4,781 matches
-
fiu eu cea mai aleasă / Înaintea tuturor."136 Cele patru elemente originare construiesc un portret uman universal: Luând trupul din pământ / Sufletul din Duhul Sfânt, / Oasele din piatră, / Sângele din Marea Roșie, / Frumusețea din soare, / Ochii din stele, mintea din cer, / Graiul de la Iisus, / Inima din mijlocul pământului, / Gândul din iuțimea fulgerului. / Și a suflat peste el cu duhul / Și l-a-nviat / Și-a alcătuit slove de carte / Din patru părți ale lumii / Și i-a pus numele Adam."137 Omul Cosmos reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește. / Maica-mi șede și-mi privește / Și din grai așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane! / Când ai știi / Precum nu știi, / Nici n-ai bea, / Nici n-ai mânca, / Voie bună n-ai prea face! / Și oare de ce n-aș prea face? / Că Iuda-n rai a intrat / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-mea Ileana, / Ileana Cosânzeana". / Domnul sfânt îl asculta / Și de mână mi-l lua / Și prin iaduri mi-l purta, / Doar că l-ar înspăimânta, / Și prin rai încă-l purta, / Doară că l-ar încânta, / Apoi Domnul-Dumnezeu / Cuvânta cu graiul său, / Iar când Domnul cuvânta, / Lumile se deștepta / Și cu drag îl asculta. Cerurile strălucea, / Norii din senin pierea: / "Soare, soare luminate, / Trupușor făr' de păcate, / Raiul tu l-ai petrecut / Și prin iad încă-ai trecut, / Ce mai zice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soră-sa Ileana, / Ileana Cosânzeana. / Iară Dumnezeu cel sfânt, / Sfânt în cer și pe pământ, / Mâna-n valuri că băga / Mreana-n mână-o apuca / Și-n ceruri o arunca / Și-n lună plină-o schimba, / Apoi Domnul-Dumnezeu / Cuvânta cu graiul său; / Iar când Domnul cuvânta, / Lumile se spăimânta, / Mările se tupila, / Munții se cutremura, / Cerul se întuneca: / "Tu, Ileană Cosânzeană, / Suflețel fără prihană, / Și tu, soare luminate, / Trupușor făr' de pacate! Cu ochii să vă zăriți, / Dar să fiți tot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Plecat-o, plecat / Puternicu` soare / Ca el să se-nsoare. Și el cât umbla, / V-optsprezece ai, / Pe-optsprăzece cai, / Nouă cai murie, / Nouă s-obose, / Soață nu-și găsè / Pân` pă soră-sa, / Ana Sânziana, / Sora soarelui. / Puternucu` soare / El din grai grăiè: / Țese, Ano, țese, / Fir și ibrișin, / Haine de mătasă / Ca să-mi fi mireasă. / Iè din grai grăiè: / Puternicu` soare / Și-al meu frățioare, / Atunci ți-oi fi ție, / Eu ție soție / Până la vecie / Când tu mi îi face / O
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pe-optsprăzece cai, / Nouă cai murie, / Nouă s-obose, / Soață nu-și găsè / Pân` pă soră-sa, / Ana Sânziana, / Sora soarelui. / Puternucu` soare / El din grai grăiè: / Țese, Ano, țese, / Fir și ibrișin, / Haine de mătasă / Ca să-mi fi mireasă. / Iè din grai grăiè: / Puternicu` soare / Și-al meu frățioare, / Atunci ți-oi fi ție, / Eu ție soție / Până la vecie / Când tu mi îi face / O scară de fier / Din fundul de mări / Pân` la naltul ceri, / Pân` la moș Adam / Și moașa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să mai gândè? / Pă soare-l scotè, / Iar mi-l slobozè, / Și el să ducè / Pân` la soră-sa: / Țese, Ano, țese / Ca să-mi faci cămeșè, / Fir și ibrișin, / Haine de mătasă / Ca să-mi fi mireasă. / Ana Sânziana / Iè din grai grăi: / Puternice soare / Și al meu frățioare, / Atunci ți-oi fi ție, / Eu ție soție / Până la vecie / Când tu mi-i îi face / Tot un pod de-argint / Tot peste pământ, / Și-n capăt de pod / Naltă mănăstire / Și-on
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
