, hotărâtă să-și apere puiul cu viața ei. Ce priviri nevinovate, blânde, frumoase avea! Mergea liniștit, spășit către casă. După un ceas de mers, trecu pârleazul de intrare în gospodăria sa, apoi întră în casă, cu o față de nerecunoscut. - Ce-i cu tine, Artemie Stepanovic? Ce s-a întâmplat!? Îl întâmpină soția cu privirea speriată. Omul ei nici nu putea să vorbească. Mai avea și acum lacrimi pe obraz. Într-
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
săgeata în căprioara care-și apăra puiul! - Și puiul ce-a pățit? se interesă Katya, și ea cu lacrimi în ochi. - Nu-mi mai trebuie vânat din pădure până voi trăi! De azi, mâncam ce ne-a dat Dumnezeu prin gospodăria noastră. Puiul și căprioara s-au topit în pădure! Evghenia Stepanovna se închină, căci așa ceva nu mai auzise în viața ei! Cum adică, să nu mai meargă omul ei să aducă vânat din pădure? Păi așa fac toți bărbații din
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
când îl văzură, și când dezlegară desaga, să vadă ce bunătăți le adusese bunicul! Stătu Artemie Stepanovic o noapte și o zi la fiica sa, apoi trebuia să se întoarcă în satul său, acasă, unde îl așteptau multe treburi în gospodărie. Nepoții se puseră pe plâns, nevoind ca bunicul să plece. Dar el îi mângâie pe toți pe cap, apoi își luă rămas bun de la ei și de la Nadejda, și porni grăbit la drum, căci se cam lăsa înserarea, iar el
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
se uită mai bine, se afla chiar în poiana de lângă casa sa! Domnul îi arătase drumul spre casă într-un chip așa de minunat, încât să nu moară de îngheț prin viscolul dezlănțuit sălbatic! Ce minune! Cărarea mergea chiar spre gospodăria sa! Acum, la lumina poienii, vedea clar cum urmele prin zăpadă erau a două căprioare, și acele urme duceau chiar la stogul de fân de unde obișnuiau să se hrănească sărmanele căprioare. Mare este minunea Domnului! Ajunse acasă, în miez de
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
cărui neastâmpăr adolescentin se concretiza întodeauna în acțiuni sau cel puțin în propuneri bine gândite, avusese ideea unei excursii, în grup cu bicicletele, la Potlogi acasă la Oana : - Am putea chiar, să-i dăm familiei un pic de ajutor în gospodărie. - Chiar crezi că au nevoie? - Cel puțin Oana are nevoie de un sprijin moral. Vom reuși cu siguranță să-i abatem gândurile și de ce nu, să o înveselim puțin ! - Nu-i rău ; să mergem ! - Când? - Mâine ar fi cel mai
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
avea vârsta de 103 ani, avea o memorie foarte bună și îmi povestea o sumedenie de evenimente la care luase parte dea lungul timpului. Cum fugeau din calea oștilor și se refugiau cu tot ce agoniseau prin zona Brăilei, prin gospodăriile unor oameni străini care se îndurau să-i primească în curtea și în casele lor. Cum trebuia să se separe membri aceleași familii pe la alte gazde, după cum aveau oamenii spațiu să-i primească. Uneori veneau hoții și le furau tot
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Albești. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei ne lăsau să
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
lot dat în folosința părinților, el aparținând ceapeului de la data semnarii adeziunii de intrare in colectiv, considerându-se doar “lot ajutător” lăsat părinților. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe pământ, îndreptându-și sufletul spre alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți mai drepte acolo sus în ceruri, alături de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
doar “niște povești trecute” și fără importanță. Mangalia 26-27 mai 2011 [1]Material combustibil obținut din paie și dejecții animale presate, apoi tăiate în calupuri pătrate și uscate la soare pentru evaporarea apei. Se folosea în sobele oarbe din curțile gospodăriilor dobrogene. N.A. [2]Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var; apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. [3]un ar este egal cu 100 mp [4]Plantă graminee cu tulpină suculentă și
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
și frunze asemănătoare cu ale porumbului, cultivată în estul Asiei pentru furaje. [5]solă de cultură ne arată, de pe care s-a recoltat plantele cerealiere. N.A. [6] soldați ruși N.A. [7] construcție auxiliară care ține de o clădire, de o gospodărie individuală. /de la turcescul acaret - conf. DEX. [8]a le curge nasul - N.A. [9]Pământ sfărâmat mărunt. [10] Aerisire sub forma prismatică în acoperișul casei pentru aerarea podului casei folosit uneori ca depozit pentru cereale la casele țarănești. N.A. Referință Bibliografică
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
cuprinsul țării, cât și din Serbia și Olanda a devenit un spațiu mirific, un mic paradis floral în care omul s-a dovedit a fi mâna măiastră a lui Dumnezeu. O mulțime de flori așezate în aranjamente cât mai originale, gospodării prevăzute cu căsuțe din lemn în miniatură, ronduri sau diverse vase cu flori, grădini inedit concepute, peisaj de baltă, picturi și desene cu flori, origami, ikebana, flori modelate în carton și hârtie, ouă încondeiate, icoane pe sticlă sau lemn i-
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]