boci? / Păsările-or ciripi."329 "Pasărea-om" dezleagă suferințele omenești, participând la trăirile zilnice: "Foicică și-o lalea, / Păsăruică, turturea, / Spune-mi, dragă, vestea ta / Ori nu ești din țara mea? Păsăruica săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea. / Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură lumea / De-mi află pe mândra mea! Zboară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la români, I, II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Fundației culturale române, București, 1994. MARIAN, Simion Florea, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Înmormântarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995. MACOVEI, Nicolae, Cavalerii Cosânzenei, mss.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995. MACOVEI, Nicolae, Cavalerii Cosânzenei, mss. MOROȘAN, Gavril, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-litera-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003. MUNTEAN, George Muntean, Folclor din Suceava, cules de George Muntean de la Varvara Muntean
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Fundației Culturale Alexandru Bogza, Câmpulung Moldovenesc, 2000, p.223. 88 Elena Niculiță-Voronca, Op.cit., pag.51. 89 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultura Națională", București, 1995, p. 179. 90 Ibidem, p. 32. 91 Ibidem p. 36. 92 Ibidem, p. 117. 93 Mihai Sporiș, Mitologie românească, Calendarul popular, Prefață de Costea Marinov, Editura Floarea Darurilor, București, 2000, v. Cap. Colindă și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Prefață de Costea Marinov, Editura Floarea Darurilor, București, 2000, v. Cap. Colindă și colac, pp.126-128. 94 Simion Florea Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995, v. Cap. Pețirea, pp.87-88. 95 Ibidem, p. 88. 96 Ibidem, p. 89. 97 Sadova. Satul cu oameni frumoși. Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura Biblioteca Miorița, Câmpulung-Bucovina,1999, v. Cap. Poezia populară, Grațian Jucan
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Biblioteca Miorița, Câmpulung-Bucovina,1999, v. Cap. Poezia populară, Grațian Jucan, pp.53-75, Iertăciunea, pp.65-69. 98 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995, p. 7. 99 Ibidem, p. 159. 100 Ibidem, p. 156. 101 Ibidem, p. 155. 102 Ibidem, p. 173. 103 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nicolae Constantinescu, Postfață de Lucia Berdan, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 43. 198 Ibidem, p. 65. 199 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 14. 200 Ibidem, pp. 21-22. 201 Ibidem, pp. 40-41. 202 S. Fl. Marian, Op. cit., vol. I, VII, Scăldătoarea, pp. 57-64. 203 S. Fl. Marian, Op. cit., vol. I, XII, Botezul, pp. 104-126. 204 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
246. 212 Ibidem, p. 247. 213 Ibidem, p. 259. 214 Nicolae Macovei. Cavalerii Cosânzenei, mss. 215 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 270. 216 Ibidem, pp. 270-272. 217 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura Etnologică, București, 2008, p. 170. 218 S. Fl. Marian
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
222 Ibidem, pp. 487-489. 223 Ibidem, pp. 490-516. 224 Ibidem, p. 505. 225 Ibidem, p. 545. 226 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 8. 227 Ibidem, p. 33. 228 Ibidem, p. 42. 229 Ibidem, p. 55. 230 Ibidem, p. 57. 231 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 274. 232 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
69 Ibidem, p. 107. 70 Ibidem, p. 129. 71 Ibidem, p. 139. 72 Ibidem pp. 150-151. 73 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet-Cultura națională", București, 1995, p. 227. 74 Ibidem, pp. 230-231. 75 Ibidem p. 238. 76 * * *, Folclor din Țara Fagilor, Coordonatorul ediției Sergiu Moraru, Prefață Grigore Bostan, Cuvânt înainte de Arcadie Suceveanu, Editura Hyperion, Chișinău, 1992, p. 35. 77 Gavril Moroșan
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-literar-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003, pp. 59-60. 78 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și sufletCultura națională", București, 1995, pp. 235-236. 79 Ibidem, p. 116. 80 Ibidem, pp. 155-156. 81 Ilie E. Torouțiu, Op. cit., p. 25. 82 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 186 . 83 Dornă, Dornă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
parametru, de derivate și integrale, de locuri geometrice, când “locul” nostru preferat era un loc la cinematograful Eminescu. Alături stă mereu și acum, în viață și în școală dar și în memoria noastră d-na profesor Bostan, care, în dulcele grai moldovenesc, la orice răspuns ne punea obsedanta întrebare ” Da di ci?” D-lui profesor Rugină, care ne-a prezentat istoria atâtor domnii și războaie, deși uneori îi mai declaram război când eram pedepsiți pentru neștiință, îi mulțumim pentru lecțiile frumoase
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
I de facultate. Venise atunci probabil să vadă dacă sunt și prezentabilă. Vestea, care poate pe unii iar fi bucurat știut fiind că toate promovările se făceau după cum dicta UTC-ul sau PCR-ul, pe mine m-a lăsat fără grai. Eu care nu fusesem nici pionieră, nici UTC-istă, eram propusă într-o asemenea funcție. Cum să conduc pe UTC-iști dacă eu nu eram UTC-istă. N-am spus nimic atunci, luîndu-mi timp de gândire ca să văd cum ies
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
venind prin noapte cavalcade baladești și firul de argint al doinei, glia gemând de schije și otravă, ca o iubită, de aceea blestemă în numele vieții și scrie orații de nuntă în numele dragostei: "Poate se pun la cale prin semne fără grai/ Nunți noi cu vornici aprigi și mândre druște fete." Pe Labiș îl strigă pădurea și-l cheamă satul ca o oază de puritate: "În ceasuri moi de seară dureri de-odinioară/ cu doinele bătrâne mi le-amintesc în sat", sau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
materiale și a sufletului" (Heraclit). Într-adevăr, Ion Horea este dominat de modele: Horațiu, Ovidiu, Esenin, Pillat, dar în poeme ca "Târziu", "Alb", " Se mai aud", efectul liric devine efect pictural, declanșând o atmosferă de mare sonoritate lăuntrică într-un grai simplu, clar, armonios în care a pus meșteșug și pasiune. Ion Horea scrie meditații sau eminescianizează când vorbește despre iubire. "I se lovesc de pântec luceferii și sună zvâcnindu-i parcă-n uger tot laptele din lună". În volumul "Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apărură urmărite din spate de însuși lucrul în sine?". În "Imnele bucuriei" cunoașterea poetică devine posibilă și exercitarea ei necesită din nou învestire cu har: "Și bolta uriașă a acestui falnic crin/ Pe crucea gurii mele să fie răstignită/ În graiul meu să fie picurat/ Cutremurul și frica fericită./ Între puhoaiele acestui necuprins/ Ce se rostesc departe în tăcere/ sa fiu cu fulgeru-nflorit/ Ce plămădește în deșert putere. Prea bucuros fiind, poetul dărui/ Valul de aur ce-i bătea în vine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sa fiu cu fulgeru-nflorit/ Ce plămădește în deșert putere. Prea bucuros fiind, poetul dărui/ Valul de aur ce-i bătea în vine/ Întâiul nivel de jertfe deveni/ Crucificându-se pe sine". Creația este sacră, poetul oficiază ca un mare Preot: graiul "e timpul în care ni s-a dat/ Să fiu un mare preot sfintelor cuvinte/ Să le cunosc cu râvnă, să le pasc/ În iarba deasă de printre morminte" ("Marele preot"). Cuvântul însuși este primordial și obsesiv, se confundă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]